Page 54 - Drumul_socialismului_1979_03

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Proiectant^ — constructori — beneficiari — m singur gîrtd:

Laminorul de semifabricate nr. I si produci la timp!
îi.oo Tclcşcoa
10.00 Telccinei
11,40 Album i
Obiectiv siderurgic de cuvinte de laudă la adresă în care s-au montat peste Gaşpar, Haralambie Cical si 12,05 Campion
marc importanţă, laminorul acestor muncitori, din rîn- 2 000 tone de utilaje, lucra­ Andrei Ciumaş — preciza do lioeln
Norvegia
«ie semifabricate nr. 2, din durile cărora se detaşează re executată de brigada maistrul, instalator Mitică Repriza
cadrul Grupului, de lami­ Valentin Kincseş, Vasile condusă de Mihai Voichiţa. Tălîngă. Lucrăm la instala­ 12,45 Telex
noare Pe.ştiş al C.S. Hune­ Man, macaragiul Ioan Bo- După ce a finalizat paturile ţiile de ungere a trenului 17.00 Telex
doara, are termen de pune­ teanu. de răcire, brigada a atacat continuu, la conductele în­ 17.03 Emisiune
mană
re in funcţiune peste puţi­ ZONA IV — BLOCUL I: lucrările la transportorul de castrate pentru cabluri e- il),oo Rezultate
nă vreme. Apropierea ter­ Punct de lucru dat în sea­ după fierăstraie şi la calea Icctrice, la lunelele conduc­ 10.03 La voiai
menului scadent a prilejuit ma formaţiei conduse de cu role de evacuare de la telor hidro. Avem front co­ pentru e
aici o masivă concentra­ loan Ilea. Montează utilajul transportor. Ilie Pitic, Ioan respunzător de acţiune, se auto
re de forţe. Proiectantul — tehnologic : căile cu role sînt Parasehiv, Matei Vrăjiloru, munceşte bine, dăm lucrări 19.20 1001 «ie s
X l’ROL AM Bucureşti — are montate, se fac ultimele o- Gheorghe Peter, Constantin de calitate. • )9,;io Tclejurna
reprezentanţi permanenţi pe. peraţii de centrare a lor, se Slavu, Alexandru Bălan se Prezent printre montori, 20.00 Reflector
şantier, care intervin prompt munceşte intens la transpor­ numără zi de zi printre cei inginerul Florin Morcovescu, 20.20 Film ani:
Premieră
în situaţiile cînd se mai torul transversal si la meca­ mai destoinici în muncă. mecanicul şef al viitoarei ducţie a t
ivesc nepotriviri la proiec­ nismul de transfer. Pentru HALA AJUSTAJULTJI i secţii subliniază : loneze
te. La ri'ndul său, eon- acest mecanism de transfer Formaţia condusă de Ilie — Montorii depun eforturi 21.20 Publicitat
structorul — şantierul I al se mai aşteaptă o parte din Stemăr arc în răspundere deosebite pentru a finaliza 21,25 Revista
J.O.S.H. — acţionează cu lucrările în termen. Noi a- că tv.
două formaţii complexe ; iar vcm oameni care-i sprijină, 22.00 Tclejurna
1
22,10 Campion»
şantierul II montaj-instala- 1$ V EMITI dintre cei care vor rămîne de hoche
ţii a concentrat aici cinci apoi să exploateze lamino­ România
brigăzi formate din mon- rul. Există o bună conlucra­
1.ori, lăcătuşi, sudori, oameni lIMIAKATtAKIt MM re intre proiectanţi-construc-
cu multă experienţă, dintre tori-montori-instalatori şi be­
care mulţi au muncit şi la l;i iiliiectivele scade ü neficiar, conlucrare ce ga­ ÜÊADÏI
construirea celorlalte lami­ rantează. zic eu, respectarea
noare ale combinatului. In­ termenului de intrare în i23^dS3S33££3
stalatorii sînt prezenţi cu utilaje de la furnizor, caro finalizarea grabnică a lucră­ funcţiune a laminorului. în BUCUREŞTI
trei echipe. în sfîrşit, bene­ nu este altul decît... benefi­ rilor de închidere completă continuare se impune o ma­ tlioprogramul
ficiarul — d.S.H. — acţio­ ciarul. Deci se speră că le a halei, care va fi gata in re atenţie calităţii fiecărei Radiojurnal; i
nează efectiv, atît prin for­ vor livra la termen. Notăm câteva zile. Aici se remarcă lucrări, pentru a nu avea presei; 8,10 Ci
ţa de muncă pusă la dis­ numele fraţilor Mihai şi în muncă Ioan Drapac, Con­ mai lîrziu probleme în ex­ tliilor; 9,00 Bu!
poziţia constructorului, cit Aurel Panaite, Petru Breaz, stantin Vornicu, Simion ploatare şi a atinge cit mai 9,05 Răspunde
şi prin asistenţa cadrelor Tiberiu Barlha, oare se dis­ Zamfira, Daniel Mihăilescu. repede parametrii proiec­ iilor; 1./J0. Bul
tehnice de specialitate, care ting mereu în muncă. -— Am zonat, după cum taţi. Interesul în buna func­ 10,03 Atlas £o
ştiinţa şi viaţ
vor exploata viitorul lami­ ZONA IV — BLOCUL III : vedeţi, întregul flux de ţionare a noului laminor ment folk cu ’
nor. Gabriel Gross cu brigada sa montaj. Fiecare formaţie ac­ este unanim. tasiei şi Bencti
Acum, în bătălia pentru acţionează la opritorul mo­ ţionează ia un punct, cu­ 11.00 Buletin d
finalizarea obiectivului, greul bil, la fierăstrâiele la cald, noaşte exact ce are de exe­ I.C.S.H. a concentrat for­ Avanpremieră
apasă, pe umerii mon lorilor finalizează calea cu role din cutat şi lucrările se desfă­ ţe puternice aici. Suprave­ 12.00 Buletin d
şi instalatorilor, răsfiraţi pe zona fierăstraielor. A ter­ şoară în ritm intens — gherea tehnică este bună. Din comoara
nostru; 12,35 I
zone de lucru de la un ca­ minat montajul la prima spunea tovarăşul Alexandru S-a adoptat şi un program I.P.I.C.C.F. Deva, secţia mecanică. Sculerii-matriţcri Ioan tice; 13,00 De
păt la altul al imensei ha­ masă turnantă, ar începe la Cîmpeanu, maistrul care nou, prelungit de lucru. lacobcscu şi Ioan Macr, lucrează Ia realizarea unor matriţe 15.00 Student-cl
le. Iată motivul pentru care a doua dar aceasta nu are conduce activitatea montori­ Greutăţi, neajunsuri se mai pentru injectarea reperelor pentru umbrelele automate. tlio jurnal; 1G,20
am „fotografiat“ cum se încă... fundaţia gata. Monto- lor, un om care de peste 20 ivesc. întâlnirile zilnice în economice; 1G,.
desfăşoară o zi din munca de ani a muncit la toate la- operative de lucru a tutu­ baladă — mţjz
Buletin d
17.00
lor. rii dau zor la alte lucrări minoarele Hunedoarei. A- ror factorilor care concură Resurse minerais mai multe Muzică popula;
ZONA IV — ZONA C.AJE- tocmai pentru a devansa ter­ vem condiţii să respectăm la realizarea obiectivului rele serii; 20,
LOK DE LAMINARE : Aici menele de punere în func­ termenele de intrare în rezolvă prompt situaţiile ca­ ai cintccului p
munceşte brigada de mon- ţiune. Au încheiat montarea probe tehnologice a lamino­ re apar. Intr-un cuvînt, se na Manoilă; 2<
tori condusă de Iuliu Clep. unui pod rulant şi' muncesc acţionează cu răspundere pentru economia nafionaiă cu adresa: 2
Finalizează lucrările de mon­ la altul de putere mai mare. rului. Am uitat de cînd n-am pentru ca laminorul de se­ sonore; 22,00 ■
taj aferente zonei. A înce­ Cu multă dăruire acţionează avut un absent nemotivat de mifabricate nr. 2 să por­ {Urmare din pag. 1) lor la dezvoltarea patriei oră; 23,00—3,0
put şi montajul armăturilor Ioan Moroşan, Virgil Nicola la lucru... nească la termenul stabilit socialiste. muzical noctun
căilor pe care vor alerga şi alţii. — Acţionăm la laminorul prin planul de stat — sfîrşi- TIMIŞOARA:
— Avem un colectiv de
taglele calde. Nici un om ZONA V: Aici este una de semifabricate nr. 2 cu 30 tul trimestrului II a.c. prinderea, le obţine an de muncă minunat — a conclu­ litatea radio; 18
lipsă de la lucru, iar con­ dintre cele mai însemnate de instalatori, repartizaţi în an. „In 1978 ne-ain depăşit azi; 18,15 Pot):
trolul de calitate are numai zone ale viitorului laminor, 3 echipe conduse de Linik GH. I. NEGREA prevederile de plan, în me­ zionat tovarăşul Nicolae muzică uşoară ;
die lunar cu 10-15 la sută. Pantea, secretarul comitetu­ re fermecate
lui de partid, preşedintele
de folclor: Vai
Forţa consiliului popular constă în strînsa De la începutul acestui an consiliului oamenilor mun­ fice timi.şenc ;
am ridicat ştacheta, depăşi­
Tiberiu Ceia ; 3
rea măsurînd 20 la sută. Ne cii al I.M. Barza — cu care sonoră social-pi
putem face treabă şi mai
lui legătură cu masele facem planul şi la mine­ bună decît pînă acum. Dar mocraţia — o
reu şi la metal, deşi sarci­
cere competenţi)
nile sînt mult sporite faţă aşa cum a indicat tovarăşul sabilitate ; 19,15
Nicolae Ceauşescu şi la Con­
lumină vie“
Aşa cum sublinia to­ tică largă a activităţii con­ ţă un magazin sătesc cu bani se vor fade lucrări în de anul trecut. Ne străduim sfătuirea cu cadrele de con­ 19,30—20,00 Viaţa
extindem metodele
de
să
Oaspeţi de sea
varăşul Nicolae Ceauşescu siliului popular Băiţa m-aş bufet, anexe gospodăreşti valoare de 123 000 lei. Ac­ exploatare de mare pro­ ducere din industrie, con­ diurnul Fiiarmo
în expunerea făcută la referi în mod concret la la şcoală, o remiză P.C.I., tivitatea de gospodărire şi ductivitate (Abataje cu în- strucţii, transporturi şi agri­ tul.
Congresul consiliilor popu- contribuţia deosebită pe iar în satul Lunca, deputat înfrumuseţare s-a declan­ magazinarea minereului) ; am cultură, din luna martie
re, „Forţa consiliilor popu­ care şi-o aduc deputaţii şi Elena Andraş, s-au con­ şat şi creşte în intensitate procedat la repartizarea fie­ a.c. — este necesar să ne
lare, eficienţa muncii lor, cetăţenii — mobilizaţi de struit două săli de clasă pe măsură ce timpul este cărui maistru de revir a mobilizăm mai mult, să
gîndim mai economic, să ne
două abataje cu metoda â-
depind de întărirea conti­ Consiliul comunal al Fron­ la şcoală. De asemenea, tot frumos şi permite des­ mintită ; accentuăm pe iden­ îmbunătăţim sub toate as­ I C i n e m
nuă a legăturilor cu ma­ tului Unităţii Socialiste şi s-au făcut lucrări de între­ făşurarea tot mai largă a tificarea zonelor cu perspec­ pectele stilul şi metodele de
sele populare, de consul­ de consiliul popular — la ţinere şi reparaţii. la dru­ acţiunilor gospodăreşti. tivă de metal şi conţinuturi muncă, să conducem mai di­ DEVA : Comp
tarea largă a acestora, de In acest fel locuitorii co­ bogate ; nu îngăduim nici un namic şi mai ferm întreaga sub clar ele lui
capacitatea lor de a sti­ PBRFECŢIQNABRA ACTIVITĂŢII munei noastre contribuie rabat dc la ordine şi disci­ activitate economică, politi­ Pentru patrie, ser!
HUNEDOA
ta);
mula elanul constructiv şi plină. Aşa reuşesc formaţi­ că, socială. Am venit de la Ţepeş, seriile I-I
CONSULILOR FOPULABE ? la reducerea cheltuielilor ile conduse de Gheorghe Tâ­ Consfătuire cu un bagaj
iniţiativa oamenilor mun­ bugetare ale consiliului rna, Vasile Dud, Ion Pătrui, deosebit de bogat de învăl Mărit, poliţistul
(Arta);
Tentac
cii“. Punînd la baza acti­ realizarea unor importante muri şi podeţe, s-au săpat popular, la crearea condi­ şi altele să-şi depăşească ţăminte pe care comitetul structorul); pe
vităţii consiliului nostru obiective cu caracter so­ canale. şi şanţuri pentru ţiilor trecerii la autofinan­ planul lună de lună, deca­ nostru de partid împreună Jezebel (Unirea)
(7 Noiembrie);
popular aceste indicaţii alo cial-cultural şi edilitar-gos- scurgerea apei, au fost ţare. Anul acesta avem un dă cu decadă". cu consiliul oamenilor mun­ picătura dc pio
Aceleaşi consideraţii le-a
secretarului general al podărese prin muncă pa­ plantaţi pomi fructiferi. buget echilibrat, adică ve­ făcut şi inginerul Emil Da- cii, cu întregul colectiv de blica); LUPENI
partidului, am reuşit să a- triotică. Anul 1979 marchează o niturile acoperă în întregi­ vid, şeful sectorului Musa- muncă, se va strădui să-l a- ţia tăcerii (Cui:
plice întocmai la condiţiile
tragem, prin deputaţi, ma­ In anul trecut, de exem­ etapă nou, calitativă, în riu 1, maistrul Dorin Buli- concrete din unitatea noas­ portaj despre fer
eitoresc); VULC
sa largă de cetăţeni în ac­ plu, s-au executat prin activitatea do autogospodă- me cheltuielile, fapt care ga, din raionul Măgura, tră, cu hotărîrea comună de muri în cumpăi
tivitatea de autogospoclă- muncă patriotică şi contri­ rirc. Angajamentul comu­ marchează primul pas al şefii de echipă Gheorghe a ne îndeplini exemplar sar­ torese); LOMEA
cumlw
aproape
trecerii spre realizarea în
cinile de plan şi angajamen­
rire şi autogestiune, în buţia în bani a cetăţenilor nei noastre -— stabilit pe viitor a unui buget exce­ Leonte, Mihai Negoci, Ioan tele asumate în întrecerea rul); —
Vlăgea şi alţii, fiecare afir-
conducerea treburilor da lucrări în valoare de peste baza propunerilor făcute (Muncitoi„ JW ,
dentar. mînd hotărârea colectivului socialistă, de a pune la dis­ Ameninţarea {Mi
stat şi obşteşti, la elabora­ 2 milioane lei. în satul Or- de cetăţeni în adunările în care lucrează de a-şi în­ poziţia economiei naţionale URICANI : O
rea, adoptarea şi înfăptui­ mindea, unde preşedinte al populare — prevede reali­ IOAN LA 7, A li zeci eforturile, de a-şi pune cantităţi tot mai mari de cor (7 Noiembrie
rea practică a planului do consiliului sătesc al F.U.S. zarea unui volum de lu­ în valoare toată priceperea resurse minerale utile nece­ Oraşul fantomă t
şie); ORAŞTIE r
tiezvoltare economico-so- este tovarăşul Adam Amos, crări edilitar-gospodăreşti vicepreşedinte al biroului şi capacitatea de acţiune în sare în opera sa de dezvol­ din insulă (Pat
scopul sporirii producţiei do
cială a comunei. In legă­ iar deputat loan Bulz, s-a în valoare de 2,4 milioane executiv al consiliului minereuri complexe şi de tare impetuoasă, de edifica­ torul Poeiiaru
re multilaterală a României
tură cu această problema- construit şi dat în foîosin- lei, iar prin contribuţia în popular comunal Băiţa metale rare, a contribuţiei socialiste. GEOAGIU-BAl :
dc de acasă (Ca
tură); HAŢEG:,
' g UM*et « i dansăm în fanai:
Iar); BRAZI:.;
Broadwayului ;
Timpul este mult înaintat. Să fie urgentate Oamenii răminio:
sa de cultură);;
¡»PP Soţul meu, seriile
WÈÈË rcşul); ILIAr:
urcă muntele
însămînţările din prima epocă! ŢELIUC : Iarba <
acasă (Minerul); i
Zori în flăcări
(Urmare ilin pag. I) bilită, pe 24 hectare toate cîtc 20 de hectare, urmînd să se treacă efectiv la plan­ rese).
lucrările din tehnologia ca, eşalonat, să fie realiza­ tat. Interlocutoarea a ţinut
culturii vor fi efectuate de te integral prevederile pla­ să-l evidenţieze pe mecani­
nului. zatorii Petru Moraru, Nico- ¥remj={
către elevii Liceului agro­
gă, Ion Crai şi alţii se Preşedinta C.A.P. Toteşii, din Teodor, Dumitru Stu-
situează în fruntea întrece­ industrial din Haţeg. La a- Ileana Neiconi, ne-a relatat paru, Valentin Simina, Vio-
Timpul probnbl
rii pentru efectuarea la ccastă fermă se lucrează, că la această unitate cen­ rel Tămăşloni, care îşi aduc 1G martie : Vreme:
timp şi de calitate a lu­ de asemenea, la urgentarea trul de greutate al întregii o contribuţie meritorie la ţine călduroasă, (
crărilor agricole de sezon. acţiunilor pentru înfiinţa- activităţi îl deţine, în a­ succesul deplin al lucrări­ variabil. Cu totuf
cădea ploi sU>f -
>
Ieri la ferma de stat clin lor agricole de sezon. sufla modera'
Unirea s-a început planta­ Acţionînd în spiritul sar­ tensificări loo
tul cartofilor do vară din La zi în agricultură cinilor desprinse din cuvân­ ltm/h din sec
Temperatul
soiul Ostara. Şeful fermei, tarea secretarului general să noaptea, )•
ing. Mareei Stoicovici, ne-a al partidului, tovarăşul de, iar zlus
grade.
relatat că pe întreaga su­ Nicolae Ceauşescu, la re­
rea unei plantaţii superin- ceste zile, plantatul cartofi­
prafaţă destinată acestei centa Consfătuire cu ca­ Pentru 17 şi ».
tensive, iar în plantaţiile lor pe cele 140 hectare pla­
culturi — 70 de hectare — Vremea se menţi
vechi s-au săpat gropile nificate. Întreaga suprafaţă drele de conducere din e- dar va deveni în
au fost aplicate îngrăşă­ pentru completarea goluri­ a fost fertilizată cu îngră­ conomie, lucrătorii ogoare­ instabilă cu cer»'
minte organice şi chimice lor. Pentru cultura porum­ şăminte naturale şi chimi­ lor din judeţul nostru sînt Vor cădea averi
însoţite de der
complexe, iar odată cu bului, căreia îi sînt desti­ ce, ceea ce a permis me­ chemaţi să urgenteze se­ tricc.
plantarea se mai încorpo­ mănatul culturilor din pri­
nate 149 ha, terenul a fost canizatorilor ca în această
La munte, vrc.
rează în sol şi azotat de ogorît şi fertilizat din săiptămînă să pregătească ma epocă, să folosească din cu cer variabil.
amoniu. Lucrarea a fost toamnă. deja patul germinativ pe plin avantajele oferite de sufla moderat, .
începută de mecanizatorul în* actualitate se află şi mai mult de 60 de hectare. noul cadru organizatoric ficări dc 40—G0 '
Traian Bîgu, în tarlaua „La semănatul mazării. La Cooperatorii au sortat să- creat prin aplicarea Hotă­ pă-amiaza se ,
averse de pior
C.S.H. Aspect de pe platforma O.S.M. 2. colibă“, în suprafaţă de 27 C.A.P. To Ieşti şi Haţeg mînţa, asigurând astfel con­ rârii Plenarei C.C. al P.C.R.
Foto : VIRGIL ONOIU hectare. Din suprafaţa sta­ s-au însămânţat, pînă ieri, diţii ca, începînd de azi, din 1 februarie a.c.