Page 59 - Drumul_socialismului_1979_03

i5 © SÎMBATĂ, 17 MARTIE 1979 Hag. 3

Azi - relatări a’e cotectivu'ui nostru din Simeria
HUNE UITUCUL
jartea © scena © ecranul ; consfătuire cu ANGAJAMENTELE este un mare consumator de
In 1973, Cornel Lă-
ECHIPELE DE CONTROL DEVIN FAPTE metal. Acţionînd în spiritul zărescu, din Simeria, a
AL OAMENILOR MUNCII hotărîrilor partidului, al in­
ia spanio- dicaţiilor secretarului gene­ cumpărat o motocicle­
MiRCEA zAciu „Alte lecturi şi alte zile" Muncitorii şi cadrele teh- tă de la un cetăţean
îba frân­ Consiliul orăşenesc al nico-inginereşti de la Ate­ ral al P. C. R., tovarăşul
Frontului Unităţii Socialiste lierul 6 mecanic al I.M.M.R. Nicolae Ceauşescu, dăm o din Sibişel. A plătit-o, o
ară a organizat recent o con­ mare atenţie economisirii foloseşte frevent, dar a
ii Jude- Recenta carte a criticului propune un univers (posi­ sfătuire cu echipele de con­ Simeria, s-au angajat ca în metalului. în acest scop re­ uitat (! ?) să treacă res-
1
şi profesorului Mircea Za­ bil) al operei şi de a re­ acest an să depăşească în cuperăm şi folosim fiecare
tumeulul ci u se oferă cititorului ca o face, pe alte ■coordonate, trol al oamenilor muncii. Cu mod substanţial prevederi­ bucată de metal, stringem pectivul motovehicul pe i
de box prilejul consfătuirii s-a ana­ le de plan la producţia fi­ numele lui astfel că fos- ,
aur“ reuşită tentativă de a sub­ sistemul semnificaţii al tex­ lizat activitatea desfăşurată zică. în primele două luni şi recondiţionăm orice pie­ tul proprietar e nevoit să
ralft linia în fond, la modul ab­ tului. Releclura în acest în anul trecut şi s-a făcut ale acestui an, ca urmare să care permite acest lucru. plătească impozit pentru I
Baia Ma­ solut neprogramatic, di­ sens (Soarele şi moartea, instruirea celor 175 de a _ măsurilor luate pentru Acum tot ce poate fi refo-
ge? (divi- mensiunile actului critic şi Heliade la drumul jumăta­ losit într-o formă sau alta, mijlocul de transport ce |
nsmisiune finalitatea acestuia. Practi- te, Recitindu-l pe Goga) membri ai acestor echipe, in- mai buna organizare a mun- nu-i mai aparţine. Spe­
Baia Mare cînd, ca şi în cărţile ante­ este însoţită nu numai de nu mai este trimis la re­ răm ca aceste rlnduri să-i '
tului — la topit. Procedînd în acest
rioare, cu o deosebită în­ nesupunerea fată de mo­ J>& H ziariştii oai&boiatorll * fel, colectivul nostru a eco­ aducă aminte că, deşi |
alitlcă in- credere lectura, criticul op­ dele anterioare de recepta­ nomisit în primele două luni cam tirziu, este vremea să ,
matională tează în permanentă pentru re (excelentă in acest sens ale acestui an 89 tone de treacă pe la servicul cir­
primatul textului pe care apropierea lui Heliade de metal.
demersul său îl propune la spiritul modern ori unghiul sistîndu-se îndeosebi asupra cii şi a producţiei în scopul culaţie de la miliţia ju- I
nivelul structurilor teoreti­ din care este interpretat atribuţiilor şi răspunderilor folosirii cu randamente cît deţeană.
dia Alecsanări) dar şi de ce le revin în exercitarea mai mari a maşinilor-unel- PRODUCTIVITATE
„In spa- ce cu o siguranţă deosebi­ controlului, a modalităţilor te şi utilizării în mod cît
îchise“ — tă. Nu se exclude însă o a- bucuria intelectuală, bucu­ practice de acţiune. Consfă­ SPORITA
numită plăcere a lecturii; rie ce face din textul critic mai productiv a timpului de
sîmbătă Mircea Zaciu citeşte cărţile o adevărată „sărbătoare a tuirea a prilejuit un fruc­ muncă, s-a reuşit să se Angajîndu-se să obţină în
mo muzi- cu o voluptate evidentă ca­ operei", iar din critic în­ tuos schimb de opinii şi producă 205 osii montate, cu acest an o productivitate a
Í re trebuie căutată nu ăe- suşi. din eul critic în fond, de experienţă care va con­ 12 mai mult faţă de pre­ muncii mult superioară ce­
meşti de unul din punctele de rezis­ duce fără îndoială la îmbu­ vederi. în luna martie a a- lei planificate, colectivul
ăzi curgînd din stucturile con­
sacrate ale scrierii, din în­ tentă ale criticii pe care o nătăţirea muncii de viitor. cestui an colectivul nostru I.M.M.R. Simeria acţionea­
ţelegerea cărţii ca model, practică la noi Mircea Za- Cu această ocazie s-au în- are de realizat 107 osii mon­ ză cu fermitate şi răspundere
cit mai ales din bucuria de ciu. mînat şi legitimaţiile colec­ tate, dar s-a angajat să pentru ca într-un timp cît CLIENTUL NOSTRU...
a cili sensurile, de a re- MIRCEA MOŢ tive care atestă împuterni­ realizeze cel puţin 120. Şi, mai scurt, folosind din plin CUM ÎL TRATAM ?
cirea echipelor în efectua­ datorită hărniciei, străda­ capacităţile maşinilor şi uti­
rea controlului. niei şi răspunderii cu care lajele, timpul de lucru, să Auzim de multe ori pe
muncesc strungarii Gh. Bre-
6,00 Ka­ MUNCITORI LA ODIHNA tean, Al. Ebert, I. Blaga, I. realizeze mai multe produ­ unii lucrători din comerţ
in eţii; ”,00 0 reuşită comedie cinematografică Micu, V. Moţ, presatoarea se, de mai bună calitate şi şi din unităţile prestatoa­
io Revista ŞI TRATAMENT cu cheltuieli mai mici. Stră­ re de servicii zicind : i
irul meio- E. Tuligă şi toţi ceilalţi daniile depuse în acest
î de ştiri; în primele două luni ale muncitori, s-a ajuns, ca în „Clientul nostru, stăpinul
lio; 10,00 Claude Zizi — pe care o compoziţie amuzan­ acestui an au primit bilete prima decadă a acestei luni scop au ‘ dat rezultate bu­ nostru“, dar mai puţin se
10,05 Re- l-am cunoscut cu prilejul tă sub trăsăturile supersta- prin sindicate, pentru odih­ să se producă 40 osii mon­ ne. Productivitatea muncii întreabă unii : Cum il tra­
div>; . -8,40 filmului „Aripioară sau pi­ rului Bruno Ferrari, un tip tate, fapt ce demonstrează valorice a crescut cu 2381
11,00 Bu- cior“ — ne oferă o foarte efeminat şi fricos“ — de­ nă şi tratament în diverse că obiectivul propus va pu­ tăm 7 Intr-o recentă du-
Ll,05 Atlas plăcută surpriză printr-o clară Belmondo despre „A- staţiuni balneoclimaterice tea fi atins. lei/om faţă de prevederile pă-amiază vinzătoarele de
Discoteca nouă comedie cu titlu bi­ nimalul“. Şi — urmărin- | din ţară, un număr de a- planului pe lunile ianuarie la magazinul alimentar cu
.npremieră proape 200 de oameni ai şi februarie a.c., iar benefi­
Buletin do zar. „Animalul“ este, în du-l pe dubla traiectorie muncii de la I.M.M.R., Com­ ÎNSEMNATE ECONOMII ciile realizate peste plan se autoservire din Geoagiu-
moara fol- egală măsură, un film de sinuoasă a realizării profe­ plexul C.F.R., întreprinde­ DE METAL cifrează la aproape 500 000 Băi, aparţinind cooperati­
2,45 Meda- acţiune şi o savuroasă co­ sionale şi sentimentale (e vei de consum comunale
; 13,00 De medie, care se inspiră de­ vorba de capriciile frumoa­ rea „Marmura“ şi de la alte lei. (I. Irimie, Şt. Vladimir,
Meridian sei sale colege de breaslă) unităţi economice şi institu­ întreprinderea mecanică I. Giurgiu, I. Bogdan, din Geoagiu, în loc să-şi ser­
serii; 20,00 zinvolt şi cu declarate ac­ ţii din oraşul Simeria. de material rulant Simeria colectivul din Simeria). vească clienţii purtau dis­
ie de voie cente parodice din lumea — trebuie să-i dăm necon­ cuţii interminabile la te­
concertan- pestriţă a industriei filmu­ diţionat dreptate.
Romftnia; lui. „Găselniţa" peliculei Comedia s-ar trăda, dacă lefonul unităţii cu nişte
tore; 22,00 este mai mult decît inge­ în finalul el lucrurile nu cunoştinţe. Atunci cînd li
,30 Muzică nioasă : lui Belmondo i se s-ar aranja. Prin urmare, s-a atras atenţia de ce nu
uletin de simpaticul cascador va ciş- au grijă de clienţi şi de
Non stop rezervă nu una, ci două tiga partida pină la sfîrşit.
partituri interpretative, una Dar... lung e drumul pină ce folosesc telefonul uni­
mai colorată decît alta. In tăţii pentru convorbiri
5,00 Actua- decursul acţiunii realmente la fericirea completă. Şi ca
0 Romania noi să nu avem aceeaşi im­ particulare au răspuns
1 populare de nepovestit ne întîlnim, presie, Zizi şi colaboratorii obraznic. Aşteptăm din
naţionali- aşadar, cu un Belmondo, săi au grijă in permanentă partea conducerii coope­
are; 18,30 aşa cum îl ştim (în rolul să nu lipsească de pe ma­ rativei de consum Geoa­
jrane; 18,40 cascadorului neferit de ghi­
scena Iiri- nioane) şi cu unul ce poan­ sa îmbelşugată a comediei giu, măsurile care se im­
3. dl Lam- nici sarea şi nici piperul. pun, pentru ca şi aici ama­
letano Do- tă masca vedetei languroa­ Aceste condimente funda­ bilitatea şi bunul simţ să
,45 Recital se. E lesne de imaginat ce mentale sînt utilizate cu
onslci, stis- situaţii hazoase se nasc din spor in „Animalul", dar nu devină un mod perma­
Gheorghe ; confruntarea celor două cu învestitura dubioasă de nent de manifestare a gri­
ă uşoară ipostaze, a încurcăturilor praf în ochi, ci cu scopul jii faţă de publicul con-
(
dintre cele mai năstruşnice. de a stîrni in sală un ris sumator.
„Un dublu rol da aur ca­ sănătos, semn al bunei dis­
re-mi permite să realizez poziţii molipsitoare. ÎNDEMN
citeva acrobaţii spectaculoa­ LA REFLECŢII
se şi în acelaşi timp să fac AL COVACI Cartea — Instrument de lucru. Aspect din biblioteca Liceului pedagogic din Deva.
Foto : VIRGIL ONOIU \
mia a 7-a De ani de zile pe pă­
ă (Patria); şunile şi fineţele din zo­
ile I-II (Ar-
RA ; Vlad Tineri poeţi hunedoreni în cenaclu! Resultate bune, na Ilăşdat-Nădăştia cresc
: (Flacăra); tot felul de mărăcini. Cu
structorul); toate că unităţile în cauză
ezebel (U- Asociaţiei scriitorilor din Timişoara
(7 Noiem- dar şi neîmpiiniri raportează în fiecare an
şl pică- curăţarea lor de vegetaţie
3 (Rcpu- Recent, în cadrul Festiva­ (Ion Maxim) ; „Romantismul nale“ (Marcel Turcu) ; „O lemnoasă, în ci mp situa­
: Conspira- lului naţional „Cîntarea M.P. este unul acid, speci­ voce în formare la şcoala Se ştie că asociaţiile de promptitudine la solicitări­
Sural); Re- poeziei sociale“ (Cornel Un­ ţia rămîne neschimbată.
icire (Mun- României“, tinerii poeţi hu­ fic tinerilor poeţi“ (Marcel locatari — ale căror adu­ le locatarilor. O problemă Acum este anotimpul cînd
5AN : Dru- nedoreni : Mariana Pândaru, Turcu); »un nume care pro­ gureanu) ; „Poezie de atitu­ nări generale au avut loc ce dă multă bătaie de cap gospodarii ogoarelor sint
îă (Munci- Carmen Demea, Ion Dinu şi mite mult... sensibilitate fe­ dine realizată prin imagini şi au încă loc în cursul a- oamenilor este liftul blo­ chemaţi să efectueze lu­
: O fată Aurel Manta, membri ai ce­ minină care se detaşează de şocante, specifice celor de la
te (Mine- naclului literar „Lupta“ al micul sentiment“ (Cornel Hunedoara“ (Ion Arieşanu). cestei luni — au misiunea cului C, care mai mult e crări de îmbunătăţire a
V : Albine- Combinatului siderurgic Hu­ Ungureanu); „M.P. tinde de a milita pentru păstra­ defect decît în funcţiune, pajiştilor. Cind se vor
mcitoresc); nedoara, au participat la un spre o viziune naturistă, per­ Redăm şi cîteva conside­ rea în bune condiţiuni a ca şi furnizarea uneori a hotărî şi cooperatorii din
bucată de raţii făcute la modul gene­
;); brad : fructuos schimb de expe­ sonală“ (Ion Arieşanu). ral asupra poeţilor hunedo­ fondului locativ, a organi­ căldurii în contra timp cu zona amintită să treacă la
(Steaua ro- rienţă cu cenaclul Asocia­ Carmen Demea : „îşi gă­ reni : „Au o ştachetă destul za participarea cetăţenilor starea vremii, deşi asocia­ asemenea lucrări ?
Corsarul ţiei scriitorilor din Timişoa­ seşte punctul de sprijin în de ridicată pentru tinereţea la buna gospodărire a ţia a achitat cu regu­
aria); Doc- ra şi al revistei „Orizont“. firialuri sincopă şi într-o u- lor“ (M. Turcu) ; „Lâ toţi se laritate sumele datorate
(Flacăra); După ce au fost prezentaţi remarcă o bucurie de a blocurilor şi a împrejuri­ COVOR DE... BETON
Iarba ver- pe scurt de către Valeriu şoară alegorie teatrală“ (M. milor acestora, precum şi a G.I.G.C.L. Ba au fost şi
de cul- Bârgău, conducătorul cena­ Turcu) ; „Cuvintele simple descoperi poezia“ (C. Ungu­ reprezenta interesele loca­ cazuri eînd G.I.G.C.L. a în­ In ziua de 14 martie
c=ară le-am îngropat vis a vis“ — reanu) ; „Aceşti patru poeţi, casat de la asociaţie mai
tue (Popu- clului literar „Lupta“, tine­ este un poem care rămîne membri ai cenaclului „Lup­ tarilor în relaţiile cu furni­ a.c., in jurul orei 9,15, la
Melodiile rii poeţi au citit din cele în zbor“ (Cornel Ungurea­ ta“ care au venit între noi zorii de apă, căldură etc. mult decît i se cuvenea, Deva, maşina cu numărul
CALAN ; mai recente creaţii ale lor. nu) ; „O poezie nefeminină pentru a ne afla părerile, au Cum a reliefat adunarea iar recuperarea sumelor s-a 31-HD-1896, circula din
ameni (Ca- Referatul întocmit de criti­ a spaimei existenţiale“ (Ma­ destule note personale care care a avut loc de curînd, făcut cu mare greutate. Au zona Depozitelor. A in­
SIMERIA : cul literar Ion Maxim, a scos ne îndreptăţesc să credem fost obţinute rezultate bu­
e i-ii (Mu- în evidenţă, o serie de reu­ rian Odangiu) ; „M-a im­ comitetul asociaţiei de lo­ trat in strada 23 August
Riul care presionat discursul poetic că vor ajunge la originali­ catari nr. 104 Deva a avut ne şi în ceea ce priveşte şi şi-a continuat drumul
(Lumina); şite ale tinerilor poeţi, fă- fără oprire care poate duce tate“ (Ion Arieşanu) ; „Ei anul trecut o activitate bu­ păstrarea în bune condi­ spre Tipografie. Şi ce-i cu
verde de cînd totodată mai multe re­ la originalitate“ (Ion Arie­ nu-şi sug ideile şi imagina­ ţiuni a apartamentelor deşi
comandări deosebit de pre­ ţia din cărţi — ci din me­ nă fapt relevat de funcţio­ asta ? — veţi zice. Cile
ţioase pentru viitoarele crea­ şanu). Ion Dinu: „Stil liric narea în general în bune au fost şi cazuri de inun­ maşini nu circulă pe acest
reportericesc destul de inte­
ţii ale autorilor discutaţi. diul lor muncitoresc“ (A- condiţiuni a încălzirii cen­ daţii, cît şi în ce priveşte traseu 7 Da, dar cea pe
Reţinem pentru cititorii resant“ (Ion Maxim); „Un lexandra Indreş) ; „Prezenţa trale şi a celorlalte insta­ asigurarea unui climat să­ care o numim aici lăsa
noştri cîteva opinii ale cri­ liric de factură bacoviană hunedorenilor a dat o şedin­ laţii ale blocurilor C şi nătos de înţelegere între în urma ei un adevărat
ticilor care au participat la dar cu rezolvări proprii“ ţă interesantă atît pentru ei Ci de pe strada Lenin locatari. Nu s-a reuşit ca covor de beton, cu care
discuţiile ce au urmat pe (M. Turcu) ; „Interesante re­ cît şi pentru timişoreni. Pro­
gcrii din 1G precum şi de efectuarea u- în toate balcoanele să fie era încărcată. N-am ur­
marginea poeziilor citite de zolvări lirice ale cotidianu­ bele de literatură aduse de
1, 74, 25, 3, hunedoreni: Mariana Pân­ lui“ (Cornel Ungureanu şi ei — le dau toate speranţe­ nor acţiuni de muncă pa­ puse flori, în unele se mai mărit-o pină la capăt, dar
daru : „O anume sensibilita­ Ion Arieşanu). le“ (Anghel Dumbrăveanu). triotică în valoare de circa pun rufe la uscat, ceea ce la destinaţie nu credem
12, 19, 28, te poetică care ar putea de­ Aurel Manta: „O ţesătură 13 000 lei pentru înfrumu­ dă o înfăţişare nu prea că a mai avut ce descăr­
65. veni o conştiinţă poetică“ mioritică cu accente perso­ B. VALERIU seţarea spaţiilor din jurul plăcută blocurilor. ca... (IONEL ORŞA, zia­
: eîştiguri : Apreciind rezultatele ob­
rare report blocurilor cu care prilej rist colaborator).
Í4 852 lei. s-au evidenţiat mulţi cetă­ ţinute, adunarea asociaţiei
de locatari a considerat că
OCROTIT!
Bin dragoste pentru frumos ţeni. Aceasta nu înseamnă în viitor se impune o mai SEMĂNATURILE !
însă că n-au fost şi neîm­
piiniri, cum foarte bine au mare strădanie din partea
Trăind şi împletind ar­ ei s-au străduit să prezin­ Printre manifestările din relevat tovarăşii Constan­ comitetului, stabilind din a- Acum, cind pornesc in
monios munca cu învăţătu­ te în faţa colegilor sau 1979 ale cenaclului se nu­ tin Opreanu, Mihaela Mi- cest sens şi măsurile nece­ vegetaţie culturile de ce­
ibil pentru ra intr-o străveche aşezare altor spectatori, spectacole mără cea dedicată luceafă­
nea se ră- dacică, izvor nesecat de cit mai originale, cîntînd rului poeziei româneşti — hu, loan Clej, loan Truţă sare. reale păloase semănate in
rvine insta- folclor, cu vechi tradiţii, — ori de cite ori s-a ivit Mihai Eminescu — ca şi şi alţi participanţi la discu­ toamnă, se semnalează ca­
i mai mult ţii, neîmpiiniri datorate în MIHAI DODA zuri de dijmuire a recol­
Idea preci- ciţiva elevi ai Liceului a- prilejul — tinereţea, pa­ cea ocazionată de sărbăto­ preşedintele comitetului
! sub formă groindustrial Geoagiu, iu­ tria, înfăptuirile minunate rirea a 120 de ani de la mare parte furnizorilor de tei prin păşunarea timpu­
averse de bitori de frumuseţea versu­ ale poporului nostru, sub Unirea Principatelor româ­ apă, încălzire şi electrici­ asociaţiei de locatari rie făcută de orătănii. Aşa
m sufla în lui şi cintecului românesc conducerea partidului. ne. tate care nu au răspuns cu nr. 104 Deva se intimplă cu o tarla a
lin sud şi şi-au unit pasiunile pentru Primul spectacol a fost Sint citeva din momen­
Iul Banatu- prezentat cu ocazia zilei de tele bogatei activităţi a a- I.A.S., care se găseşte in
atinge 70— muzică şi poezie într-un Pesie 18 ani ia ace?sşi loc de muncă apropierea gării Călan.
emperatura, cenaclu literar-artistic ce 8 Mai 1978. I-au urmat o cestui mănunchi de inimoşi Zilnic, păsările cetăţenilor
uprinsă în- poartă numele autorului serie de deplasări la Orăş- iubitori de frumos. din această zonă sint lăsa­
e, iar ziua tie, Geoagiu-Băi, Sarmize- Iată şi membrii cenaclu­ Din cei mai bine de 41 de carne, în valoare de
;rade. monumentalei epopei „Ţi- getusa, Clopoliva. Apoi, un lui : Olivia Sav, Emilia de ani de muncă, comunistul peste 500 000 lei, depăşindu-şi te să se hrănească cu ver­
ibil pentru ganiada“ — Ion Budai De- nou spectacol dedicat absol­ Jurj şi loan Pagnejer, care Borbely Martin are peste 18 cu regularitate plănui. Cu o deaţă de calitate. Asta în
: Vremea leanu. venţilor anului ’78. Ultimul semnează îndeosebi partea la unitatea pentru desface­ subliniere aparte ; în toată detrimentul viitoarei re­
ţi şi se va Sub îndrumarea atentă a spectacol din ’78 a fost pre- muzicală , iar versurile a- rea cărnii nr. 79, din Hune­ această perioadă, Borbely colte. Evident, asemenea ')
; in a doua profesoarei de limbă româ­ 'zentat cu ocazia sărbătoririi parţin elevelor Tamaszy doara. In vremea aceasta
lului. Cerul Martin n-a avut nici o re- situaţii sint cu totul inad­ ţ
mbător, iar nă — Ioana Grancea, încă a 60 de ani de la făurirea Marta, Dorina Crişan, Ca- dînsul a servit mii şi mii de clamaţie de la cumpărători. misibile.
r avea ca- de la înfiinţarea cenaclului statului naţional unitar ro- sandra Lupaş şi Tăsală oameni, îi serveşte în con­ Un adevărat record ! (Aron
şi anume din martie 1978 jnăn. Dorina. tinuare, în fiecare zi. Lunar
desface diferite sortimente Căta, ziarist colaborator). t„- J