Page 46 - Drumul_socialismului_1979_03

Fag. - 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 642 # MIERCURI, 14 MARTIE 13?%

Ee se petrece pe terenul fertil al experienţei înaintate, al WMi

colaborării Être inteligenţa tehnică şi practica minerească

(Urmare din pag. 1) introducerea unor „papuci" Ion Pomană, Dănilă Gaşpar, nului pe brigăzi: Constantin
construiţi în atelierul minei Petru Blendea, Gheorghe Ef- Lupulescu — 8 400 tone, Ioan
cu mijloace şi resurse pro­ timoiu, Nicolae .Turca, Virgil Sălăgean — 2 600 tone, Teo­
rului, ocupîndu-se de meca­ prii. Vîlcu, cu ingineri ca Dumi­ dor Boncalo — 1 000 tone,
nizare, de progresul tehnic, Conducerea brigăzilor şi a tru Dănciulescu, Emil Stra­ Valentin Tofană — 2 000 tone.
au pus accent pe modelarea schimburilor din abatajele nia, Ion Gîf-Deak, cu sub- Productivitatea muncii fi­
oamenilor, pe dezrădăcina­ mecanizate cu complexe "este inginerul Marius Mărăscu zice a fost depăşită' pe în­
rea unor mentalităţi înve­ încredinţată în măsură tot şi alţii. treaga perioadă de la înce­
chite în legătură cu pro­ mai mare unor cadre cu putul anului la nivelul sec­
blemele introducerii tehni­ pregătire de maistru minier ROADELE MUNCII torului cu peste 1000 kg/
cii noi, au luat măsuri pen­ sau electromecanic din rîn- post. Peste acest nivel s-au
tru ridicarea pregătirii pro­ dul celor mai destoinici co­ Am recapitulat împreună situat brigăzile conduse de
fesionale, specializarea şi munişti. Cea mai mare par- cu secretarul comitetului de Constantin Lupulescu — 3 500
policalificarea oamenilor, kg/post şi Valentin Tofană
pentru ridicarea nivelului — 2 000 kg/post.
lor de cultură generală şi In ce direcţie va evolua
dezvoltarea conştiinţei lor sectorul IV? Care sînt op­
socialiste, în ritmul alert al Anchetă în sectorul ţiunile colectivului său de
introducerii tehnicii şi teh­ muncă ? Le-a sintetizat în
nologiilor miniere moderne. puţine cuvinte unul din ex­ U.U.M.R. Crişcior, sector vagoneţi : Şeful echipei «te la
Oamenii au putut să slăpî- IV al I.M. Lupeni ponenţii săi cei mai autori­ niaşini.uncltc, Nicolae Ştefan, împreună cu strungarul La«lis-
nească tehnica din dotare, zaţi, brigadierul Ioan Să­ Iau ICoIraan, se consultă asupra prelucrării feţei drepte «ie
utilajele moderne ce le-au lăgean : la butucul unui vagonet dc mină.
fost încredinţate, numai du­ — Sectorul nostru — ară­
pă ce s-au ridicat la nive­ ta brigadierul — a făcut o
lul acestei dotaţii. Iîidicîn- lo a muncitorilor din brigă­ partid din sector rezultatele cotitură în activitatea sa. Folosirea raţională
du-se la acest nivel, prin- zile cu care lucrează în a- obţinute in perioada care a Procesul de producţie este
tr-o strînsă conlucrare, ca­ bataje mecanizate cu com­ trecut de la începutul anu­ mai bine organizat; utila­
dre tehnico-inginereşti şi plexe sînt policaiificaţi, cu- lui de către colectivul sec­ jele moderne cu care lucrăm a pămîntului — în prim
muncitori, mineri şi meca­ noscind atît meseria de mi­ torului. Le vom reda suc­ — complexele mecanizate,
nici, au reuşit să rezolve în ner, cit şi pe cea de elec­ cint. In primele două luni şi combinele de abataj, trans­
premieră mondială, cum se trician sau de mecanic-lăcă- jumătate ale anului, în sec­ portoarele — sînt adaptate planul preocupărilor
afirmă, fără ascunsă mîndrie tuş şi, în afară de aceasta, torul IV s-au extras cu la condiţiile de zăcămînt şi
la mina Lupeni, o seamă de toţi au fost instruiţi pe uti­ 43 700 tone de cărbune coc- funcţionează bine; răspun­
probleme esenţiale cum sînt: laje, atît la suprafaţă, cit sifieabil mai mult decît în derea, ordinea, disciplina în noastre
tăierea cărbunelui cu com­ şi în activitatea de abataj. perioada corespunzătoare a muncă s-au întărit; rezulta­
bina în condiţiile specifice In felul acesta, sectorul a anului trecut. In lunile ia­ tele obţinute în producţie
ale stratului 3, îmbunătăţi­ devenit şl o adevărată pepi­ nuarie şi februarie, planul sînt bune. Sîntem conştienţi (Urmare din pag. 1) cienţă ridicată potenţialul
rea susţinerii prin întărirea nieră de cadre de nădejde. sectorului a fost depăşit cu însă că putem să muncim uman şi material de care
1 avanului artificial, adapta­ aproape 13 000 tone. In pri­ şi mal bine, să folosim mai dispunem, să folosim ra­
rea transportorului folosit Sectorul şl mina se mîn- mele 15 zile lucrătoare din din plin tehnica din dotare indicatorilor de plan şi a ţional întreaga suprafaţă
în abatajele cu complexe dresc cu oameni cum sînt luna martie, s-au mai ex­ şi timpul de lucru, să obţi­ angajamentului asumat în
mecanizate pentru a putea brigadierii oare conduc for­ tras în plus 2 000 lone. An­ nem rezultate superioare ce­ întrecerea socialistă de că­ de teren aflată in folo­
prelua fără dificultăţi în- maţiile de lucru din abata­ gajamentul anual al secto­ lor de pînă acum.. Vom face tre unitatea noastră — sinţă obştească şi în folo­
treaga cantitate de cărbune jele frontale de mare capa­ rului a fost îndeplinit în totul să fim la ccl mai înalt C.A.P. Vaidci. sinţa membrilor coopera­
tăiată cu combina, precum citate şi tehnicitate, cu co­ proporţie de peste 150 Ia nivel pe mină, iar mina la tori.
şi crearea noului sistem de munişti din corpul mediu sută. Producţia realizată pe­ cel mai înalt nivel pe Va­ Experienţa proprie ne-a Măsurile stabilite în a-
ripăre a transportorului prin tehnic ca Petre Constantin, ste plan de la începutul a- lea Jiului şi chiar pe ţară... demonstrat că un rol deci­ cest scop se îndeplinesc cu
siv asupra recoltei îl au succes. Cu sprijinul meca­
acţiunile care sînt între­ nizatorilor, am aplicat
Un valoros schimb de experienţă Pe urmele prinse în scopul ridicării suplimentar îngrăşăminte
potenţialului productiv al chimice pe întreaga supra­
Ieri a avut loc la I.M. Lu- derea experienţei pozitive, peni, în care se aplică cu pămîntului. In acest sens, faţă cultivată cu cereale
peni un valoros schimb de dobîndite în creşterea pro­ bune rezultate iniţiativele ; materialelor maximă atenţie acordăm păioase şi este în curs ele
experienţă, organizat de ducţiei de cărbune, sporirea „Brigada înaltei productivi­ folosirii cu eficienţă spori­
Consiliul municipal al sindi­ productivităţii muncii, obţi­ tăţi", „Brigada de producţie tă a îngrăşămintelor orga­ finalizare fertilizarea cu
catelor Petroşani, pe tema : nerea unei eficienţe econo­ şi educaţie socialistă", „Di- publicate nice şi chimice. Pe această gunoi de grajd a 40 ha
„Rolul şi importanţa cunoaş­ mice superioare, concomitent rigenţia muncitorească". destinate culturii cartofi­
terii, aplicării şi generaliză­ cu perfecţionarea activităţii bază şi prin aplicarea cu lor şi legumelor. Pînă a-
In partea a doua a aces­
rii iniţiativelor valoroase de unităţilor economice şi ridi­ tei importante acţiuni au rigurozitate a lucrărilor cum au fost transportate
muncă în realizarea sarcini­ cuprinse în tehnologiile peste 1 100 tone gunoi din
lor de plan şi a angajamen­ carea nivelului de conştiin­ fost prezentate comunicări „Abuzul şi favoritismul specifice fiecărei culturi
ţă a oamenilor muncii.
telor asumate in întrecerea urmate de dezbateri cu pri­ am reuşit ca în perioada cele 1 500 tone planificate.
vire la modalităţile practice
socialistă". Participanţii — mineri de 197(3—1978 să obţinem re­ Concomitent lucrăm la a-
Această acţiune se înscrie frunte, ingineri, ' maiştri şi de aplicare şi extindere â alterează relaţiile pliearea a 1 200 tone a-
în preocupările constante alţi specialişti de la între­ iniţiativelor minereşti, de colte superioare prevederi­ mendamente calcaroase pe
care au loc în Valea Jiului, prinderile de extracţie şi fructificare cit mai deplină lor de plan cu 10—20 pro­ terenurile acide. Mecaniza­
sub îndrumarea organizaţii­ preparare a cărbunelui — a experienţei înaintate îri dintre oameni" cente, ceea ce ne-ă dat po­ torii Dorel Boca, Zeii Her-
lor de partid, pentru extin­ au vizitat abatajele din Lu­ minerit. sibilitatea să valorificăm man, Alexandru Toader şi
Aşa se intitula articolul însemnate cantităţi supli­
publicat de noi In urma mentare de produse la fon­ alţii îşi aduc o contribu­
ţie de seamă !a aceste ac­
nereguli
unor
Fotoîritică Nepăsarea din... tuburi petrecute în cadrul com­ dul centralizat al statului. ţiuni.
cercetării
partimentului financiar- Fertilizarea judicioasă a Potrivit programului ju­
terenului ne permite ca pe
Cine trece frecvent pc lucrării şi al acestei ima­ în mod corespunzător, contabil al Spitalului din deţean de îmbunătăţiri
str. D. Zamfirescu, din gini a nepăsării faţă de prezentând denivelări şi Hunedoara. toate tarlalele să avem o funciare, în această pri­
bună densitate a culturilor
Deva, cunoaşte desigur a- nişte bunuri material* gropi — periculoase pen­ „Vă facem cunoscut că în raport de soiul cultivat măvară avem stabilit să’
ceastă imagine... cu tu­ (aşa ceva erau aceste tu­ tru circulaţia autovehicu­ s-au luat măsuri pentru în­ şi cerinţele plantei faţă dccohnatăm canale pentru
buri. Sînt peste 150 de buri în anul 1977) este lo­ lelor —, a fost lăsat în înlăturarea excesului de
tuburi din beton pentru tul 306 din Hunedoara, a- dezordine şi acest mare lăturarea deficienţelor sem­ de sol, factorul densitate umiditate de pe 10 ba,
cabluri subterane, lăsa­ parţinind Şantierului de număr de tuburi, a 19,50 nalate, iar tovarăşa Aure­ reprezentînd o importantă curăţarea pajiştilor natu­
te aici pradă timpului, teleconstrucţii nr. 3 Cra- lei bucata, care, probabil, lia Braicu (autoarea unora cale de creştere a produc­ rale pe 192 ha şi efectua­
din anul 1977, cind a fost idva. Pe lingă faptul că, ar mai putea folosi la ce­ din abuzurile semnalate — ţiei la unitatea dc supra­ rea arăturilor pe curbe de
finalizată lucrarea de pe după terminarea lucrării, va. Se aşteaptă interven­ n.n.), a fost sancţionată eu faţă. nivel — acţiu'ăi care sînt
strada respectivă. Autorul strada nu a fost reparată ţia cuvenită... retragerea unei gradaţii pe Desigur, nu am ajuns efectuate în proporţie de
timp dc două luni“ — ne nici pe departe la limita peste 50 la sută şi care vor,
răspunde conducerea spita­ superioară a nivelului re­ fi terminate în luna viitoa­
lului sub semnătura tova­ coltelor. Pe loturile noas­ re. Do asemenea, în livada
răşului director, dr. Ale­ tre demonstrative produc­ clasică s-au aplicat lucră­
ţiile la cereale au fost su­ rile de stropiri şi tăieri pe
xandru Marinescu. Printre
măsurile de înlăturare a perioare cu 20—30 sau aproape întreaga suprafa­
deficienţelor la care se re­ chiar mai multe procente ţă planificată.
mediei înregistrate pe Tot în scopul obţinerii
feră răspunsul se numără C.A.P. Iată dc ce, benefi­
şi punerea la munca pen­ ciind de noul cadru orga­ de recolte sporite la hec­
tru care sînt retribuite a tar, vom asigura o mai
nizatoric creat prin înfiin­ bună structură a soiurilor
unor persoane „strecurate“ ţarea consiliilor unice a-
în anumite locuri „căldu­ groindustriale de stat şi şi hibrizilor în raport de
condiţiile ' concrete pedo-
ţe“ din cadrul comparti­ cooperatiste, ne-am pro­ climaterice ale unităţii
mentului amintit. pus să valorificăm cu efi­ noastre.
Vă răspundem la întrebare r (Urmare din pag. 1) cind lupţi cu propria-ţi
VASILE RATIU — Hunedoa­ unitate are persoana care lu­ mm boseală ca să-ţi triume T-l
une I
ra. întrucit nu aţi frecventat crează in baza unui contract — Cred că ar trebui să oameni al zilelor noastre ideile ? Cind alături de I
nici o oră ele curs pentru ca­ de muncă încheiat pe durată încep cu anii care au fost tine, în liniştea acea stra­ tra- 1
ii Cicarea în meseria de sudor, nedeterminată, s-a transferat mx nie, doar respiraţia copiilor Rl
cum era .şi firesc, nu vi se în interesul serviciului în ca­ cei mai grei pentru noi e singurul semn al pro- S
poate elibera act de calificare drul altei unităţi sau a încetat toţi de aici din laminorul
pentru această meserie. activitatea pentru unul din dc sîrmă nr. 1 al combi­ priei tale existenţe î Eu |
PETRU MALE — Căinelu dc motivele prevăzute de art. 9 natului hunedorean. Pe Datoria—asía cred că truda, mulţumirea /f
Jos. în funcţie de elemen­ din lege şi s-a încadrat în pasarela aceasta, curăţirea că ai făcut o faptă bună i
tele prezentate, nu puteţi be­ muncă în termen de 90 zile dc colacilor de sirmă, opera­ pentru societate n-au în a-
neficia de pensie pentru mun­ la încetarea motivului pentru ţie ce încheie procesul de ţele mele. Trecuse de ora ca lăcătuş in combinat, am cest sens termen de compa- ¿i
ca depusă şi limită de vîrstă care nu a mai lucrat. raţie. ţ
decît la împlinirea vîrstei de laminare, se făcea dificil. obişnuită a sfârşitului de căutat să-mi dcsăvîrşesc
60 ani. IOAN MICH — Aninoasa. Asta pentru că lucrările de schimb. Peştişul era aproa­ menirea prin muncă. Am ascultat o poveste a w
ÎON VADANA — Şantierul 3 Conform prevederilor art. 22 tăiere a probelor, a cape­ pe, zărindu-se dincolo de Nu-mi pare rău de anii unei vieţi, păşind alături «j
Baraj — Gura Apei. Conform din Legea 12/1971, promovarea telor colacilor, se executau laminoare. Am mers îm­ care au trecut. Aici la la­ de un om simplu spre a- w
art. 75 din Legea nr. 57/1974, in categorii superioare dc ca­ cu aparatele de sudură. A- preună spre sat, alunecând minor, de la începuturile şezarea pitorească a satu- tl
persoana transferată în inte­ lificare se face cu respecta­ tunci eu ■ am conceput un odată cu amurgul timpuriu sale, din 1962, am făcut lui său. Era un februarie
resul serviciului are dreptul rea mai multor criterii, printre
la un concediu plătit de 5 zi­ care şi vechimea în speciali­ sistem de foarfeci de mină al zilei. multe inovaţii folositoare. aproape sfîrşit şi, depărtîn-
le, Ia cererea sa, po care il tate, prevăzută în anexa 1 Ia acţionate cu aer hidraulic, — Ştii, atunci cind eram Cea mai importantă din­ du-mă de comunistul Popa
plăteşte unitatea la care se lege, care diferă în funcţie de care au dat rezultatele aş­ de vîrsita ta, am fost ac­ tre ele este maşina de le­ Pascu, am avut una din
transferă. Dacă sînteţi numai modul dc calificare şi locul teptate. tivist.îmi plăceau satele pe gat şi slrîns colacii de sîr­ adevăratele satisfacţii su­
detaşat, nu beneficiaţi de in­ de muncă al celui în cauză. Eram contrariat de rezer­ care le colindam săptămîni mă pe care am perfecţio­ fleteşti, aceea că şi azi un
demnizaţia prevăzută de lege ION VARAREANU — Hune. varea lui. Ştiam că nu-i in şir, noi comuniştii, du­ nat-o cu colectivul nostru semen al meu şi-a făcut
pentru personalul transferat doara. Prin muncă uşoară re­
în interesul serviciului. comandată de medic se înţe­ place să se spună nimic când spre ele mesajul parti­ de lăcătuşi şi electricieni. ceea ce milioane de oa­
ALEXANDRU FLOREA — lege muncă fără efort fizic despre el, dar acest lucru dului clasei muncitoare. Din Ştii ce înseamnă sute de meni o fac în această ţară,
Haţeg. In conformitate cu pre­ deosebit, în funcţie de afecţiu­ mă ambiţionase în insisten- 1956, de cind m-am încadrat nopţi de ncsfîrşită veghe. datoria de om.
vederile Legii nr. 1/1970, ve­ nile de care suferă persoana L'
chime neîntreruptă in aceeaşi £n cauză.