Page 55 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 55
VINERI, 16 MARTIE 1379 Fag. 3
Primăvara este o realitate!' (
um NEGLIJENŢE
mmmm (Urmare din pag. T) Ulpiei Traiaha Sarmizegetusa, alimentaţie publică pe care o
pxuictul de atracţie numărul L desfăşoară O.J.T. Capacitatea S . Filarmonica da Stat din (
pentru turişti. Pentru un ase de tratare cu apă termală a
© tn staţiunea Geoagiu-Bâi; menea loc, informaţia turisti fost îmbunătăţită atit la cabi ) Cluj-N apoca, sa ştie, are '
Popasul turistic „Izvorul“ de că este destul de slabă. Gospo ne cît şi la piscinele din ho
la Aurel Vlaieu şi-a obişnuit darii comunei ar face bine să telurile „Diana“ şi „Gcmiisa- t stagiune permanentă in \
mondial clienţii cu multe obiceiuri bu observe că dependinţele din ra“. Cu eforturile oamenilor t judeţul nostru. Cel mai l
rupă B: ne, de „casă“ şi actualul se incinta ce delimitează ruinele muncii încadraţi la staţiune t recent concert a avut loc !
vet ia. zon le va continua. Păcat nu sînt ea o pecingine pe faţa a- s-au reuşit lucruri deosebite. ţ marţi, 13 martie a.c. De- t
a mai că şi aici nişte scurgeri cestui loc in care istoria respi S-au înlocuit toate instalaţiile
de păcură poluează zona din ră prin fiecare piatră. sanitare şi de canalizare de la i spre „popularizarea“ ce ţ
stingă popasului.
1 se face în Deva unor ma- i
cantine, au fost puse la punct
Staţiunii balneare Geoagiu-
Cochet şi într-uh stadiu a-
nba fier Calitatea inginerului ie iline vansat al pregătirilor ne-a £n- Băii i-arn rezervat in aceste spaţiile de cazare. Prin ace I nifesiări artistice am mai '
leaşi efort uri staţiunea are a-
ren i lolo tîmpinat, la ora raidului, Ha l-înduri un loc aparte. Modifi cum o gospodărie anexă. ţ scris. Nici de dala aceas- ţ
cări organizatorice de bun au
»misiune nul „Bucura“ al cooperaţiei gur, operate în ultima parte a Dintre acţiunile în curs dc ’ ta publicul meloman, mai ţ
dc consuni. Responsabilul său,
fitorii trebuie fundamentată Tiberiu Stern, ne arată „pe anului trecut şl Î11 prima a terminare in aceste zile con ţ ales abonaţii, n-au ştiut ;
viu“ ceea ce s-a făcut în in- acestui an, ne îndreptăţesc să semnăm mărirea capacităţii de i de concert. Aşa că sala \
tîmpinarca sezonului. S-au aşteptăm un reviriment în via plajă la ştrandul olimpic, ca , casei de cultură a fost i
şi deschiderea aici a unei linii
ţa şi activitatea staţiunii. Se
pus la punct căsuţele cam
?
\ oarecum pustie.
„Aurul", în perioada studenţiei I ping, s-au terminat reparaţi Iiare că va avea Ioc. de autoservire cu 500 de ^ Oare piuă cirul se vor )
fă. I>rn- ile de întreţinere Ia hotei şi „In vederea realizării reviri locuri. Braseria de la intrarea
in ştrand se va extinde eu
iunii po- restaurant, s-au curăţat zone mentului — ne spune tovarăşul servire pe o terasă ce se a- , repeta asemenea neglijau- \
In coi 30 de ani ai exis vizează în mod deosebit le verzi, s-a reînnoit cazarnia- loan Slovenschi, directorul sta menajează acum. „Am avut în ' ie ? I
tenţei sale Institutul de • studenţii, din anul I. în al menliil la hotel, Iar bucătăria ţiunii şi vicepreşedintele con vedere — ne mai spunea to
r-arlisti- va îl dotată numai cu veselă siliului oamenilor muncii (nou
mine din Petroşani,, îmbi- treilea rînd, activitatea po- iuox. Pentru pregătirea mai creat aici) — a fost întocmit varăşul Slovenschi — faptul că
nînd strîns învăţămmtul litico-eclucativă slabă des bună a personalului, Ia han mai demult un plan de măsuri staţiunea este şi un Ioc de a-
mondial se va Încheia în curbul un complexe. El implică O.J.T.-uI, grement, că aici vin vara mii
;rupa 15. cu cercetarea ştiinţifică şi făşurată do A.S.C. Acestea curs dc perfecţionare a pre cooperaţia de consum ţii cea de oameni zilnic“. Intr-adevăr,
istria. producţia, a pregătit pen au condus la o mobilizare gătirii pentru barmani şl os meşteşugărească, B.T.T.-ul, caracterul dc loc de agrement
multe
îmbunătăţiri.
Impune
tru mineritul românesc necorespunzătoare a stu pătari. In meniuri şi-au făcut U.J.C.A.P.-ul, S.G.C.L.-ul, iar Mai consemnăm acţiunile ini
aducerea măsurilor la îndepli
de pe acum loc verdcţurile.
peste 5 400 de cadre ingi denţilor către o muncă Aşa da ! nire se face sub coordonarea ţiate de consiliul popular co
nereşti eu o înaltă compe continuă, susţinută şi efi Ba cabana de la Sarmizege- consiliului popular comunal, munal Geoagiu şi conducerea
staţiunii pentru nivelarea unor
tenţă profesională. Pe dru cientă. tusa aflăm de la Petru Mă- personal a preşedintelui“. Că terenuri în vederea amenajă \ NU DUPĂ BUNUL
că
lăeştcanu,
responsabil,
acestui program i s-a dat a-
mul acestei fructuoase tra Dintre măsurile luate de s-aii pus la punct căsuţele. Nu tenţia cuvenită o dovedeşte rii de spaţii pentru jocuri spor ( PLAC ! ^
G,00 Ra- diţii, în sesiunea de exa noi in faţa acestei situaţii era mare lucru de pus la stadiul realizării Iui. Piuă la tive, acţiunile de curăţenie, de
văruire a pomilor şi altele.
aeţii; 7,00 mene recent încheiată, la . aş aminti obligativitatea punct, mai ales că, aflăm, se data raidului nostru erau deja Programul la care ne-am refe ^ Deşi problema gospodă- \
Revista restanţierilor de a frecven vor Înlocui. S-a făcut curăţe înfăptuite cele mai multe mă rit, stadiul de înfăptuire a lui \ ririi judicioase a pămintu-^
.ti melo- anii de studii IV şi V, mai nie în jur. Nu se vedea : Par suri. Cităm dintre acestea : garantează eă staţiunea va cu ţ lui se pune cu maximă a- ■
de ştiri; ales, au fost obţinute re ta lecţiile de pregătire spe carea de lingă cabană are ne punerea la punct a grupurilor noaşte revirimentul necesar.
scultăto- zultate pe măsura reputa cială. Periodic, catedrele şi voie de rccondiţionare, plopii sanitare din ştranduri, cil toa ’ cuitale, se mai intîlnesc ţ
Lc Şti... j din faţă de anumite corectări, te problemele cunoscute anul Cu acest „gust dulce“ al \ cazuri de ignorare a pre-
ie; 10,30 ţiei institutului. E de con consiliul profesoral vor în grupul sanitar — de mai mul trecut ; deschiderea unei linii împlinirilor să revenim Ia as vederilor legale stabilite ^
Concluzia ce se desprinde din \
0,15 Mo semnat în acest sens per treprinde analize pi-ivind tă curăţenie şi îngrijire pen noi de autoservire la blocul pectul general al problemei.
nt Anas- modul cum se desfăşoară tru că numai stropirea lui cu turn. în sezon, capacitatea ei în acest sens. Aşa se ex- ţ
lîopescu; formanţa studenţilor anu var nu înseamnă curăţenie. E- va spori cu un însemnat nu raid esle că in privinţa pregă \plică de ce, sub pretextul t
iri; 11,20 lui IV ingineri şi subingi- aceste lecţii. Sperăm că pî- ventual reamenajarea acestui măr dc locuri Ia mese pe te tirii sezonului turistic trebuie că „esle păşune suficien- }
(lio-TV. ; nă în toamnă şi la anul I grup ar răspunde mai bine no rasă. Au fost create o serie apăsat tare pe accelerator. Şi \
iri; 12,07 neri de la facultatea de vom ajunge la nivelul re ţiunii de civilizaţie. Aflindu-ne de spaţii gospodăreşti anexe, precum s-a văzut, toţi cei im iă“, unii cetăţeni brăz- i
ilcloruiui maşini şi instalaţii minie la cabană, am făcut un „tur intre care şi o carmangerie plicaţi în această activitate au \ • dează terenul cu căruţele l
re solis- re care au promovat exa zultatelor studenţilor din de orizont“ şi pe la vestigiile absolut necesară activităţii de destule de făcut ! \
^ sau cu maşinile pa unde-i t
1 la 3 ; anul IV sau V“.
t taie capul. Sint cit se poa- )
lc,oo Ra- menele într-un procent de \
ordonate 93 la sută, mediocritatea La cauzele enumerate PE LA SUBREDĂCŢSilE PIONIEREŞTI l te de vizibile „urmele“ u- ţ
)
Plai de mai adăugăm defectuoasa t nei asemenea concepţii in {
uşoară ; fiind extrem de scăzută. organizare a orarului şi \
/ cazul C.A.Ţ. Turdaş, De* }
iri; 17,05 Pe întreaga facultate, 73
18,00 O- la sută dintre studenţi au consultaţiilor, lipsa de ex Azi: „Toi înainte!“ din Hunedoara \ va şi altor unităţi. Pentru ţ
interpreţi perienţă a unor cadre di \ Ca asemenea situaţii să l
Iar Poli- obţinut note peste 7 ! dactice asociate, nivelul fie eradicate sint necesa- ,
Scmnale Am subliniat aceste rea © „IUBIM PATRIA ŞI cal-literar „Ţării — inima @ Cluar şi şoimii patriei
Cadente scăzut al unor seminarii şi PACEA“, a fost genericul şi gîndul“, precum şi şe pot fi neîntrecuţi la con \ i re măsuri severa impotri- 1
ii intr-o lizări tocmai pentru a ex- lucrări, utilizarea de u- sub care s-a desfăşurat la zătoarea „Românie, plai de cursurile gen ..Cine ştie, ţ va celor care încalcă cu ^
■Ion stop prima nedumerirea faţă do nele cadre didactice, de Grădiniţa I. M. Hunedoara aur“. (LUMINIŢA MACRA cîştigă“, lucru dovedit de • bună ştiinţă prevederile i
unele situaţii mai puţin cursuri greoaie, forme un reuşit montaj literar- — pionieră). copiii de la grădiniţa nr. legatei
iO Actua- fericite, reieşite în special rigide de examinare. muzical. Acţiunea a prile ® „P A R T I D U L, 1 a I.C.S.H. La tema con
Komânia la anii I. Spre deosebire Toate acestea sînt însă juit şi realizarea unui foto CEAUSESCU, ROMÂNIA“ cursului „Ştim să ne com
uri de de alte sesiuni, de data a- montaj «Copiii lumii“. La şi ..TE SLĂVIM, PARTID
,38 Izvoa- cauze... marginale. Cele o- Grădiniţa-nr.-3 aC.S. Hu IUBIT“ s-au intitulat ac portăm ?“ — au dovedit o „DANSUL LUI...
cmtsiunc ceasta rezultatele dc la a- biective constau într-o ne nedoara, şoimii patriei s-au ţiunile organizate de pio bună cunoaştere a reguli BACII US“
eUiogra- nul I nu se ridică la nive înţeleasă inerţie, indolenţă întîlnit cu pionieri de la nierii de la şcolile generale lor de conduită, dind cele
,1 0 Cinta lul prestigiului institutului. mai bune răspunsuri şi cîş-
3 Revista sau lîncezeală demonstra şcoala generală nr. 7 — ma nr. 8 şi 4 din Hunedoara şi A devenit un obicei
■ pentru A.S., muncitor la
ici : Dc- Prea puţini studenţi sînt te de unii studenţi. nifestare educativă deveni grădiniţa cu orar normal tigînd întrecerea Antoanela \
ntli care integralişti, prea mulţi tă tradiţională în această nr. 4 şi nr. 4 a C.S.II.Ma Nagy ş't Mihai Marton. Tot ţ J.M.M.R. Simerla,' ca du-
i respon- Discutînd cu studentul unitate. De această dată, Î11- nifestările au inclus intil- aici, grupa marc a realizat
Republica n-au reuşit să obţină note Dumitru Jula, preşedintele tîlnirea s-a desfăşurat sub niri cu profesori de istorie
cintece ; de trecere la cele trei exa A.S.C. de la Facultatea de titlul „Prietenii noştri, pio şi veterani de război, pre montajul literar „Cintăm , să-şi petreacă cîteva zile I
nti'/icali : mene. La anul I al Facul din inimă partidul“. Cu \ numai prin restaurante şi }
. -¡pe po maşini şi instalaţii minie nierii“. O asemenea intil- cum şi montaje literar-mu- sprijinul unităţii de pio
lii 1 Bana- tăţii de mine, Cristian Â- re, acesta, relatîndu-ne de nire a avut şi grupa marc .zicale şi programe artistice nieri de la şcoala generală i să nu mai vină la muncă. \
lcxandrescu, Gyengye Zol- spre măsurile energice de nr. 1, de la Grădiniţa nr. în care au evoluat grupul nr. 5, grădiniţa nr. 2 a ? Localul lui preferat este 1
tan, Vasile Knebel, loan readucere a situaţiei la 3 a C.S.H., eti pionieri de vocal, brigada artistică şi C.S.II. a organizat şezătoa I restaurantul din gară. Şi, }
Roth, Marcel Dragotă, normal, ne spunea că stu la şcoala generală nr. 3. La dansurile: populare. (VIO rea „A fi şoim“. (DANIEL V după cc se „afumă“ bine, *
această grădiniţă s-au or
RICA SOLESCU — pionie
Marcel Bulz, Nicolae Star,- denţii slabi au. fost repar ganizat şi montajul muzi- ră). ARDELEANU — pionier). i începe să joace prin sala ţ
ciu — sînt doar cîteva nu tizaţi pe lingă studenţii ’ de aşteptare „Dansul lui... i
me din lista celor ce n-au fruntaşi pentru ca astfel să ^ Bachus“. într-o zi un cu- )
da a 7-a înţeles să onoreze numele poată ieşi din impas. în noscut îi :ise : Arghire, ^
grijă de tine, '
(Patria); de student. (Stări de lu Arghire ai grijă de tine, ţ
; I-II (Ar trajutorarea e bună, ni că nu ie văd deloc bine
ii : Vlad cruri negative se întîlneso mic de zis. Dar, depinde nici colegii de muncă, nici ţ
(Flacăra); nu numai la Facultatea
a Genova de mine. La anul I topo de la caz la caz. Unii din cetăţenii oraşului şi nici i
e (Con- tre aceşti studenţi — pu . călătorii care trec prin ^
HOŞANI; grafie subingineri, unii ţini, e drept — s-au obiş ţ staţia noastră şi in faţa \
Animalul studenţi vor avea „proble
lanura şi nuit să fie mereu sprijiniţi. î cărora te dai în spectacol, ţ
e (Repu- me“ în sesiunile din vară Soluţia deci nu constă ' Ai auzit, Arghire ? ^
Conspira- şi toamnă...) atît în analize, nici în sub-
ral); Rc-
irc (Mun- Discutăm cu decanul fa ţierea exigenţei faţă de ca
IN : Dru- cultăţii de mine, conf. dr. litatea pregătirii, nici în DUP A FAPTA... |
i (Munci - ing. Nicolae Dima, asupra acea „întrajutorare" înţe
O fată i Aflaţi la o -petrecere in ^
<Minc- cauzelor acestor „acciden leasă ca tutelare a como
satul F.izeşti, comuna Pui,
1
"—udo-“ te" . „Tn primul rînd, de dităţii. Calitatea ingineru * Uf. tul t'ntYiU T1./1 Pi ti. t i
__ . -ŞA: lăsare în pregătirea profe lui dc miine trebuie fun tinerii Vaier Stanciu, lo- *
îcitorcsc): nuţ M-urgoi şl Petru Daj, ţ
>ucati de sională manifestată de li damentată în zilele studen
; BRAD : nii studenţi; apoi sprijinul ţiei în primul rînd prin e- după ce au luat-o bine la (
iteaua ro- insuficient în îndrumarea fort propriu, seriozitate şi . măsea, le-a venit poftă de ’ţ
Corsarul | scandal. Pentru provoca- i
ta); Doc- studenţilor pentru un stu mai ales dragostea faţă de
(FJacăra); diu specific învăţămîntului profesiunea aleasă. ţ rea de scandal toţi cei trei »
alba ver- superior din partea cadre ţ „viteji“ au fost sancţio- ţ
a dc cul- Dansatorii din formaţia Casei de cultură din Deva —prezenţă valoroasă pa scena i naţi contravenţional con- i
tstă seară lor didactice. îndrumarea C. OKOZD întrecerii judeţene a Festivalului naţional „Cîntarea României“. 1 form prevederilor Deere- ?
ie (Popu-
Meiodiile \ tulul 15311070. Aceasta )
CALAN : pentru ca în viitor să l
meni (Ca- \
J1MERIA : Nu se ştie ce fel de ţi cum se face că un chioşo i bea mai cu măsură şi să f
gări
I-1I (Mu- septembrie 1977 Maria Tă- Tardivele regrete ale unei gestionare necinstite nu prea marc este aprovi \ le treacă pofta de a mai )
1
de
fuma
înainte
Riul care zionat cu Kent şi Pali 1face scandal. După faptă |
(Lumina); Mall şi de ce pachetele ' şi răsplată. t
-ei-de de nasie din Petrila, dar se
3HELARI: cunoaşte foarte exact că parat — la circa 15—20 lei prinderea de care ţinea dispoziţie ca chioşcul să sînt vîndute la preţ pipă
(Muncito- nu la multă vreme după pachetul — o cantitate im chioşcul soseşte şi zice : rămînă deschis, iar la tej rat ? De aceea se poate ' li
ce a preluat gestiunea presionabilă de ţigări, pe — Am venit să fac in ghea să vîndă tot Maria spune ca atitudinea unor EL FUGITIVO
chioşcului alimentar ce caro apoi le vindea cu 5— ventar. Tănasie. Astfel că M.T. a oameni ce voiau neapărat
funcţionează în incinta 10 lei in plus. Inventivita mai „funcţionat" 7 zile să inhaleze fum scump şi Mariana Grozavii, elevă \
I.M. Lonea, M.T. „învîrtea" tea gestionarei nu s-a oprit Maria Tănasie s-a îngăl timp în care şi-a mai în fin a fost cadrul ce a fa in clasa 1 a Şcolii gene
rale nr. ti din Hunedoara,
pachetele de Kent şi Pali aici. Ce şi-a zis ea într-o benit la faţă, apoi a schi suşit cîteva miişoare de lei, vorizat matrapazlîcurile ne-a trimis recent o seri- .
ţat o umbră de surîs ce se
i pentru Mall cu o dexteritate de zi ? „O ţigară lină merge voia mult mai mult şi a îneît, la inventarul de gestionarei. Şi mai sînt as i soare in care ne spune ^
•:e men- prestidigitator. Voiai să foarte bine cu o calea bu predare-primire paguba în pecte ce trebuie elucidate 1 marele ei necaz : „Am şi i
t cerul inhalezi fum de ţigară nă“ . Zis şi făcut. A cumpă bîiguit: gestiune se ridica la aproa cum ar fi acea dispoziţie
’at vor — Poftiţi. ! eu un iată — scrie micit- >
ui va scumpă ? Ii făceai gestio rat, tot cu bani luaţi din pe 46 000 lei. Se fac cerce ciudată a directorului !j ţa Mariana — care _ m-a )
t ln- narei un mic semn cu u- gestiune, cafea de la ali Gestionara îşi făcuse so tări şi M.T. recunoaşte că I.C.S.A.A.P. î. părăsit şi nu vrea să mai i
,0—50 nul din ochi, scoteai din mentara şi a pus-o în vîn- coteala că n-are de ce să-i
e. şi-a vîrît mîinile pînă la ...Sigur, la ora actuală i ştie de mine. A plecat ’ f
rin- buzunar 25 sau 30 de lei şi zare, la un preţ mai mare fie frică deoarece, cum coate în gestiune. De ce ? Maria Tănasie regretă fap din Hunedoara şi nu a }
%ra- te trezeai posesorul a 20 evident. Aşa că, vînzînd cu am spus, ea vindea cu su Ca să-şi creeze o existenţă tele săvîrşite şi recunoaşte l vrut să spună nimănui t
20 de ţigări cu filtru şi aro suprapreţ ţigări şi cafea, prapreţ mărfuri aduse în mai îmbelşugată. Dar nu ) unde, ca să nu-mi dea *
mă fină. Un chioşc ali banii de buzunar au înce unitate pe căi ilegale, aşa îmbelşugată de rodul mun că a greşit. Regretele şi 1 pensia stabilită de stat".
-martie : mentar, asta o ştie oricine, put să curgă, ceea ce so că, deşi a vîrît mîinile în recunoaşterile sînt însă I ti venim în ajutor Maria-
• e caldă, cii cinstite. Ceea ce însă tardive, M.T. terb’uind să
general desface salam, chiftele, vedea în mbdul cum se gestiune, în cel mai rău merită a fi discutat este ştie că orice matrapaz } nei rugindu-i pe cei ce-l f
variabil, franzeluţe şi nu ţigări pro îmbrăca gestionara — ele caz inventarul putea evi cum de M.T. şi-a putut des 1 intîlnesc pa tatăl ei — îl )
ploaie, duse pe meleaguri înde gant, numai cu haine fine. denţia un plus de bani. lâcuri, orieît de abil as ^ cheamă Gheorghe Groza
elec- făşura afacerile atît de cunse, nu pot rămîne mul
părtate, dar asta nu i-a Ba, la un moment dat a Dar stupoare ! Socoteala multă vreme ţinînd seama va — să-i aducă aminte
dat Măriei Tănasie dureri început tratative pentru făcută de ea anticipat nu tă vreme mascate şi viaţa ’ că are o fetiţă la Hune- j
e caldă, de cap. A luat legătura a-şi cumpăra o maşină. A- se brodeşte cu realitatea de. faptul că ţigările străi le scoate la iveală, iar fap d-'-ara care aşteaptă da la ţ
intui va ne le vindea unor tovarăşi te ca delapidarea, furtul
intensi- pe căi ce cad sub inciden , facerile Măriei Tănasie în şi inventarul constată lip ţ diurni semne da viaţă şi {
•ă. Du ţa Codului penal, cu cîţiva floreau şi viaţa i se părea sa a peste 43 000 lei. Se ce muncesc la I.M. Lonea, din avutul obştesc se pe ' banii de care are nevoie i
mp ala dintre cei ce aveau Kent gestionarei .colorată în roz. propune sigilarea unităţii, ba chiar unor oameni cu depsesc aspru. ' pentru creştere. I
şi Pali Mall şi, cu banii lată însă că într-o bună zi dar conducerea I.C.S.A.A.P. funcţii de conducere. De I i
lunii din Gestiune. a cum- o revizoare de la între Petroşani se opune şi dă ce nu s-a întrebat nimeni TRAI AN SONDOR