Page 6 - Drumul_socialismului_1979_03

rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ni

I mm CE TRIHUE REfNTROBtSSA Recuperarea restanţelor impune unitate de acţiune

gH 11!
(Urmare din pag. I) impun. Ne provoacă încă I.M.C. Deva şi Roman Do- Electrotehnica şi F.T.M.C.I.,
greutăţi îrutîrzierea livrării da, dirigintele de şantier toate din Bucureşti —• pen­
grinzilor pentru căile de din partea beneficiarului, tru urgentarea livrării a- 5,00 Tch
coperire şi închidere a ha­ am reţinut în principal ne­ cestor utilaje care au avut 10,W Teii
lei de fabricaţie pentru a rulare (de la I.M.C. Ora­ cesitatea din partea con­ termene scadente în anul „Ms
înlesni intrarea în acţiune dea), panourile din B.C.A. structorului de a concentra trecut. dav
tic
a instalatorilor şi mentori­ (de la I.M.C. Craiova) şi efective mai mari la lucră­ viet
Fiecare bucală de metal lor. In scopul recuperării confecţiile metalice (de la Este într-adevăr vorba 17.00 Tel«
rile ce se execută în pre­
restanţelor, în aceste zile întreprinderea de tîmplărie zent, concomitent cu per­ de nişte cerinţe de strin­ 17.05 Eml
mat
gentă importanţă şi actua­
metalică şi produse mate­
lucrul
în
la
are o valoare de am trecut prelungite cu riale plastice Buzău). Ur­ fecţionarea modului de or­ litate care, împreună cu 19.00 Rcz
La
19.05
schimburi
macaralele, iar cu celelalte gentarea sosirii acestora, ganizare a activităţii pe ampla mobilizare ce se im­ 19.20 1001
19,30 Tel«
şantier şi întronarea ordi­
întrebuinţare. utilaje pe două schimburi. cît şi a celor două maca­ nii şi disciplinei în mun­ pune din partea construc­ 20.00 Trei
sprijiniţi
în
mod
rale
„C.K.D.“
torului, ar conduce în mod
Sîntem
bice
promise
de
zări
efectiv de beneficiar cu conducerea T.C.E.F.M.C. că. Am reţinut în acelaşi direot la atingerea ritmu­ 20,10 Fila
Să nu o irosim! betoane, confecţii metalice Braşov — de care aparţi­ timp apelul tovărăşesc al lui de execuţie impus de sing
şi oţel-beton, cu echipe de nem — ar însemna un beneficiarului şi construc­ recuperarea grabnică a res­ tie
nun:
muncitori calificaţi la lu­ sprijin deosebit de eficient torului către furnizorii de tanţelor de pe şantierul
în actualul cincinal al menţiona eîteva strădanii crările de la depozitul de în eforturile noastre de a utilaje ce necesită mon­ noii secţii de panouri mari rom.
«Iu.
revoluţiei tehnico-ştiinţifi- şi rezultate de pînă acum. produse finite şi de la hala recupera rămînerile în ur­ taj : I.U. Alba Iulia, Între­ prefabricate din beton ar­ 21,50 Chit
ce, una din sarcinile de cea Astfel, la confecţionarea de fabricaţie. Zilnic anali­ mă“ . prinderea „23 August“ mat — obiectiv intens so­ ţară
mai mare importanţă pen­ capetelor detaşabile pentru zăm în operative evoluţia Din relatările tovarăşilor Bucureşti, I.M.E.C. Suceava, licitat de vastul program 22.20 Tele
tru dezvoltarea economico- perforaj în minerit refolo- stadiilor fizice, stabilind Ion Podea, şeful comparti­ şi de utilaje fără montaj : al construcţiilor de lo­
socială a ţării este aceea a sim resturile rămase de la concret intervenţiile ce se mentului investiţii de la întreprinderile Tehnometal, cuinţe.
creşterii eficienţei econo­ articulaţiile de grinzi mi­
mice. Aceasta impune am­ niere. în acest feî, în 1978
plificarea eforturilor fiecă­ am economisit 11,5 tone de
rei întreprinderi, ale fiecă­ metal. Alte 8,8 tone de me­ BUCUR
dioprogra
rui colectiv de muncă în tal le-am economisit prin ■ '»■W'iojurr.
vederea reducerii continue refolosirea la confecţiona­ îi coisinsi uuc »iiiiiiiM om fesei; 8,
a consumurilor de materii rea agrafelor de furtun a cililor; 8;0
prime şi materiale, a utili­ scurtăturilor de la tuburi­ (Urmare din pag. 1) constituite pentru fertilizări 9.05 Răsp
lor; 10,00
zării lor cii maximă aten­ le de aeraj. Importante e- acţionează pe ogoarele C.A.P. 10.05 Atla
ţie şi responsabilitate. eonomii de cupru realizăm Cristur, Lcşnic, Hărău, Deva, Ştiinţa şi
în lumina acestor cerin­ prin recondiţionarea şi re- Şoimuş şi altele. O contri­ cu Doru
ţe, comitetul de partid şi folosiţea conductorilor de renurile destinate culturilor buţie hotărî toare la buna Buletin ti'
premieră
consiliul oamenilor muncii cupru rezultaţi în procesul de legume, cartofi, sfeclă de desfăşurare a acestei lucrări Buletin «I
şi-au
adus-o
mecanizatorii
zahăr sau porumb. Pînă a-
de la I.U.M. Petroşani, în­ de reparare a motoarelor cum, s-au transportat mai Aurel Cătălina, losif Tir, comoarai
tregul nostru colectiv ac­ electrice. mult de 8 000 tone îngrăşă­ Gheorghe Beteag, Lucian Bo- 12,35 Rep De li
13.00
ţionează cu energie pentru Pentru recuperarea tutu­ minte. La C.A.P. Vetel, spre bar, Pavel Popa, Ioan Ciztl, dent-club
încadrarea riguroasă în ror resurselor secundare exemplu, sînt duse în cîmp Ioan Crai, Horea Cutean. nai; 10,20
normele de consum de me­ de metal şi reintroducerea peste 2 000 tone îngrăşăminte Legumicultorii din Deva şi nomice; 1
museţe;
tal — materie primă de lor în circuitul producţiei organice, o mare parte din Hărău pregătesc cu răspun­ ştiri; 17,05
bază în întreprinderea materiale, în secţiile şi a- acestea fiind preluate de la dere producţia de legume. La muzică p<
noastră —, pentru reduce­ telierele întreprinderii au întreprinderea de stat „Avi­ aceste unităţi s-au amenajat tru patrie Inter
20.00
rea acestor consumuri şi fost amplasate conteinere cola“ Mintia. De asemenea, peste 1 400 mp răsadniţe, din popular;
tot de la fermele de păsări
caro la C.A.P. Deva au fost
valorificarea superioară a în care se depozitează, pe ale unităţii amintite s-au însămînţate legume timpurii adresă; 21
metalului, recuperarea şi sortimente, resturile de transportat dejecţii pe ogoa­ pe 425 mp. re; 22,00
reintroducerea în circuitul metale neferoase — cupru, rele C.A.P. Şoimuş, Hărău, în scopul ridicării poten­ 23,00—3,00
nocturn,
productiv a tuturor resur­ bronz, aluminiu etc. — ea Deva, Cristur. Aceasta in ţialului productiv al livezi­
TI MIŞCL
selor secundare de metal. şi scurtăturile ori şpanul completarea îngrăşămintelor lor, s-a efectuat primul tra­ litatea rai
De fapt, deşi scopul final de oţel, toate fiind expe­ organice de care dispun res­ tament fitosanitar de iarnă nia azi ;
este acelaşi — al eficienţei, diate la timp spre uzinele pectivele unităţi. la peste 50 000 pomi. In a- lian Andr
pe baza valorificării de­ de retopire. Aceste măsuri, Concomitent cu aceasta s-a tenţia conducerilor unităţilor Lear ; 18,;
pline, superioare a metalu­ precum şi altele au deter­ lucrat intens la fertilizarea agricole se află şi acţiunile cate — en
Cintecul p
lui —, direcţiile principale minat obţinerea unor în­ suplimentară a culturilor de de tăiere, fertilizare şi mobi­ tradiţie şi
de acţiune sînt două : uti­ semnate economii de metal toamnă. în ultima perioadă lizare a solului în livezi. Me­ Melodii po
au fost aplicate îngrăşăminte
canizatorii Alexandru Olaru,
lizarea raţională a metalu­ şi în anul curent. azotoase pe mai mult de 1 400 Ioan Burleanu şi Gavrilă iuriie huni
Visill sono
lui în ^procesul de fabrica­ N-aş putea spune însă hectare, cele mai mari su-‘ Mititeanu şi-au adus o con­ Mutaţii st:
ţie şi' refolosirea tuturor că la I.U.M. Petroşani s-a prafeţe fertilizîndu-se ia tribuţie de seamă la reali­ ştiinţa lu
resurselor secundare rezul­ făcut totul pentru utiliza­ C.A.P. Deva, Hărău şi Bîr- zarea acţiunilor în pomicul­ lor ; 19,15
tînără gră
tate din acest proces. A- rea cu maximă eficienţă a cea Mică. Dispunem real­ tură. de cinteee
cestor deziderate le sînt metalului în construcţia de mente de condiţii ca în pri­ Pentru a valorifica mai de­ ţa muzical
subordonate în mare mă­ utilaje, maşini, piese de ma decadă a lunii martie a.c. plin potenţialul productiv al
să încheiem lucrarea de fer­
sură preocupările specia­ schimb şi nici pentru co­ tilizare suplimentară a cerea­ pămîntului s-a trecut şi la
Comunistul Ion Oprean, şef de echipă lăcătuş, secţia hi-
liştilor din întreprinderea lectarea, depozitarea şi re­ dro-oxigen, de la C.S. Hunedoara, remediază un defect la lelor păioase. în. aceste zile . noi la efectuarea lucrărilor
de îmbunătăţiri funciare, în­
noastră. încă de anul tre­ valorificarea resurselor se­ una din instalaţiile hidro. Foto : N. NEGRU formaţiile de mecanizatori deosebi la înlăturarea exce­
cut, ei au studiat sute de cundare rezultate din pro­ sului de umiditate şi la cu­
soluţii, mii de repere, ce cesul de fabricaţie. Dar ac­ răţatul pajiştilor naturale. In DEVA : 1
urmează a fi îmbunătăţite Consultare hartă imensă le-am arătat această privinţă un exemplu să (Patria)
din punct de vedere con­ ţionăm perseverent şi res­ labirinturile minei noastre, demn de urmat oferă locui­ cătura de
structiv şi tehnologic, pe ponsabil în aceste direcţii, directorul I.M. Livezeni, îi unde sîntem cu activitatea torii comunei Hărău. care, HUNEDOA
minUrllor,
şi încotro mergem, ce greu­
baza cărora ne-am întoc­ căutăm, găsim şi aplicăm întreb pe mineri, îi consult, tăţi avem — îndeosebi cu mobilizaţi de organizaţia co­ căra); Acc
mit un vast program de noi soluţii, măsuri şi meto­ ca să zic aşa, ce părere au transportul —, le-am soli­ munală de partid, au reuşit blindat {
acţiune, cu măsuri, terme­ de, sîntem hotărîţi să spo­ despre anumite treburi din citat părerea. Au venit cu să materializeze în bună Poenaru
PETROŞA2
măsură obiectivele ce le rd-
ne şi responsabilităţi con­ rim şi pe această cale efi­ La mina Livezeni lucrea­ mină, cum cred ei că le propuneri deosebit de in­ vin clin programul judeţean fotbal (l
crete, a cărui materializa­ cienţa activităţii producti­ ză oameni harnici, cu ex­ putem rezolva, ce propu­ teresante, de valoroase, de de îmbunătăţiri funciare. din insulă
Al treilea
re o urmărim cu consec­ ve a întreprinderii. Rezul­ perienţă, ambiţioşi in mun­ neri concrete au. Asta face care ţinem seama. Briga­ I-II "’«pi'
venţă şi exigenţă. tatele obţinute în primele ca din abataje. Aici colecti­ foarte mult în munca noas­ dierul Constantin Nica, de IOAN DANCIU, Car rii
două luni din acest an — vul este un tot unitar. Mi­ tră. In urmă cu citva timp, exemplu, de la pregătiri, a me­ sei
în continuare mă voi re­ atît la indicatorii fizici, cît nerii propun, decid, înfăp­ membrii consiliului oameni­ solicitat să-i încredinţăm o preşedinte ci te
feri numai la cea de a tuiesc. Consiliul oamenilor lor muncii i-am convocat combină şi va face treabă cel ste
doua direcţie despre care şi la cei de eficienţă — ne muncii pune mare preţ pe pe cei mai buni mineri să minunată cu ea. Noi i-am LIVIU GIRBEA dat «Mur
demonstrează că facem în­
aminteam, respectiv la semnaţi paşi înainte. ceea ce spun ei si împreu­ ne consultăm in chestiuni dat combină, iar el se ţine prim-vicepreşodinfe . meni : oai
(Mi
modul în care ne preocu­ nă soluţionează toate pro­ legate de îndeplinirea sar­ de cuvînt. Alţii au ridicat al Consiliului LA ; So;
blemele.
cinilor, de mecanizarea u-
alte probleme, au propus
păm de valorificarea ma­ PASZTERNAK iOSIF — Cînd intru în mină, nor lucrări, da promovarea soluţii tehnice, s-au anga­ lacului (I-
teriilor secundare rămase ne spunea nu de mult to­ in abataje a unor tehnolo­ jat. unic agroindustrial N7NOASA .
(Muncitorei
în urma procesului de pre­ tehnician principal, varăşul ing. Dumitru Opriş, gii noi de exploatare. Pe o DUMITRU GHEONEA de stat şi cooperatist Haiducul c
lucrare a metalului şi voi I.U.M. Petroşani Deva Iele (7 Noi'
Capcana d;l
roşie); 013
şl culoarea
Din iniţiativa comitetului ducţie, de exemplu, este o tria); Trt
preş, serilli
de partid de la I.M. Hune­ iniţiativele muncitoreşti - puternic ancorate formaţie de lucru ce tinde GEOAGIU-il
doara, la Teliuc a avut loc să devină o instituţie bine periculoasă,
un schimb de experienţă definită în cadrul demo­ sa de culţi
urmărind gradul de ex­ în activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor ele plan craţiei muncitoreşti, al au- Zbor mor
•:
BRAZI :
tindere şi eficienţa ini­ toconducerii muncitoreşti, LAN : Albi
ţiativelor muncitoreşti în întreaga brigadă, are răs­ (Casa de ci
unităţile I. M. Hunedoara. care şi care pot aduce o ţiativelor ce se aplică în punderea pentru mersul seriile I-II )
meria :
Au participat secretari ad­ contribuţie efectivă la în­ acest an să fie redus la 4, producţiei, pentru îndepli­ (Mureşul);
juncţi cu probleme econo­ deplinirea sarcinilor de Schimb de experienţă la I.M. Hunedoara dar acestea să fie urmări­ nirea tuturor indicatorilor în rezervă
mice şi cu propaganda, şefi ■ plan. LIUC : Act:
te cu maximă atenţie. Dar de plan ce-i sînt daţi, dis- zul“ (Miner
de secţii, maiştri, şefi de într-un material prezen­ nu numai atît. Iniţiativele punînd în acelaşi timp şi Familia Dul
brigăzi, preşedinţi şi mem­ tat în cadrul schimbului de rcsc).
au fost concepute într-un de pîrghiile reglării şi au­
bri ai comitetelor sindica­ experienţă 'de către ing. lor la discutarea eficienţei nomii ia cheltuielile de mod deosebit. Prin ce? toreglării disciplinate a e-
telor, secretari ai comitete­ Ionică Darie, director teh­ iniţiativelor constă în ati­ producţie ce se ridică la Prin eîteva elemente esen­ fortului propriu, în raport
lor U.T.C., membri ăi con­ nic cu problemele produc­ tudinea activă faţă de ceea 320 000 lei. ţiale. cu cerinţele actuale.
siliului oamenilor muncii. ţiei, a fost relevată contri­ ce s-a făcut pînă acum.
Consfătuirea a pus în e- buţia iniţiativelor. De pil­ S-a subliniat, de exemplu, Succese asemănătoare au în primul rînd, acestea în al treilea rînd, prin
videnţă faptul că în cursul dă, iniţiativa „Nici un aba­ fost dobîndite prin aplica­ sînt mai bine integrate în obiectivele lor, ■ iniţiativele Timpul p
anului trecut colectivele de taj dotat cu maşină de în­ că printr-un complex de rea şi a celorlalte iniţiati­ întrecerea socialistă, stabi- capătă potenţialul cuprin­ 2 martie ; \
la I.M.H. au aplicat, după cărcat — sub randamentul factori tehnici, economici ve, între care „Eu produc, lindu-se pentru fiecare o- derii întregului corp teh- ral frumoas
schimbător,
specific, 9 iniţiative munci­ de 6 tone pe post“ a fost şi de organizare obiectivul eu controlez, eu răspund“, biective concrete, comensu­ nico-ingineresc în acţiuni­ semnala pre
stabilit de iniţiativă a. fost
toreşti. Asupra numărului aplicată de 90 de mineri, îndeplinit şi că cele 6 tone „Fiecare inginer şi tehni­ rabile, la care se vor ra­ le unite pentru ducere la Vintul va s
acestora s-a adoptat un constituiţi în 15 brigăzi de pe post nu mai este o ţintă cian să rezolve o problemă porta eforturile fiecărei îndeplinire a obiectivelor cu intensific
care în sudu
punct de vedere critic, op- producţie. Ea a stimulat în tehnică sau de organizare formaţii de lucru, ale fie­ stabilite. fl pînă la t
tîndu-se pentru reducerea bună măsură eforturile mi­ stimulatoare. în consecinţă în afara planului tehnic“, cărui om, rezultatele cele Aceste calităţi au fost a- peratura mii
prinsă între
lui în folosul urmăririi per­ nerilor şi cadrelor tehnico- ea a fost înlocuită, sau mai „Contul colector de econo­ mai bune fiind stimulate preciate de către toţi cei nus 2 grade
severente, a iniţiativelor inginereşti pentru sporirea bine zis subordonată altei mii al sectorului sau in­ materialiceşte trimestrial. care au luat cuvîntul: Şte­ turlle maxin
de primă valoare, spre a continuă a productivităţii iniţiative : „Brigada înaltei stalaţiei“, „La sfat cu or­ Adică fiecare iniţiativă are fan Cristea, Petru Nicoară, grade. Local
se obţine maximum de e- muncii. De la o productivi­ productivităţi şi calităţi“, tacii“. un număr de obiective de Ştefan Tomescu, Gherasim ceaţă.
ficienţă. In acest scop, un tate medie de 5,5 tone s-a avînd obiective mai mobi­ Apreciind că unele din realizat, dimensionate prin­ Mureşan, Doru Toma, Va- Timpul pi
colectiv destul de larg a ajuns pînă la sfîrşitul anu­ lizatoare. aceste iniţiative nu se în­ tr-un sistem de punctaj, sile Golda şi alţii. 3 şi i martie;
lucrat la selectarea iniţia­ lui să se depăşească obiec­ La Uzina de preparare scriu cu destulă forţă în modalitate care orientează Desigur, unele obiective bătoare, cu
noros. Vor
tivelor, reţinîndu-se doar tivul stabilit, prin iniţiati­ Teliuc întregul colectiv s-a efortul colectivului pentru preocupările oamenilor sînt susceptibile de îmbu­ taţii slabe ic
acelea care răspund cel vă — de 6 tone — ceea ce angajat în aplicarea iniţia­ îndeplinirea sarcinilor sta­ muncii spre finalităţi pre­ nătăţire în sensul preciziei, mă de ploai
mai bine exigenţelor ac­ a însemnat un spor la pro­ tivei „Să lucrăm o zi pe bilite de Congresul al cise. dar, în ansamblu, iniţiati­ ninsoare. Cei
lat polei.
tuale şi de perspectivă ale ducţia globală de peste lună cu materiale, energie Xl-lea şi • Conferinţa Na­ In al doilea rînd, aşa vele aplicate la I.M. Hune­
dezvoltării economiei. Pe 300 000 lei. electrică şi combustibil e- ţională ale partidului, de cum sînt concepute, iniţia­ doara capătă reale valenţe La munte,
de altă parte, au fost pre­ Meritul colectivului care eonomisit“. Prin acţiunile plenara din martie 1978 a tivele creează cadrul de ma­ mobilizatoare. bătoare. cu c
noros. Vor
luate şi alte iniţiative, care a pregătit consfătuirea, întreprinse în cadrul ini­ C.C. al P.C.R., consfătuirea nifestare largă a acţiunii temporare.
au condiţii bune de apli- precum şi al participanţj- ţiativei s-au obţinut eco­ a stabilit ca numărul ini­ colective. Brigada de pro­ CORNEL ARMEANU