Page 57 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 57
A NUL XX X!
NK. 0<; 15
SlMBÂTA.
17 MARTIE
1 i)7D
S
I pagini — 3fl l-ani
—— ~ ţ
In Editura politică n apărut :
Din gândirea social-politică
a preşedintelui României,
IN LUMINA SARCINILOR STABILITE
DE CONSFĂTUIREA CU CADRELE NICOLAS CEÂUŞESCU
DE CONDUCERE DIN ECONOMIE
UIVI AN ISM lJL SOCI A LIST
Acţiuni energice pentru
recuperarea restanţelor şi Peste 20,5 milioane lei economii
fa consumuri
realizarea exemplară
Paralel cu îndeplinirea c- murile de materii prime, me
xemplară. ritmică a sarcini tal, energie electrică, ap...
a planului fizic de locuinţe lor planului de producţie, în gaze naturale. Esle un t i t l u
atelierele
uzinele,
secţiile,
de mîndrie pentru colective!
C.S. Hunedoara sc acţionea de muncâ-erou al C.S.li. <
de la începutul anului a ie-
Convorbire cu tovarăşul inii- VASILK MALINCENCO, ză cu fermitate pentru obţi registrat un volum de eco
directorul T. C. Deva nerea de economii la chel nomii ce depăşeşte 20 500 0(10
tuielile materiale, la consu lei.
.— Este ştiut că 197X l-aţi tone capacitate pentru de
Încheiat cu nerealizări. Ele pozitarea cimentului .şi se
sc adaugă automat sarcini va completa numărul de
lor pe gcesl an. La nive muncitori calificaţi în me Legume de seră valorificate
lul T.C. Deva ce se între seriile de instalatori şi dul
prinde pentru a realiza pla gheri. la nivelul cerinţelor.
nii! de locuinţe pe acest ŞANTIERUL DIN CALAN: Colectivul de lucrători de lorificarea eficientă a recol
tei de legume din primul
an ? Va 11 montată o staţie de la Asociaţia economică de ciclu de producţie al anului
sere Sîntandrei — ne-a in
— în vederea realizării betoane de 15 -metri cubi format directorul unităţii, 1979. De aici s-au livrai, pi -
sarcinilor' do plan în anul pe oră şi un siloz pentru ing. Radu Bolog — desfă nă ' zilele trecute, aproape
C.C.S.M. Petroşani, laboratorul de eicctrosecuritale. Ing.
1979. s-a stabilit un amplu depozitarea cimentului. Eremia Roman, lucrează ia perfecţionarea metodelor de îmbi şoară. in această perioadă, o 200 000 căpăţîni de salată si
program de măsuri. Apli ŞANTIERELE DIN DEVA nare a cablurilor miniere. "Foto : VIRGIi. ONOIU ■ rodnică activitate pentru va peste 10 tone de castraveţi.
carea lui duce la creşterea ŞI ORAŞTIE : Se va mon
capacităţii de -producţie, ta o staţie pentru sortare- r
îmbunătăţirea organizării spălare agregate de 50 000
subunităţilor si comparti metri cubi pe an. asigurîn-, «IMBIli ÎMIÏÏ Ut FIRESTIER
mentelor funcţionale din du-se necesarul de agrega
trust, folosirea corespunză te sortate pentru aceste
toare a utilajelor şi a tim şantiere. O atenţie deosebi La prima vedere, munca fiecare din parchetele fo de exploatare — înşirate pe tişului, Valea durii şi Va
pului de lucru, alimentarea tă acordăm producţiei de la pădure pare a fi uşoară._ restiere ale judeţului. Unul crestele şi pe văile Rete lea Mare, pe întreg traseul
ritmică cu materiale, a tu prefabricate din cadrul finind seama de fa piui că dintre aceştia este şi mais zatului. de la Zeicani şi liniei electrice de înaltă
turor .şantierelor, asigura S.U.T. şi , în mod deosebit, ea se desfăşoară in liniştea trul forestier Ştefan lenă- pină la Cura Apei. acolo tensiune Brazi — Cura A-
-
rea calităţii lucrărilor — realizării de panouri mari. codrilor, in aer curat, de şoni, de la Sectorul fores unde oameni la fel de har pei.
cerinţe subliniate cu tărie ŞANTIERUL DIN HAŢEG: parte de atmosfera poluată tier de exploatare Haţeg. nici şi de curajoşi durează An de an, lună de lună,
la Consfătuirea cui cadrele Şi acesta va fi dotat cu o a oraşelor, a centrelor in parchetele conduse de Şte
de conducere clin economie, staţie de betoane de 15 dustriale. Dar această mun fan Icnăşoni îşi îndeplinesc
la care am avut cinstea să metri cubi pe oră. ŞANTIE că, in primul rină frumoa o&mem ai bilelor tt&mix® şi. depăşesc sarcinile (le
particip. RELE DIN VALEA JIU să, nu esle chiar alît de /C-vC. plan. Irimitind la vale im
— Concret, pe şantiere, LUI : Va' Ii dezvoltat .şi simplă şi de uşoară. Ea portante cantităţi de mate
ce măsuri aplicaţi ? mecanizat depozitul de ma presupune cunoştinţe şi ca Om la 56 de ani, nea Şic- cetate de lumină pentru rial lemnos. Bun organiza
— La subunităţile trus teriale din Livezeni, va lităţi legate de specificul fănică, cum i sc mai spune, tară. Ştefan Icnăşoni este tor al muncii, cunoscător
tului am prevăzut a se rea creşte producţia de panouri forestier. Am zice chiar cu roboteşte în pădurile mun unul dînlre cei care a con priceput al mecanismelor
liza următoarele : ŞANTIE- mari. Se va devansa cu fi ţilor Retezai, de Ia poalele tribuit in mare măsură la din dotare, el a înlăturat
1HJL DIN BRAD: organi luni termenul de punere in trebuie să fii născut sau cărora îşi trage obîrşia, de defrişarea, eliberarea şi pu de mult din tehnologia ex
zarea lucrărilor în două funcţiune a balastierei de obişnuit din copilărie cu aproape 25 de ani. Bărbat nerea la dispoziţia con ploatărilor sale munca ma
această muncă, pentru a
loturi şi completarea per la Bretea Strei, e-are va energic, cu o înaltă finută structorilor hidrocentralei a nuală şi mijloacele de scos
sonalului tehnic. .Se va furniza agregate sortate face. fală unor greutăţi pe profesională şi morală, co terenurilor cu pante repezi — apropiat cu tracţiune u-
care te pune natura in fa
monta în cel mai scurt şantierelor din Valea Jiu ta celor ce lucrează ta pă munistul Ştefan Icnăşoni şi creste periculoase, unde nimată, uUUzînd suia la su-
timp o staţie de Ix'toane lui şi Deva. dure, pe frontul nu de pu pune mult suflet în tot odinioară numai capra
sufita ttomiUă de 15 metri — C'e măsuri aţi luai ţine ori aspru ut valorifi ceea ce. face. El ştie că dacă neagră işi găsea adăpost. EiVIILIAN BUGNARU
•cubi pe oră. care va asigu pentru îmbunătăţirea asis- munceşte bine, rezultatele El a tăiat pădurea, făcind tehnician
ra in mod corespunzător ( oii vorbire realizata de cării aurului verde. sini pe măsură, iar cîştigul lumină pentru constructori la I.F.E.T. Deva
Asemenea oameni, dirji
necesarul do betoane şi GII. I. NEGREA — aşişderea. Bale zilnic in ampriza barajului — de
mortare. Se va monla. de şi curajoşi, sini mulţi in drumurile spre parchetele la Cura Apei, pe Valea Ne- (Continuare în pag. a 2-a)
cadrul. I.F.E.T. Deva, in
asemenea, un siloz de 25!) (Continuare în pag. a 2-a) J
La zi în agricultură
Din zori şi pină în noapte —
toate torţele la pregătirea
terenului şi însăntînţări I
® Eu C.A.P.. Eăpuşnic fertilizările şi discuitul s-au ter
minal a Plantatul cartofilor nu mai suferă nici-o amî-
narc © La I.P.I.L.F. Haţeg s-au plantat 15 ha cu pomi
şi acţiunea continuă © Şeful fermei legumicole ,de la
I.A.S. Simbria lucrează efectiv pe tractor, oferind un
exemplu şi pentru alţi specialişti din agricultură
In prim-planul preocupări noul cadru organizatoric
lor consiliilor unice agroin creat prin înfiinţarea consi Hanul ..Bucura** clin Haţeg. Foto : V. A/EGEANU
dustriale de stat şi coopera liilor unice, precum şi a tu
tiste, conducerilor unităţilor turor rezervelor de creştere
agricole şi tuturor lucrători a producţiei agricole, ţăra „AGORA“ toarse din turneul american.
lor ogoarelor se află urgen nii cooperatori şi mecaniza Reuniunile sc desfăşoară zil
tarea insămînţărilor din pri torii din numeroase unităţi LA PETROŞANI nic, de la orele 10 şi 10,45.
mii epocă si efectuarea se agricole acţionează cu liotă- Cunoscuta revista de cultu
mănatului la un nivel cali rîre, din zori şi pînă în ră „Agora“, tradiţionala ma EXPOZIŢIE
tativ superior pentru a asi noapte. în scopul pregătirii nifestare a oraşului Brad, a DE FOTOGRAFII
gura^ obţinerea unor produc unor baze tem.einice recol poposit recent Ia Petroşani.
ţii cît mai mari de pe toa tei din acest an. In sala cinematografului „7 CAMPIONATELE Foto-clubul din Simeria a
te suprafeţele şi la toate cul Edificator în acest sens Noiembrie“, în prezenţa a REPUBLICANE deschis în incinta clubului
peste două sute de cetăţeni,
turile. Pentru înfăptuirea este şi exemplul oferit de şi-au prezentat „articolele“ : sindicatului o interesantă ex
poziţie de fotografii intitula
imperativelor formulate dc C.A.P. Lăpuşnic, unitate unde Tiberiu Van ca. Ionel Golcca, DE NAT A ŢIE tă „Oameni şi preocupări“.
secretarul general al parti a fost fertilizată cu îngră Felicia Neag, Stela Stăncscu, T.a Hunedoara, în cocheta Cele peste 100 de fotografii
dului, tovarăşul Nicolae şăminte organice întreaga Virgil Trufaşii, Sorin Costi- piscină acoperită, au început alb-ncgru ilustrează aspecte
Ccauşeseu, la recenta Con suprafaţă destinată culturi na, Lucian Bumbca, Traian Campionatele It.S.R. de înot, din viaţa economică, socială
sfătuire cu cadrele de con lor de cartofi, Sfeclă şi po- rezervate seniorilor, juniori şi culturală a oraşului Sime
ducere din economie, privind Bosdoc, Anamaria Stoica, E- lor. junioarelor şi copiilor. ria. Se remarcă lucrările exe
Fabrica de încălţăminte Hu milia Radovici, Imre KLss, Se află in întrecere, printre cutate de Elena Călugăr, Gy-
nedoara. La banda 4 de tras folosirea cu maximă eficien N. TÎRCOB lai Conrad, Hildegrad Naum,
lulpuit finisat, lucrează ţă a fiecărui metru pătrat de loan Făgădar, Georgcla Bo- alţii. Carmen Bunaciu şi loan Ban ci u şi Col um bau
C.T.C.-ifsta Ada Terezia, o pămînt şi valorificarea depli diciu, Ştefan Balaş*. îrinel Pănulescu, recent în Csuba.
ioartt exigentă controloare. nă * a avantajelor oferite de (Continuate în pag. a 2-a]
