Page 53 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 53
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NR. 6644
VINERI,
16 MARTIE
1979
4 pagini — 30 bani
IN LUMINA SARCINILOR STABILITE DE SECRETARUL, GENERAL
AL PARTIDULUI. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, PRIMELE HECTARE
PLANTATE
LA CONSFĂTUIREA CU CADRELE DE CONDUCERE DIN ECONOMIE CU CARTOFI
La C.A.P. Simeria s-au
plantat ieri primele hec
Resurse minerale mai multe tare cu cartofi timpurii, ca
re in prealabil au fost puşi
la preîncolţlre. Secretara
comitetului do partid po
pentru economia naţională C.A.P., Otilia Teodorescu,
ne-a informat că este pre
gătită o nouă cantitate do
cartofi preîncolţiţi în vede
neabătut, eficient, aceste rea plantării In aceste zile.
sarcini, minerii de la Barza
© Răspundem prin fapte la îndemnul partidului acţionează cu abnegaţie şi LA FAZA DE ZONA
Producţii sporite pe seama creşterii productivităţii mun- răspundere, realizînd con A FESTIVALULUI
cii ® Organizarea, ordinea şi disciplina hotărăsc înde- stant însemnate cantităţi de NAŢIONAL AL ARTEI
plinirea ritmică a planului minereuri complexe peste STUDENŢEŞTI
prevederile de plan. Bilan
ţul pe două luni şi o decadă Parlicipînd la faza zona
este edificator în acest sens. lă de la Craiova a Festi
Moţii crişeni aduc „la şi resurse minerale econo Cum reuşesc ei asemenea re valului naţional al artei
ziuă“ de cînd se ştiu, din miei, să se găsească soluţii zultate constant bune ? studenţeşti, studenţii Insti
măruntaiele Munţilor Za- şi modalităţi economicoase — Printr-o temeinică orga tutului dc mine din Petro
rândului, metale nobile şi de punere a lor în valoare, nizare a lucrului şi folosire a şani au obţinut citeva re
zultate demne de consem
minereuri complexe de care să se accelereze continuu şi timpului dc la intrarea şi nat. Astfel, artiştii amatori
economia noastră naţională perseverent cercetarea teh pînă la ieşirea din schimb s-au clasat pe locul I cu
are atîta nevoie. Pasiunea, nologică în aceste domenii, (loan Jiga, şef de echipă la formaţia corală, montajul
;
pr eeperea şi hărnicia lor în determinînd dezvoltarea con raionul Măgura, sectorul literar-muzical - coregrafic,
muncă sint de mult binecu siderabilă a bazei de mate Musariu I).
noscute şi apreciate, colec rii prime mineralogice. La — Lucrăm ordonat, in bu
tivul de mineri de. la Barza Consfătuirea cu cadrele de nă înţelegere şi întrajutora BMMozii
re, ca într-un adevărat co
lectiv unit, sănătos şi ne de W qf ter
păşim frecvent planul cu
10-20 şi chiar 30 la sută. (E-
manoii Sturza, şef de echi Schimbul condus de Grigore Anastasie, din brigada lui recitatorul Sorin Moţoc,
pă în sectorul Valea Morii). Ilie Filiche, de ia mina Paroseni. Folo: M. OLTEANU grupul folk, ansamblul fol
— Nu pierdem vremea în cloric, artă plastică, foto-
zadar. Fiecare ne cunoaştem amatori şi cineclub.
meseria, ştim ce sarcini a-
VERNISAJ
situindu-se frecvent în rîn- conducere din industrie, vem şi ne orientăm rapid, SUCCESE DE PRESIIS8U
dul colectivelor fruntaşe pe construcţii, transporturi şi in funcţie de filonul în- Ieri, Ia Galeriile do artă
judeţ şi pe ţară. Sarcinile agricultură din 5—(i mar- tîlnit, de minereul pe ca ale fondului plastic din
lor au crescut an de an, ele tie a. c., referindu-se la re-] exploatăm (Aurel Mi- Deva, a avut Ioc vernisajul
căpătînd o semnificaţie cu necesitatea îmbunătăţirii a- heţ, şef de echipă în secto In întrecerea socialistă
expoziţiei personale Tibc-
totul deosebită în actuala provizionării tehnico-mate- rul Musariu III). riu Fazakas. Graficianul hu
conjunctură cînd, ţie plan riale a unităţilor eco Inginerul Nicolae Oprea, nedorean se află la cea dc
mondial, materiile prime, re nomice — coordonată e- şeful sectorului Brădi.şor, nc a 9-a expoziţie personală de
op-art.
sursele minerale sint tot senţială a realizării ritmice dă şi alte relaţii referitoa I.M. LONEA : IN FRUNTE cote calitative ştacheta în
mai scumpe, dar lot mai ne a producţiei materiale —, re la rezultatele bune pe SECTOARELE IV ŞI V trecerii socialiste, lumină PRIN MUNCA
cesare. In acest context e- tovarăşul Nicolae Ceauşescu care sectorul, ca şi între- Destoinicii mineri care torii au realizat suplimentar VOLUNTAR-
conomic, conducerea parti a subliniat din nou muncesc în abatajele sec aproape 8 000 tone de lami
dului nostru, personal secre tanţa deosebită pe DUMITRU GHEONEA toarelor IV şi V ale minei nate finite, care au luat dru PATRIOTICA
tarul său general, tovarăşul prezintă dezvoltarea ALEXANDRU JURCA Lonea sc situează cu regu mul beneficiarilor inter v i şi Duminică, 11 martie a.c.,
Nicolae C.’eauşescu, a reco cenluată a bazei de ziarist colaborator laritate în fruntea întrecerii externi. De subliniat că în numeroşi cetăţeni din Sil-
mandat să se intensifice pre prime, dînd orientări socialiste minereşti. Astfel, treaga cantitate poartă em vaş au participat Ia amena
ocupările în toate domeniile în această la zi, sectorul IV raportea blema ,,de cea mai bună ca jarea unei străzi pe o lun
ză un plus la producţia de
care asigură materii prime Ilotărîţi să (Continuare în pag. a 2-a) litate !“. (Aron C'ăta, ziarist gime de 500 m. Aici a fost
cărbune de peste 200 tone, colaborator). transportată piatră şi s-au
iar sectorul V mai bine de săpat şanţuri pentru scurge
300 tone. în mod deosebit se FORESTIERII — rea apei.
remarcă brigăzile conduse de LA ÎNĂLŢIME
Viorel Negru, Constantin După cum nc spunea to „CARNAVALUL
Chiţoiu, Andrei Antal, Iosif varăşul Romulus Drăgoi, sei PRIMĂVERII“
Clamba, Nicolae Golea şi ful parchetelor forestiere din
alţii. Munţii Poiana Ruscăi, cu La Casa de copii din Baia
toate condiţiile grele din do Criş a avut loc sărbă
torirea ’ zilei de naştere a
APROAPE 8 000 TONE timpul iernii, forestierii copiilor născuţi in acest tri
LAMINATE PESTE PLAN şi-au îndeplinit exemplar mestru. După felicitarea
Luminătorii din secţiile datoria. De la începutul a- sărbătoriţilor de către con
combinatului hunedorean nului, ei au realizat supli ducerea şcolii şl reprezen
muncesc £u înaltă abnegaţie mentar 2 200 metri-cubi de tante ale comisiei de femei,
şi dăruire pentru realizarea lemn rotund şi despicat. a avut loc un bogat pro
gram artistic şi carnavalul
exemplară a sarcinilor mo Printrş cei mai harnici mun primăverii, desfăşurat în co
bilizatoare ce le stau în fa citori se numără Aurel Şte- laborare cu unitatea de pio
ţă în acest al patrulea an fănesen, Gheorghe Scorobete, nieri din comună.
Fabrica de aglomerare de pe Platforma siderurgică de Ia Călan. al cincinalului. Ridicînd în Nicolae Malea, Mihai Dochia
Foto: VIRGIL ONOIU fiecare zi de muncă la noi şi alţii.
Primăvara este o realitate I La zi în agricultură
in ce stadiu se află
Timpul este mult înaintat. Să fie urgentate
pregătirile pentru
sezonul turistic ? însămînţările din prima epocă!
Evident, primăvara acestui dreapta, mai grijulii faţă de ţiunile pe oare organizaţi biective este urmărită cu organice. în prezent se ac
an pare hot&rîtă să se înca felul cum arată traseul turis • La I.A.S. Haţeg — ile de partid de la sate şi
dreze în limitele calendaristi tic in satul lor. întreaga răspundere de că ţionează cu o formaţie com
ce ale anotimpurilor. Este de Şi traseul Haţeg — Sarrai- peste 11000 tone îngră consiliile unice agroindus tre lucrătorii din cadrul pusă din două utilaje de
prevăzut că nu peste multă zegetusa este plăcut ochiului şăminte organice trans triale le întreprind în a- I.A.S. Haţeg. Inginerul şef încărcat şi şase maşini la
vreme, arterele turistice prin doar pînă la ieşirea din To- portate în cîmp ® Ieri, ceste zile pentru a folosi al unităţii, Gheorghe Da-
cipale ale judeţului vor cunoaş ic.şti, pentru că zona dintre ce împrăştiatul gunoiului- de
te o mare afluenţă de dorii ori le două localităţi arată ca a la ferma de stat Unirea cu eficienţă maximă timpul nerbach, ne-a spus că, pînă grajd. Formaţia se depla
¿e mişcare, de aer şi soare, nimănui. In plus, sectorul de s-a început plantatul bun de lucru în cîmp, uti acum, în fermele aparţină sează după grafic în fieca
de natură. în vehiculele lor la Cîrneşii al U.M.T.C.F. de cartofilor • Semănatul re fermă. Odată cu aceasta
pe patru roii sau altfel, turiş versează cu dărnicie, pe zona lajele şi rezervele de umi toare întreprinderii au fost
tii vor fi oaspeţii noştri şi se de lingă şosea, uleiuri arse şi mazării — în actualita transportate în cîmp peste au fost fertilizate 1 500 hec
cuvine să-i primim de la în alte substanţe urît mirositoare. te • Plantatul cartofilor ditate acumulată în sol. tare cu îngrăşăminte chi
ceput ca nişte gazde îndatori Inestetic şi împotriva legii ! '— în centrul preocupă Materializarea acestor o 11 000 tone îngrăşăminte mice. Tractoarele sînt fo
toare. O asemenea primire Chiar şi văzut din maşină,
însă sc pregăteşte, în anumi traseul Simeria — Orăştie — rilor cooperatorilor şi losite din plin la arături
te, privinţe, încă de la înche Aurel Vlaicu „vorbeşte“, strigă mecanizatorilor din To- şi pregătirea terenului pen
ierea sezonului trecut. Cum chiar, după o mină de gospo leşti. tru semănatul culturilor
au „demarat“ pregătirile pen dari. Pe aici nu s-a mişcat
tru anul turistic 1979 ? Un raid nici iui pai şi e de prisos să din prima epocă — 400
pe traseele Deva — Haţeg — înşirăm cite ar fi de făcut. A- hectare. In aceste zile se
Savmizegetusa şi Deva — O- viz special consiliilor populare Timpul calendaristic este va începe semănatul rădă-
răstie — Aurel Vlaicu — Gcoa- Simeria —* Turdaş — Orăştie şi,
giu-Băi, dă o imagine a sta- desigur, O.J.T.-ului. Singurul mult înaintat, ceea ce im cinoaselor furajere şi plan
din’-*i acestor pregătiri. lucru care nu şochează este pune ca toate forţele uni tatul cartofilor. în livezile
...La despărţirea drumurilor calitatea informaţiei turistice tăţilor agricole să fie con intensive de la fermele din
Deva — Orăştie şi Deva — Ha afişate dc cooperaţia de con centrate Ia urgentarea în-
ţeg, „facem“ la dreapta. Im sum. Rin Alb şi Unirea s-au fă
presie plăcută, dată de activi Şi acum „să nc adunăm de sămînţăriior clin prima e- cut fertilizări, tăierile şi
tatea desfăşurată de Districtul pe drumuri“ spre a vedea cum lapă. Obţinerea unor re
de drumuri Haţeg. Informaţia e aşteptat sezonul : colte sporite, care să asi cile două stropiri. Mecani
turistică este îngrijită şi cu O La locurile dc popas ;
gust prezentată. Rigolele de pe © La locurile dc interes tu gure înfăptuirea exemplară zatorii Vaier Rîpaci, Ştefan
marginea drumului în curs de ristic ; a angajamentului asumat Zoran, Gheorghe Botoroa-
curăţare. Distonează neplăcut de organizaţia judeţeană ele
un gard viu în Bretea Româ ION CIOCLEI partid în întrecerea socia Mecanizatorul Gheorghe Căluşar lucrează cu deosebită răs
nă, încă necorectat din anii pundere la fertilizarea hameiului cu superfosfat, în cadrul N. TÎRCOB
trecuţi. Asta prin comparaţie listă pc anul 1979„eslo ho- fermelor din Orăştie ale I.A.S. Simeria.
cu vecinii din stingă şi din (Continuare in pag. a 3-a) (Continuate in pag. a
tărîtor condiţionată-, de ac
