Page 49 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 49
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN In Edituru politică
a apărut:
HUNEDOARA AL P.C.R.
In cursul zilei de ieri a prevederilor de plan şi a an Predoşan, Ileana Bărţan, Va NICOLAE
avut loc plenara Comitetului gajamentelor pe anul 1978. sile Deac, Vichente Bălan,
judeţean Hunedoara ai Parti Măsurile ce trebuie luate în Florian Stanciu.
dului Comunist Român, la vederea realizării sarcinilor Desfăşurată în climatul de CEAUŞESCU
care au participat membri de plan şi a programului puternică emulaţie creatoa
şi membri supleanţi ai co suplimentar pe 1979. re şi deplină angajare a oa
mitetului, membrii Comisiei 2. Aprobarea angajamentu menilor muncii în ampla ac Cuvîntare la Consfă
judeţene de revizie, nume lui organizaţiei judeţene de tivitate de înfăptuire a sar
roşi invitaţi — preşedinţii partid Hunedoara în întrece cinilor trasate de secretarul tuirea cu cadrele de con
consiliilor oamenilor muncii rea socialistă între comitete general al partidului, tova
ţi directorii întreprinderilor le judeţene de partid pe a- răşul Nicolae Ceauşescu, la ducere din industrie,
industriale, de construcţii şi nul 1979. recenta Consfătuire pe ţară
transporturi, preşedinţii con 3. Măsuri în vederea rea cu cadrele de conducere din construcţii, transporturi
siliilor unice agroindustria lizării planului şi a progra industrie, construcţii, trans
le şi alte cadre de condu mului suplimentar pe 1979, porturi şi agricultură, plena şi agricultură.
cere din agricultură, condu în lumina sarcinilor reieşite ra a abordat cu« înaltă res
cători ai unor unităţi jude din Consfătuirea pe ţară cu ponsabilitate comunistă pro 6 martie 1979
ţene, secretarii cu proble cadrele de conducere din blematica majoră din econo Fabrica de tricotaje Hunedoara. Tricotiera Elena Ioniţă
me economice de la comi industrie, construcţii, trans mia judeţului, în ideea gă este un exemplu de muncă şi conştiinciozitate pentru cole
tetele municipale de partid, porturi şi agricultură. din sirii celor mai eficiente căi gele sale.
secretarii comitetelor orăşe 5—6 martie a.c. şi modalităţi de ridicare ca
neşti şi comunale de partid, 4. Informare privind acti litativă a nivelului întregii
conducători ai organizaţiilor vitatea Biroului Comitetului activităţi, pentru a determi
de masă şi obşteşti. judeţean de partid pe peri na în industrie, agricultură, Succese de prestigiu
Lucrările plenarei au fost oada de la ultima plenară şi construcţii şi în celelalte do
descinse de tovarăşul Teodor pînă în prezent. menii înfăptuirea exemplară
Haş, prim-secretar al Comi In cadrul dezbaterilor ce a planului şi a angajamen în întrecerea
tetului judeţean Hunedoara au avut loc pe marginea do telor pe 1979 şi pe întregul
ai P.C.R. cumentelor prezentate, au cincinal, a sarcinilor ce re
Plenara a adoptat urmă luat cuvîntul tovarăşii : Sa vin oamenilor muncii din socialistă
toarea ordine de zi : bin Faur, Iulian Costescu, judeţ din programul supli CREŞTE PRODUCŢIA
1. Raport privind modul Ioan Popa, Emilian Dobîr- mentar de dezvoltare econo- ÎN LUMINA SARCINILOR SUBLINIATE DE
in care au acţionat orga cău, Iosif Bulea, Nicolae FIZICA DE CĂRBUNE
nele şi organizaţiile de Pîrvu, Vasile Malincenco, mico-socială a ţării. Parlici- TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA La sectorul IX al I. M.
partid, consiliile oamenilor, Ioan Susan, Rodica' Tatulici, (Continuare in pag. a 2-a| Vulcan a fost extinsă la
muncii pentru îndeplinirea Alexandru Ciorogaru, Ioan CONSFĂTUIREA CU CADRELE toate abatajele frontale
tehnologia de susţinere cu
DE CONDUCERE DIN ECONOMIE tavan de rezistenţă. In a-
ANGAJAMENTUL ORGANIZAŢIEI JUDEŢE ceste abataje s-au introdus
!n pagina NE DE PARTID HUNEDOARA ÎN ÎNTRECE pentru tăierea cărbunelui
combine cu atac frontal.
Noua tehnologic a condus
REA SOCIALISTA INTRE COMITETELE JU Accentul principal-pe încadrarea la creşterea productivităţi!
DEŢENE DE PARTID PE 1979 muncii, a producţiei fizice
riguroasă în noul mecanism de cărbune, a eficienţei c-
conomicc. Astfel, în abata
jul brigăzii conduse dc FIo-
rea Petrişor, productivita
economico-financiar tea muncii este superioară
cu 800 leg pe post, brigada
lui Grigore Cojocarii rea
lizează in plus o tonă pe
post, iar brigada lui Iosif
® Un colectiv mic cu rezultate mari © Noi nu lu Costea obţine în plus 200 kg
crăm pe stocuri... © Din lipsă de materii prime, în ia cărbune pe post.
nuarie nu s-a lucrat la nivelul posibilităţilor colecti
vului, dar planul a fost îndeplinit şi depăşit (pe cele CU DOUA zile
două luni ale anului) MAI DEVREME
© Punctul pe... „c“ : consumuri, calitate, conştiinţă Printr-o mai bună organi- ;
zare a întregii activităţi, da
torită fructificării mai bune
a fondului de timp, munci
Ancheta noastră !a ,Refractara" Baru torii atelierului reparaţii
siderurgice II, de Ia C.S.
Hunedoara, au terminat re
Inginerul Valentin Jitea, ■ fie primă. Dar ne-am reali
paraţia capitală a macaralei
directorul Fabricii de pro zat planul pe ambele luni. Tigler IV, de la bfuming,
duse refractare Baru, ne Vrem ca în acest an să ob cu două zile mai devreme
spune din capul locului : ţinem’ rezultate şi mai bu faţă dc graficul stabilit.
— Să mergem prin secţii, ne“. Tot cu două zile mai înain
să vedeţi cum lucrează oa Aceeaşi hotărire o aflăm te au terminat şi reparaţia
menii, să vorbiţi cu ei, să şi la secţia de praf piu exo- macaralei A G, dc la lami
norul de G50 mm. Ambele
I.M. Barza, sectorul Brădişor. Maistrul principal Victor Pătrăşcoiu se consultă, Înain .simţiţi pulsul ’ activităţii ierme, exprimată de şeful lucrări au primit calificati
tea intrării în şut, cu membrii echipei conduse de Viorel Popa, care lucrează Ia orizontul noastre. Apoi vom sta de de echipă Ion Petre : „Con vul „Foarte bine“, califica
—100 m. Această echipă işi depăşeşte lunar planul cu 10—15 la sută. vorbă pe îndelete despre a- ducerea fabricii să ne asi tiv la care şi-au adus con
cest colectiv, despre străda gure materia primă, respec tribuţia comuniştii Ioan
niile lui în muncă, despre tiv zgura de aluminiu, că la Covaci, Viorel Sav, Iorgu
La zi în agricultura rezultatele bune pe care le muncă nu trebuie să ne în Toma, Mircca Bolea şi alţii.
obţine constant în produc
demne nimeni. Ne cunoaş
ţie. tem meseria, ştim care ne MEŞTEŞUGARII
In secţia de plăci termo- sini sarcinile“. OBŢIN NOI REALIZĂRI
Efectuarea arăturilor, pregătirea terenului izolante, maistrul Ştefan Ra- ne obţinute de „Refractara“ teşugăreşti „Retezatul“, din
Membrii cooperativei meş
Cunoscând rezultatele bu
hot’ă coordonează de aproa
pe munca oamenilor. „Ei — Baru în anul 1978 (a realizat Haţeg au încheiat luna fe
bruarie cu frumoase rezul
oamenii — sînt forţa -colec suplimentar sarcinilor de plan tate. Astfel, pianul Ia prin
şi fertilizările - în faza de finalizare ! tivului nostru — relevă mais o producţie globală de 11,3 cipalii indicatori a fost rea
Asigurîndu-le
milioane lei, o producţie ne
trul
Rahotă.
materia primă, ei îşi fac zi tă de 5,1 milioane lei, ob- lizat în următoarele pro
porţii : valoarea producţiei
Ţăranii cooperatori şi ta, mecanizatorii au trecut plimentar îngrăşăminte chi de zi cu prisosinţă datoria. ţinînd beneficii suplimentare marfă 100,69 la sută ; va
mecanizatorii din Sîntan- la pregătirea terenului în mice, urmîiid ca, în raport Există deplină colaborare şi de 4,5 milioane lei), i-am loarea producţiei globale
drei au pus în centrul în vederea însărnînţării cultu de starea culturii, după in- bună înţelegere. Numai aşa întrebat pe interlocutori în 127,12 la sută, livrări de
mărfuri către fondul pieţii
tregii lor activităţi înfăp rilor de primăvară.’ Potri sînt posibile succesele în ce direcţii prioritare acţio- 130,20 la sută. Faţă de a-
tuirea exemplară a impe vit tehnologiei de lucru sta IOAN IGNA muncă. In ’78 de aici s-au cccaşi perioadă a anului
dat peste plan 119 tone de
rativelor formulate de se bilite, pe cele 50 de ha des inginer şef plăci termoizolante. Şi de la Anchetă realizată de trecut, s-a înregistrat cu
240 000 lei mai mult la pro
cretarul general al parti tinate sfecldi de zahăr s-a Ia C.A.P. Sîntandrer începutul acestui an am lu DUMITRU GHEONEA ducţia marfă şi cu G00 000
dului, tovarăşul Nicolae făcut o lucrare de discuire, crat bine, deşi în ianuarie lei la producţia globală.
(NICU
Ceauşescu, la recenta pe 12 ha am aplicat gunoi (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) SBUCHEA, ziarist
nu am avut suficientă male-
colaborator).
Consfătuire cu cadrele de de grajd şi este aproape de
conducere din industrie şi terminare fertilizarea în
agricultură. Pentru a valo tregii suprafeţe cu 500 kg
rifica eficient întreg poten îngrăşăminte complexe la
ţialul productiv al unităţii hectar. Alte 54 ha au fost
au fost şi sînt întreprinse discuite pentru cultura po
în continuare o serie de rumbului.
măsuri menite -să asigure Cele 50 hectare reparti
efectuarea în condiţii agro zate pentru cultura carto
tehnice superioare a lucră filor sînt arate, din acestea
rilor de sezon în scopul 25 fiind şi fertilizate cu
sporirii producţiei la unita gunoi de grajd. Odată cu
tea de suprafaţă la toate plantatul, pe întreaga su
culturile prafaţă vom încorpora şi
Cum este şi firesc, maxi îngrăşăminte chimice.
mă atenţie am acordat rea Avem asigurată întrea
lizării arăturilor pe toate ga cantitate de seminţe
suprafeţele planificate, in de porumb, sfeclă şi
clusiv pe ce'.e unde a fost cartofi, precum şi erbici-
aplicat gunoi de grajd, ca dele pentru suprafeţele şi
re trebuie încorporat sub culturile stabilite. In aces
brazdă. Ca urmare, din 180 te zile lucrăm la sortatul
ha sînt arate peste 140, lu cartofilor’ pentru sămînţă.
crarea tiind în curs de fi Pe lîngă fertilizarea de
nalizare pe ultimele supra bază, pe 80 ha cereale pă- Întreprinderea de fire artificiale „Vîscoza“ Lupeni. Aspect de munca Ia una din maşinile de răsucit din secţia a
feţe. Concomitent cu aceas ioase au fost aplicate su IlI-a finisaj textil. Foto : VIRG1L ONOIU
