Page 5 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 5
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NB. 6 632
VINERI,
2 MARTIE
1979
4 pagini — 30 bani
m
ÎNCHEIEREA
„LUNI! CĂRŢII LA SATE”
La Căminul cultural din
î obiectivele scadente iii lîlî!) Sarmizcgetusa, cu prilejul
încheierii manifestării „Lu
nii cărţii Ia sate“, cetăţenii
comunei s-au întîlnit cu un
Recuperarea restanţelor impune grup de scriitori hunedo-
reni. Au citit din creaţiile
lor : Nastasia Maniu, Ionel
deplina unitate de acţiune a Amăriuţei, Valeriu Bârgău,
Neculai Chirica, Badu Cio-
banu, Eugen Evu, Ion Evu
şi Gligor Iîaşa. întilnirea
beneficiarului si s-a bucurat de un deosebit
succes.
w 9
furnizorilor da utilaje
Conform planului de stat, veşte, ritmul de execuţie
in prima parte a acestui an pe şantier, el este nesatis
noua secţie de panouri făcător, ca urmare a slabei
nfari prefabricate din be organizări a muncii, lipsei
ton armat de la I.M.C. De utilajelor de construcţii şi „JUDEŢUL HUNEDOARA
va trebuie să intre în pro a mijloacelor de transport ÎN ANUL 2000“
ducţie. De la bun încpput pentru materiale“. In cadrul programului de
trebuie însă spus că ritmul De fapt, această idee a pregătire polillco-ideologicâ,
de lucru pe şantierul aces reieşit şi din concluziile Cunoscutul brigadier Fazcltas Francisc (In prim-plan, stingă), împreună cu ortacii săi, comandamentele pioniereşti
tui obiectiv este foarte lent, recentei şedinţe de coman au ieşit dintr-un nou şut, la fel de rodnic ca fiecare dc Ia începutul acestui an. EI pri din municipiul Deva au
înrcgistrîndu-se restanţe fa dament ţinută la I.M.C. meşte felicitări, pentru rezultatele bune obţinute, de la şeful său de sector, tovarăşul loan participat Ia o deosebit de
interesantă activitate, des
ţă de grafice, chiar din Deva care, analizînd sta Kăţulescu, secretarul comitetului de partid pe I.M. Paroşeni. Foto : A. LICIU făşurată sub titlul „Judeţul
prima lună a anului. diul fizic al lucrărilor de Hunedoara în anul 2000“.
Peste 200 de pionieri au fost
Consemnăm o primă pă construcţii-montaj, • a con De la o lima la alta purtaţi cu măiestrie prin
rere rezultată din discuţiile statat că acestea sînt oraşele judeţului, pe şosele
şi locuri de agrement, in
purtate cu tovarăşul Liviu mult rămase în urmă faţă laboratoare şi săli de clasă
Ouau, directorul I.M.C. De de necesităţile reale pentru Mineri! Văii Jiului obţin rezuitate ale anului 2000 de către ar
va : „Mai întîi aş sublinia ca obiectivul să fie pus în hitecţii Ilic Popa, Cornel
faptul că, faţă de volumul funcţiune la termenul pla Crîng, Dan Enedi şi Liviu
Oros. Deosebit de reuşita
de construcţii planificat pe nificat. Pentru impulsiona tot mai hune activitate se va concretiza
cele 10 luni din anul tre rea ritmului de execuţie pe intr-un concurs dc creaţie
cut (de cînd a început şantier s-au impus ca ce După rezultatele bune obţi Este semnificativ că 7 din plastică pe aceeaşi temă.
(Clubul presei „Voci tinere“
construcţia noii capacităţi rinţe esenţiale corelarea nute în luna ianuarie, mine cele 10 întreprinderi miniere producţia de cărbune extras al Casei pionierilor şi şoi
de producţie), pentru pri imediată a planurilor be rii din Valea Jiului, conti- din bazin au încheiat luna — cu toate că şi în aceste milor patriei P»vaţ.
unităţi s-au depus eforturi
mele patru luni din acest neficiarului şi constructo- nuînd cu intensitate sporită cu plusuri la producţia de susţinute — întreprinderile
an am primit un plan de . irului, programarea minu eforturile pentru creşterea în cărbune extras. Este vorba miniere Livezeni, Aninoasa GONCUR'i
patru ori mai mare — vo ţioasă a lucrărilor şi ata ritm susţinut a producţiei de de întreprinderile miniere şi Bărbăteni. „Sîntem nepoţi de daci şi
lum pentru care, practic, carea lor în ordinea prio cărbune, au încheiat şi cea Lupeni, Petriia, Paroşeni, Ţinînd seama de rezultate de romani“ a fost titlul u-
nu s-au creat condiţii co rităţilor care condiţionează de a doua lună a anului cu Vulcan, Dilja, Lonea şi Uri- le mobilizatoare obţinute în ncl instructive şi educative
respunzătoare în privinţa crearea frontului necesar întrecerea socialistă pe peri întreceri, desfăşurate între
detaşamentele pioniereşti de
stadiilor fizice ale lucrări ' pentru trecerea la un ritm oada ce a trecut de la înce la Şcoala generală nr. 6
putul anului şi de posibilită
lor. De asemenea, din va susţinut de execuţie a lu ţile create pentru creşterea în Vulcan. înscris in manifes
loarea de cca. 50 milioane crărilor de instalaţii şi de continuare a productivităţii tările dedicate aniversării a
lei utilaje planificate pen ■montaj. muncii, cu prilejul adunări 2050 de ani do la crearea
primului stat dac centrali
tru acest an la noul obiec Este adevărat că în a- lor generale ale oamenilor zat şi independent, con
tiv, centrala noastră a con ceste zile se observă un planul îndeplinit şi depăşit carii care, lucrind ritmic, au muncii din Combinatul mi cursul s-a constituit intr-o
antrenantă dezbatere despre
tractat pînă în prezent oarecare reviriment pe şan pe întregul bazin carbonifer realizat împreună o depăşire nier Valea Jiului, colectivul continuitatea poporului nos
doar c mică parte, situaţie tier, dar este încă necon la producţia de cărbune net. de 17 800 tone la producţia de mineri din Lupeni şi-a tru pe aceste meleaguri.
întreprinderile din industrii
de cărbune extras, din care
care ridică mari semne de vingător. „Pe baza celor le siderurgică şi energetică Petriia 8 600 tone şi Lupeni majorat angajamentul la
20 000 tone de cărbune.
întrebare. Pe de altă par stabilite de comandament au primit în plus, faţă de 6 800 tone. Prin realizările tot mai SIMPOZION
te, se iscă o seamă de ne — ne spunea tovarăşul in sarcinile pe luna februarie, Productivitatea muncii pla frumoase obţinute de la o
înţelegeri datorate faptului giner Gheorghe Şuiaga, şe peste 1 000 tone cărbune coc- nificate în cărbune a fost lună la alta minerii Văii La Călan, a avut loc un
că există o necorelare între ful şantierului din cadrul sificabil şi energetic. Acest mai mare la Petriia cu peste Jiului confirmă prin fapte interesant simpozion pe te
planul de stat atribuit în G.S.C.F.I. Deva — am ata succes de prestigiu se dato- 700 kg/post, la Lupeni cu 430 hotărîrea lor de a îndeplini ma „Mama — cel mai apro
piat prieten al copilului“.
primul trimestru din 1979 reşte muncii pline de ab kg/post şi Paroşeni cu aproa exemplar angajamentele lua Organizator : comitetul oră
cat imediat lucrările de a- negaţie depuse de colective pe 90 kg/post. te în faţa conducerii partidu
nouă, beneficiarului, şi le de mineri, în frunte cu In această lună au lichidat lui, a secretarului general, şenesc al femeilor. Pregătit
cu multă grijă şi atenţie,
cel remis constructoru SABIN IONESCU organizaţiile de partid, pen cu rămînerea în urmă între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, simpozionul este, desigur, o
tru asigurarea ritmicităţii prinderile miniere Lonea şi de a face totul pentru creş reuşită.
lui — antreprenor general producţiei şi creşterea pro Vulcan. Nu şi-au îndeplinit terea producţiei de cărbune
G.SjC.F.I. Deva. Cît pri (Continuare în pag. a 2-a) ductivităţii muncii în abataje. însă în întregime sarcinile Ia a ţării.
In Consiliul unic agroindustrial Deva TREI DECENII OE LA PLENARA C.C.
IN INTERIORUL I848 *1070
18/8
Toate eforturile — subordonate AL PARTIDULUI DIN 3-5 MARTIE
ZIARULUI :
o Iniţiativele muncito sporirii producţiei agricole!
reşti — puternic an
corate în activitatea De la constituirea Consiliu oare îl are fertilizarea tere La Bretea Mureşană bunăstarea s-a
pentru îndeplinirea lui unic agroindustrial Deva, nului in obţinerea de recolte
sarcinilor do plan lucrătorii ogoarelor din toate sporite, am făcut o largă
mobilizare a forţelor şi mij
• „Petru Rareş“ — noua unităţile componente, în loacelor mecanice la transpor clădit prin hărnicie
premieră a Teatrului frunte cu comuniştii, şi-au tul în cîmp şi aplicarea în
concentrat eforturile pentru
de stat „Valea Jiului“ pregătirea unor baze temei grăşămintelor organice pe te-
• Semnal. nice viitoarei recolte. Ţinînd Ţăranii din Bretea Mure triplarea recoltelor într-o pe mari decît cele obţinute de
seama de ftilul important pe (Confinuare în pag. a 2-a) şană au fost printre primii rioadă relativ scurtă. Aşa se unitate într-un an întreg,
din judeţul nostru care au explică de ce azi nu mai din primii de după coopera
răspuns chemării partidului miră pe nimeni dacă griul dă tivizare. Grăitoare pentru
spre transformarea socialistă 3 500 kg la hectar sau recol saltul calitativ ce s-a petre
a agriculturii, spre bunăstare ta la porumb trece de 4 000 cut în viaţa cooperativei a-
şi progres. Inţelegînd rosturi kg la aceeaşi unitate de su gricole este creşterea fondu
le cooperativizării şi deslu prafaţă. Au fost terenuri de lui mijloacelor fixe. Statisti
şind în linia politică agrară a pe care s-a recoltat şi peste cile consemnează că acestea
partidului — drumul spre îm o jumătate de vagon cereale au sporit de peste 25 de ori,
plinirea unor năzuinţe visate la hectar. Ambiţia cooperato ceea ce a influenţat decisiv
de multe generaţii, locuitorii rilor şi a mecanizatorilor este şi ridicarea nivelului de trai
acestei aşezări rurale aflate să extindă la scara întregii al cooperatorilor. Aici, peste
într-un imobilism de veacuri unităţi tehnologiile care con 200 de familii şi-au durat
s-au trezit la lumină, la o duc la asemenea rezultate. case noi, iar altele au fost
viaţă nouă şi prosperă. Dealtfel, punerea deplină în renovate. Satul, care aparţine
După dispariţia haturilor valoare a potenţialului pro comunei Ilia — viitor centru
s-au schimbat radical condi ductiv al pămîntului este un urban —, este ..racordat“ la
ţiile de muncă ale ţăranului, obiectiv central pe care Con toate binefacerile socialismu
care nu a mai fost nevoit siliul unic agroindustrial de lui, dispunind de şcoală, că
să implore dărnicia naturii stat şi cooperatist Ilia (din min cultural, magazin al coo
pentru a-.şi asigura cele nece care face parte şi C.A.P. Bre peraţiei de consum, radiofi-
sare traiului de pe o zi pe tea Mureşană — n.n.), şi l-a care, drum asfaltat.
alta, cum a făcut-o din tim stabilit încă de la constitui Coordonatele noii vieţi au
puri imemoriale. Mecanizarea rea sa. la temelie politica înţeleap
şi chimizarea, cărora li s-a Priceperea şi hărnicia coo tă a partidului nostru şi con
asociat în mod fericit şi or peratorilor din Bretea Mm-e- tribuţia efectivă a locuitori
ganic ştiinţa, au constituit şană se afirmă şi prin dez lor acestui sat hunedorcan la
cheia de boltă a dezlegării voltarea unui puternic sector transpunerea în fapte a cu-
La ferma legumicolă a C.A.P. Gcoaglu se lucrează intens Ia amenajarea răsadniţe „enigmelor“ pămîntului. Sal
lor şi îngrijirea răsadurilor. Legumicultoarele Vcta Ciobanii, Veta Cărăguţ, silvia Zcrbea, tul a fost tot mai vizibil de zootehnic, care acum aduce vîntului comuniştilor.
Ana Câliman şi Mavia Sibişan pregătesc baze temeinice viitoarei recolte de legume. la un an la altul, el măsu- singur cooperativei agricole
Foto: VIRGIL ONOIU ■ rîndu-se în dublarea şi chiar venituri băneşti lunare mai N. TÎRCOB
