Page 51 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 51
. 6 643 # JOI, 15 MÄETIE 1979 t,
A N G A J A M E N T U L ---------------- f
'IZIUNE L CI CINSTE ŞI OMENIE l
? Intr-o zi — ne spunea 1
wssmum i tovarăşul Alexandru Bal, »
organizaţiei Judeţene de partid Hunedoara In întrecerea
l secretarul organizaţiei dc ţ
imbă rusă } partid de la C.A.P. Bă- i
sboslovacia — ţ ieşti, fiind tare grăbit să ]
iregisti’iU'e dc
i nu scap trenul, cind am ţ
,va socialistă Intre comitetele, judeţene de partid pe 1979
npul dv. li- I scos portmoneul pentru a
scomaudăiu... ţ achita costul biletului,
juridice
1 pentru cu- ţ n-am băgat de seamă cit
»stiri din pă- Sub conducerea organizaţiei ju noi de producţie, paralel cu inten fiecare om ai muncii din indus laţiei a unui volum sporit de măr } mi-a căzut din buzunar |
de“ (eplso- deţene de partid, comuniştii, toţi sificarea factorilor calitativi, de trie. furi, intr-o gamă sortimentală va ţ suma de 1 :>00 lei. A vă- -
oamenii muncii din industrie, con eficienţă ai activităţii economice, © Reducerea cheltuielilor la 1 000 riată şi depăşirea pe această ba-ză zut însă tovarăşul VaşUg.
a zilei in e- strucţii, transporturi, agricultură şi ridicarea nivelului de trai al oa lei producţie marfă cu 0,9 lei la a planului de desfacere' ou amă Dănescu, impiegat de miş-
circulaţia mărfurilor acţionează cu menilor muncii. îndeplinirea inte total şi 0,5 lei la materiale, ceea nuntul cu 19,7 milioane lei. > care în gara Băicşti, carc
•tulul perseverenţă pentru îndeplinirea grală, la toţi indicatorii a planu ce echivalează cu realizarea unor • Depăşirea planului la prestă ţ[ dînd dovadă de cinste şi :
rt: „Lacrimi"
nozov, pre- în bune condiţii a prevederilor ce lui pe 1979 pune în faţa tuturor economii de 19,4 milioane lei-şi, rile de servicii pentru populaţie . omenia a venit şl mi-a
revin judeţului din planul cincinal organizaţiilor de partid, de sindi respectiv 10,7 milioane lei. cu 1,6 milioane lei. ' dat banii pe care eu îl
şi programul suplimentar aprobate cat şi tineret, a consiliilor oameni • Prin reducerea consumurilor • Livrările de mărfuri la ex \ pierdusem. Fapta lui face
de Congresul al Xl-lea şi Confe lor muncii, a fiecărui om al mun normate, în unităţile industriale port vor fi mai mari decît pre * cinste colectivului de lu
rinţa Naţională ale P.C.R. cii sarcini dc mare răspundere pe se vor obţine economii de 594 to vederile dc plan cu 3,5 milioane crători de la calea ferată
însufleţiţi de grija ce o acordă linia folosirii şi valorificării depli ne metal, 3 130 MWh energie elec lei valută pe total ?i 3,4 milioane \ şi eu ţin să-i mulţumesc
conducerea de partid şi dc stat, per ne a întregului potenţial productiv, trică şi 1 862 tone combustibil iei valută pe relaţiile devize libe ^ pe această cale pentru
I : (i,(W Ra- sonal tovarăşul Nicolae Ceauş eseu, a tuturor resurselor materiale şi convenţional. re şl cliri'ng. gestul lui frumos.
ilimiueţli; "î,00 judeţului nostru, oamenii muncii umane de care dispun unităţile © Creşterea indicilor de utiliza
8,0(1 Bevis- lumedoreni au reuşit să depăşească economice. re a maşinilor-unelte cu 0,1 la su INDICATORI FINANCIARI \
8.10 Curie-
; 9,00 Bule- sarcinile pe primii trei ani ai cin In condiţiile extinderii în 1979 a tă.
,05 Ritspuh- cinalului la producţia industrială, autogestiunii şi autocon ducerii © Beneficiile sînt prevăzute să
orllor; 10,00 în aceeaşi perioadă s-a realizat .un muncitoreşti, aplicării măsurilor de ÎN ACTIVITATEA DE crească faţă de nivelul planificai
ri; 10,05 lla-
emeilor; 30,35 volum de investiţii de 13 447 mi perfecţionare a conducerii econo- INVESTIŢII-CONSTRUCŢII pe total, judeţ cu 19,1 milioane lei.
şlagărului lioane lei, dezvoltîndu-se capacită mico-financiare, desfăşurarea în „VITEJII“
Vurelian -ţji- ţile de producţie în ramura ener trecerii socialiste capătă o impor DIN AUTOBUZ..
Atias feilclo- getică, in minerit, metalurgie, ma tanţă deosebită pentru mobilizarea © Productivitatea muncii calcu AGRICULTURĂ \
tin de ştiri; Plin de oameni, autobu- i
nieră Itadio- teriale de construcţii, industria u- oamenilor muncii şi participarea lată pe baza producţiei nete în or © Realizarea unei producţii nete \ ,,, zul se apropia de satul V
;tin de .ştiri; şoară şi alimentară, ca şi in alte conştientă a acestora la realizarea ganizaţiile de construcţii in antre
loara folclo- sectoare de. activitate. exemplară a sarcinilor de plan. priză va creşte faţă de prevederile suplimentare în valoare de 3,8 mi \ Grid. Dvntr-o 'dată, doi ţ
'3,00 Ţ • la 1 lioane lei, din care 1,2 milioane lei i „viteji", bine afumaţi, pe
nlc-cliib; i(i,00 în agricultura judeţului în pri Adunările oamenilor muncii din planului pe 1979 eu 265 lei pe fie în unităţile I.A.S., 2,3 milioane lei
.6,23 Tehnică mii ani ai actualului cincinal s-au ianuarie-februarie a.c. au scos în care om al muncii. , nume Gheorghe Jurj şi
in agricultu- înregistrat sporuri ale producţiilor evidenţă faptul că în unităţile eco © Reducerea cheltuielilor la 1 000 în cooperativele agricole de pro \ Viorcl Manolcscu, încep li
i mi-s plaiul ducţie şi 300 mii iei în staţiunile (| să-şi demonstreze „virtu- )[
clor conteni* medii vegetală şi animală, a cres nomice din judeţ sînt asigurate lei producţie de eonstrucţii-montaj pentru mecanizarea agriculturii. i tile", provocind scandal,
letin de ştiri; cut contribuţia la crearea fondului condiţii de valorificare supe în antrepriză cu 2 lei la cheltuieli
ui familiei; de stat de produse agricole.' rioară a bazei tehnico-materiale, le totale şi 0,6 lei la cele materia ® La producţia fizică de cereale S înjurînd, bruscînd şoferul,
se. solistice; şi produse animaliere se va reali ^ taxatoarea şi pe alţi oa-
rii: 19,00 In- Urmare aplicării consecvente a ii resurselor umane, fiind luate le. Economiile ce se vor obţine za suplimentar : i meni din autobuz. In
lortajc — in- politicii partidului nostru de ridi angajamente importante de depă prin reducerea cheltuielilor de 1 dreptul numelui lui
[utcrpre|i ai şire a planului. producţie sînt de 3,9 milioane lei — grîu + secară 600 tone
ular — Flo care continuă a nivelului de trai Comitelui judeţean dc partid, — porumb 550 tone. \ Gheorghe Jurj mai trecem
tt gelica Stoi- al poporului, populaţia judeţului a la total şi 1,2 milioane lei ia chel — orz-orzoaică 75 tone I o faptă de mare ruşine : .
ache şi Emil cumpărat în perioada 1076—1078 acţionînd pe baza sarcinilor ce-i tuielile materiale. ţ îşi batjocoreşte şi îşi a- ,
iefJexe.le tim- revin din cuvîntarea tovarăşului — sfeclă de zahăr 200 tone
ndcnte sono- mărfuri în valoare de peste 13 mi Nicolae Ccauşeseu şi liotărîrea ® Economiile de materiale la •— cartofi toamnă 400 tone lungă mama din casă, i
intr-o oră; liarde lei. lucrările de investiţii se vor con 1 Mama care l-a adus pe J
’T9; 24,00 Bu- Anul 1078 s-a încheiat, de ase Consfătuirii de la C.C. al P.C.R. din cretiza în 185 tone metal, 479 tone — legume cîmp 140 tone \ hune, l-a alăptat, l-a ferit p
i; 0,05—5,00 ,5—6 martie 1979, în urma anali — fructe 100 tone
cal nocturn. menea, cu un bilanţ bogat în rea zei angajamentelor centralizate pe ciment şi 129 tone cherestea. — carne 150 tone viu t de foc şi apă, l-a spus (
lizări şi in ce priveşte îndeplinirea . poveşti... Ca el să creasc/l }
18,00 Actua- sarcinilor la producţia fizică unde judeţ, ca răspuns la chemarea la — lapte de vacă 400 lil \ mare şi sănătos. Acum <;1
8.10 România întrecere adresată de organizaţiile TRANSPORTURI — lină 2 tone
t a tiv liric — depăşirile reprezintă 277 milioane judeţene Cluj şi Ilfov ale P.C.R., • Efectivele de animale vor ţ răsplăteşte ! Ij
i ; 18,30 lu- kWh energie electrică, 31 000 tone • Nivelul ce se va realiza la
lumna ţării ; cocs metalurgic, 70 000 tone fontă, în numele comuniştilor hunedo- creşte cu 650 capele la bovine, !| UN CANAL INUTIL \
muzical Rc- reni se angajează ; productivitatea muncii in trans 2 500 capete la porcine Şi 1160 ca
19,00 Coordo- 40 000 tone oţel, 43 000 tone lami porturile auto, calculat după pro pete ovine. ^ în cartierul tiejan
s ’7!) : IJocu- nate, 3 001 tone minereu de fier ducţia netă, va fi mai mare decît \ din Deva, între blocurile
tuirii pe ţară preparat, 7 221 mc panouri mari ÎN ACTIVITATEA • Pe baza creşterii producţiei
bază din in planul cu 263 lei pe lucrător. vegetale şi animale se vor livra ^ 4I> şi 47, constructori au f
ii o. fii, trans- din beton armat, 23 428 mp placaj INDUSTRIALA ® Costurile la 1 000 tone-km suplimentar la fondul de stat ur ». săpat un canal l'xtig şt 7
iiillură ; Aut- marmură şi altele. La export au convenţionale vor.fi mai mici de- ^ adine, pentru montarea u- y
itor program fost livrate suplimentar produse mătoarele cantităţi de produse :
,30—20,00 Ha- • Depăşirea,producţiei nete şi a cît prevederile cu 0,9 lei, iar eco — grlu-ţ-secară . , 200 tone i nor conducte, fi-au apu- (
în valoare de 40 milioane lei va producţiei marfă industrială cu nomiile din reducerea cheltuielilor ’ cat să aşeze onduetclc
lută, din care 35 milioane lei va de producţie se vor ridica la 407 — porumb 100 tone ţ că au şi renunţat la acest
lută pe devize libere. Realizând 70,7 milioane lei şi. respectiv, mii Ici. — cartofi toamnă 200 tone ^ canal şi au pupat un al-
140 tone
148,4 milioane lei.
— legume
w \ un volum de investiţii de 5 118 mi • Producţia industrială supli —- sfeclă de zahăr 200 tone ? tul, ceva mai scurt şl se U
lioane lei, constructorii din judeţ mentară se va concretiza în reali CIRCULAŢIA MĂRFURILOR — carne 150 tone viu i pare mai economicos. Dur';
au pus în funcţiune 127 obiective ţ primul canal, cel Inutil, a I
pania a 7-a industriale şi socisi-eultufdle, o zarea peste prevederi a unor im — la.pte de vacă 200 hl
înâ (Patria); parte din acestea, înainte de teri portante produse necesare econo • Livrarea către fondul pieţii a • Productivitatea muncii în i rămas. încurcă locatarii, t
•riile I-II (Ar- miei naţionale, între care: unor produse peste prevederile I.A.S., calculată după producţia : stinghereşte circulaţia, nu l
ABA : Vlad men. — cărbune net 32,500 tone * se poate amenaja zona I
-TE (Flacăra); De asemenea, s-a avut în vede planului în valoare de 14,1 milioa netă va creşte cu 526 lei, iar în
1 la Genova — fier" în minereu 1 800 tone ne lei. S.M.A.. cu 254 lei pe fiecare om \ verde. Deşi avizaţi, se \
icule (Con- re asigurarea utilizării mai depli —: cocs metalurgic .12 000 tone • Punerea la dispoziţia popu al muncii. t pare că acel care l-au să- L
>ETROŞANI ; ne a capacităţilor de producţie, a — fontă 25 000 tone * pat au uitat de el...
i) ;. Animalul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, — oţel
; Cianura şi 15 000 tone
loaie (Repu- fundamentarea . programelor . de — laminate finite 15 000 tone ţ STINGEŢI BECURILE !
I : Consplra- creştere mai accentuată a produc — strunguri 95 bucăţi
iural); VUL- tivităţii muncii, do reducere a — maşini şi utilaje Comitetul judeţean de partid îşi exprimă convingerea că, i „Sini locatar in micro- l
I balonul să .cheltuielilor de producţie, asigu ' raionul 5 al Hunedoarei. }
torese); Lo pentru minerit 200 tone prin mobilizarea potenţialului creator al oamenilor muncii din Vă rog să trageţi un sein- }
ca oraşului rarea şi perfecţionarea pregătirii — ciment 10 000 tone
I-II (Mine* personalului muncitor, introduce judeţul nostru, se vor realiza sarcinile de plan şi angajamentul nul pentru cei care răs
: Cascadorii — prefabricate din pund de iluminatul public
AN1NOASA: rea pe, scară mai largă a progre beton armat 600 mc asumat în întrecerea socialistă pe acest an, răspunzîndu-se astfel din acest cartier. De ce 7
VIuncitoresc); sului tehnic. — cherestea 1 000 mc
ii roz (7 No- Sarcinile ce revin judeţului nos — carne pasăre 100 tone chemării adresate de conducerea partidului de a contribui la ob 4 Pentru că lasă becurile să
D: în liniş» l ardă ziua, cîte două-trei i
leaua roşie); tru din planul naţional unic pe — bere 100 hl ţinerea unor rezultate tot mai bune în îndeplinirea măreţelor r ore in plus, fără nici un '
Maiakovsky 1979, an hotărâtor pentru înfăptui — conserve de legume
• dri^’E : rea cincinalului, asigură continua şi fructe 200 tone sarcini trasate de Congresul al Xl-lea şi Conferinţa Naţională ţ rost. In loc să le stingă >
<»....... (Pa J dimineaţa pe la orele 6,00, {
li Poenaru rea dezvoltării economiei judeţu © Depăşirea nivelului planificat ale partidului. / le sting pc la 8,30—9,00. /
DAGIU-BAÎ lui, a ramurilor industriale tradi al productivităţii muncii’ calculată | Ş'i-i păcat de energia dec- V
ale lui As ţionale, precum şi a unor sectoare după producţia netă cu 383 lei pe
ie cultură) ; l trică irosită“. (GÎIEOR- [■
ătoarea săl- OHE DUMITRAŞCU, stl’. }
r); BRAZI : ' Eroilor nr. 5, Hunedoara).
LAN : Adios
asa de cul-
i (11 Iunie); Efectuarea arăturilor, Ancheta noastră fa „Refractara“ Sara V N-A VRUT DE VOIE, V
iburii de vi- \ O PACE DE NEVOIE! li
; şILIA : In-
lir.ll); GHE- (Urmare din pag. 1) echipă Ion Poroabă, de la care se întrec în hărnicie, l Pe strada 30 Decembrie, li
în flăcări pregătirea terenului şi instalaţia de pulverizare a şi în anii trecuţi, şi în ' nr. 112, din Călan, locuia 1
aluminiului, maistrul Emil 1978, am obţinut rezultate loan Timofte, zis Giurgiui }
fertilizările — în faza nează în acest an. „Direcţi Borodi, de la atelierul de în şi de eficienţă, ne-am per Om tînăr, 24 de ani, să-
bune la toţi indicatorii fizici
ile sînt multe — aprecia
treţinere, au fost relevate şi
EXPRES chimistul Păşut Francisc, preocupările pentru extin fecţionat activitatea, am îm i nătos şi bun de lucru.
i Numai că suferea de boa- o
de finalizare şeful atelierului producţie bricii, pentru asigurarea la bunătăţit calitatea produse y la lenei, I s-au oferit \
derea şi modernizarea fa
—, începînd de la aprovizio
lor, ne-am onorat la timp
agerii din 14 narea ritmică şi în cantităţi timp şi de calitate a revi contractele către beneficiari. ( locuri de muncă, posibili- l'
), .1. 21, io, e. (Urmare din pag. 1) doua stropire, urmând să corespunzătoare eu materii ziilor şi reparaţiilor agrega In 1979 avem sarcini mobili / taţi să-şi cîştige plinea }
telor şi instalaţiilor (activi
: 45, 11, 32, trecem şi la fertilizare cînd prime, la organizarea irepro zatoare. Oamenii Ie cunosc ) muncind cinstit, cum fac 1
şabilă a muncii pe întregul tate hotărîtoare pentru bu şi sînt hotăriţi. să le îndepli i toţi oamenii. N-a vrut nici f
trarea în vegetaţie să fer vom primi îngrăşămintele
le câştiguri : flux de producţie şi pînă la nul mers al producţiei ma nească exemplar. Dealtfel, (' in ruptul capului. N-a i
. care report tilizăm fazial toate supra repartizate. expedierea operativă a pro teriale — după cum aprecia rezultatele din primele două
101 334 iei. feţele care necesită azotat. Amplasarea culturilor, duselor către beneficiari. In- tovarăşul Emil Borodi), pen luni şi o decadă sînt conclu ) vrut de voie, o face de J
De asemenea, am mai fer tehnologiile ce le vom apli trucît siderurgia are nevoie tru aplicarea fermă a nou dente. Am realizat suplimen l nevoie. Trei luni i s-a o- !
j ferit un bun prilej să în- |
tilizat cu îngrăşăminte chi ca, producţiile ce trebuie tot timpul de produsele lui mecanism economico-fi- tar : 20 tone de prafuri exo-
mice 40 ha ocupate cu ma obţinute şi modul de retri noastre „Refractara“ Baru nanefar. terme, 10 tone de cărămizi ■ ) veţa să muncească. .
Concluzia este simplă : la
refractare’.şi 10 tone de plăci
să verde şi 80 ha cu trifoi. buire a muncii în acord nu lucrează pe stocuri. De „Refractara“ Baru, un co termoizolante. Direcţiile în APEL TELEFONIC
O preocupare de căpete global sînt cunoscute de acum, ghid preţios în mun
labil pentru ca zilnică ne este cuvînta lectiv mic, dar vrednic şi care acţionăm sînt, de ase
mea se men- nie a legumicultorilor este către cooperatori şi meca entuziast, munceşte cu pa menea, ştiute. Le-au expri ^ Samson Bej an din Me-
, cu cerul încheierea amenajării ră nizatori, acum hotărâtor rea rostită de secretarul siune şi dăruire şi obţine an mat cei cu care aţi discu > diaş, aflat, la tratament în
i. Izolat se sadniţelor pe suprafaţa dc fiind aplicarea în cele mai general al partidului, tova de an rezultate deosebite în tat. Nu le voi reaminti. Ceea ţ Geoagiu-Băi ne-a relatat
averse de răşul Nicolae Ceauşcscu, la
ra sufla mo- 1 200 mp. .Totodată, s-a tre bune condiţii a programe recenta Consfătuire cu ca producţie. Pentru fiecare ce aş accentua este grija l că se simte foarte bine în
insificărl de cut la pregătirea unei su lor stabilite pentru fiecare drele de conducere din in om al muncii de aici, sarci permanentă, responsabilă pe ) cocheta staţiune hunedo-
sectorul su prafeţe de 5 hectare care cultură. Mecanizatorii Ion dustrie, construcţii, trans nile pe acest an sînt clare, care o acordăm autocondu \ mană, numai că un lu-
ra minimă ca .şi principalele direcţii de cerii muncitoreşti şi auto-
între 1 şl 6 este destinată culturilor de Tiliban, Nicolae Nicolaescu, porturi şi agricultură. acţiune pentru îndeplinirea gestiunii economice, realiză i cru îl nemulţumeşte : un I
maximă în- gulioare şi varză timpurie, Aurel Costina, Gheorghe — Aceasta presupune ac lor exemplară. Aşa că discu rii ritmice şi de cea mai i mare număr de aparate î
¡rade. Local astfel incit în decada a Vintilă, Dumitru Caleală, tivitate ordonată, bine orga ţia finală purtată cu tova bună calitate a producţiei T telefonica instalate in ca- j
17 martie : treia a acestei luni să pu (»operatorii Ion Huieţ, Cor nizată şi condusă, ordine şi răşul Valentin Jitea n-a fă fizice cu cheltuieli materia | nunele hotelului „Diana“ ţ
desăvîrşită
în
disciplină
j cerul tem- tem ieşi în cîmp cu răsa nel Modola, Ion Sava, Mi- cut altceva decît să întă le reduse, încadrării ferme ■ nu funcţionează. S.B. şi *
olat vor că- dul. O parte din forţele hai Iluieţ, Serafim Dîneşo- toate compartimentele de rească spusele şi liotărîrea în toţi indicatorii fizici şi alţii au sesizat oficiul
ploale. rean şi alţii se situează în activitate — sublinia mais celorlalţi interlocutori de a economici, de eficienţă — S poştal local, recepţia ho
eme nestabi- repartizate la grădină par trul Lazăr Marcu, de la munci mai bine, mai efi aşa cum a recomandat tova
ros. Vor că- ticipă la valorificarea rădă- primele rânduri ale bătă- secţia de. cărămizi refracta cient în acest an. răşul Nicolae Ceauşescu la telului, dar nu intervine
i sub formă cinoaselor, pînă acum a- ’ liei pentru obţinerea unor re, preşedintele comitetului — Adevărul este că a- Consfătuirea cu cadrele de , nimeni să le pună la
lapoviţă şi sindicatului pe fabrică. ( punct. Alo, se aude 7
îl va sufla vînd livrate 3 tone’pătrun recolte sporite de po toate vem un colectiv dc muncă conducere din industrie,
leosifieări dc jel. suprafeţele şi la toate cul In discuţiile cu alţi inter bun, sudat, ordonat, format construcţii, transporturi \
a sud-vest. în livadă se desfăşoară a turile. locutori, intre care şeful do în majoritate din localnici, agricultură.