Page 63 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 63

DUMINICA, 18 MARTIE 1979                                                                                                                                       Pag. 3




   MB                  Consemnări D e b u t u r i                                                                     LITERATURA* # ARTA*

  tlTIE        Cînd  reuşeşti  să  dobin-   pînă  acum.  El  presupune   citeva  nume  noi  care  şi-au
             deşti  acel  simţ  miraculos   întîi  de  toate  voinţă  de  a   ridicat  pînzele  în  vint  :  Io-
  lomici-    capabil  să  le  apere  de  ri­  munci  şi  putere  de  a  re­  landa  Iacob,  Ioan  Iovănes-
             dicol  —  iar  acel  simt  nu  se   nunţa  la  o  mulţime  de  ha­  cu,  Corina  Cornea,  Olilia
             poate  doblndi  declt  citind  şi   bitudini  agreabile  în  favoa­  Ignat,  Dan  Bunea,  Ion  Cis-
  ru  co-    scriind,  văzind  şi  făcind  —,   rea  îndelungii  zăbave  asu­  maş.  Destinul  lor  literar,
   terioa-   cind  izbuteşti  apoi  să  lepezi,   pra  cărfilor  şi  a  propriei  ta­  ca  orice  destin,  e  iprevizi-
             cum  şerpii  îşi  leapădă  pie­  le  pagini  albe.  înseamnă  a   bil,  iar  a-i  caracteriza  în
             lea  'cea  veche,  măcar  unul   accepta  legile  aspre  ale   vreun  fel  e  hazardat  de
   ui in­    din  straturile  de  emfază  şi                   vreme  ce  ei  înşişi  se  caută
     box                              creaţiei  cu  o  asemenea  dă­
             de  retorism  care  îndeobşte   ruire  îneît  ele  să  devină  cea   încă  pe  sine.  „Scriem  poe­
             ne  împovărează  întiiele  cu­  mai  subtilă  voluptate  a  e-   zii  —  mărturiseşte  însă  Io-
             vinte  scrise,  atunci  se  poa­  xistenţei.  Inspiraţia  ?  Greu   landa  Iacob  —  şi  încercăm
   1         te  spune  că  te  afli  în  pra­  de  spus.  N-am  cunoscut   să  fim  creatori  pentru  a
  i
   : Că-     gul  debutului.  Mai  e  nevoie   decît  inspiraţia  care  m-a   trăi  sentimentul  iubirii  şi,   Pasărea zăpezii
   ver       pe  urmă  de  un  fel  de  cu­  animat  întotdeauna cînd  se­  mai  ales,  pentru  a  culege                                     Iubesc
  ie         raj,   asemenea   curajului   menii  mei,  pe  care-i  iubesc   din  noi  un  adevăr  pe  care
             celui  ce  se  hotărăşte  să  în­  şi-i  stimez,  mi-au  lăsat  ră­  să-l  aşezăm  lingă  adevărul
  n. Di­     frunte  oceanul.  Nu  întîm-   gaz să scriu.      de  a  fi  Om“.  E  o  confe­  ţ Mă aplec şi gust din.carnea zăpezii   Iubesc alît
             plător,  o  rubrică  de  cores­                   siune  matură  şi  responsabi­  I sîngele lemnelor s-a dezgheţat ca un
  te  din                               A  debuta  azi,  în  condi­                                                               incit am ajuns să cunosc o parte
  i in-      pondentă  literară,  devenită   ţiile  extraordinarului  acces   lă,  despre  care  ne  place  să  ) fluier din muguri.  din lume
  ura dc     de  acum  celebră,  purta  ca   la  cultură  al  tuturor  şi  a   credem  că  e  rostită  în  nu­  ) De pe aceste dealuri iubite de vînturi
             titlu   eminescianul   vers   abundenţei  fără  precedent   mele  tuturor  celor  ce  pă­                            mîngîind crinii cu miez de ape străvechi.
    Gali-    „Dintre  sute  de  catarge“.  E   a  informaţiei,  înseamnă  a   şesc  acum  visatul  prag  al   1 tot mai rar ninsorile ne cunosc tinereţea.  Pe aceste dealuri aşternute respir
             un  curaj  care,  aflat  sub                      debutului.  Le  ieşim  în  în-   1 Mă aplec şi gust din sevele tale curate
   ens Ia                             aspira  să  devii  unul  dintre                   1 cerule, privind din străbuni cu zarea topită   un inceput de lumină
  e a tc-    semnul  talentului,  se  poate   cei  foarte  mulţi  care  scriu   tîmpinare  spre  a  le  oferi   l în coline
             converti  în  conştiinţă  artis­  foarte  bine.  Şi  nu  unul   floarea   încrederii,   dorin-                       Astfel lumea reîncepe mereu
  ;ru cei    tică.  De  aici  încolo  urmea­  oarecare  printre  alţii,  ci  un   du-le  un  drum  îndelungat,   ■ strigă din mine izvoarele albe ale salului.  odată cu mine...
             ză  drumul  de  la  debut  la   glas  distinct,  care  are  de   vegheat  de  stelele  prielni-  I)
  londial    notorietate.  Cu  mult  mai   transmis  un  mesaj  generos  'Ce împlinirii.  s                                 IOAN IOVANESCU
  ipa  B.                                                                                                                  Cenaclul „Izvoarele“
  :marca     dificil  şi,  poate,  mai  lung   într-o   expresie   propriei            h
  mcciu-     şi mai nesigur, decît cel de  Propunem azi cititorului    EADU CIOBANU                                            Hunedoara
                                         ' ' (
           mm M mmm * mmm / mmm i mame t mmm t mmm m mama w mmm m mmm m mmm / mm  w  / jtmmm rut Mmm M jnr / mmm M mmm m mmm   jy— _gf~
  îmrne-
  ■misiu-                                                                                                             r
  activă                                                                                                                                                              1
   „Ride
   tcţio a                                                                                                                         Shemare
  ricane                     Pace
  londial                                                                                                                    Floare cu trei petale
  apa B.                                                                                                                     Isvodită din neam
  [E                  Un singur cuvînt                                                                                       Td chemi, patrie
                                                                                                                             Geamăt de muncă,
                      se mai prelinge încă                                                                                   Glasul tău a trâmbiţat
                                                                                                                             la porţile dreptăţii
                      din papirusul
                                                                                                                             în freamătul lutului fierbinte...
                      cu iz învechit                                                                                         Din fiecare izvor românesc
   : Poi-
  1                   revărsîndu-se peste                                                                                    A răsărit cîte un dac,
  ştiinţi-                                                                                                                   Mîngîindu-ţi cu mii de suflări calde
          s           omogenitatea oamenilor,                                                                                Punte de conştiinţe,
                                                                                                                             Cîmpul Libertăţii...
  îondial             acest cuvînt cade                                                                                      Desţelenite din trupul tău, din inima ta,
  pa B :              ori de cîte ori oamenii                                                                                Carpaţii şi-au adunat plaiurile
  iria.                                                                                                                      In faţa ochiului tău senin!
                      uită că sint fraţi
                                                                                                                                                  DAN BUNEA
                      şi se sfîşie.
          i!          Acest cuvînt                                                                                                             Cenaclul „Albatros“ atros“   j
                                                                                                                                                     Deva
  io  Ra-             împlineşte
  a  pre-
  ;ramul              dimineţile înrourate
   dumi-                                                                                                              r         A
  i  peu-             şi înfloreşte pe buzele
  Iurnal;                                                                                                                      înrădăcinare
  ărclor;             copiilor :
  00 Me-
  ; 14.20             e pace !...                                                                                              Prietene vint,
  cască ;                                                                                                                      Cîntă-ne tu munţii
  o  Clu-
  o  Al­                            CORINA CORNEA                                                                              Şi izvoarele sacre ce cobor
  to p 6;                                                                                                                      In cîntec de lumină şi soare,
  idii  dc                        Cenaclul „L. Rebreanu“                                                                       Cîntă încet şi nu trezi
  Tezaur
  io  du-                                Orăştie                                                                               Cu murmul somnul ciobanilor
  urnal  ;                                                         „Floarea soarelui“ — Gabriela Brănescu (Hunedoara).         Şi plînsul de privighetoare.
  e lui                                                                                                                        Păzeşte-ţi puterile
    20.30
    21.30                                                                                                                      Şi nu ne stinge focurile sacre
  agoste,                                                       r                                                              Ale soarelui de mîinc
  Radio-                                                                                                                       Coboară-ţi cîntecul mai adine
  oramic           Cronică de cenaciu                                                                                          In piine rumenă.
  ! dans;
  ; 0,05-                                                                  Cfntec vechi                                        Scăldaţi în apele stelelor
  ii  noc-  „Albatros“  Deva.  La  ul­  du-se  printr-un  suflu  liric                                                         Şi înrădăcinaţi în pomi şi-n flori
          timele   două   întîlniri   ale   autentic,  cu  frumoase  posi­                                                     Ridică-ne miine
          cenaclului   „Albatros“   din   bilităţi  de  dezvoltare.  Pen­  Dintotdeauna dincolo de pîine         1!            Intr-un cîntec spre soare.
          Deva  au  citit  Iolanda  Iacob   tru  viitoarele  şedinţe  ce­  Sălăşluieşti cu viaţa între grîne,                                  OTILIA IGNAT
          şi   Elfriede   Fleischer.   Au   naclul   programează   poeţi   Dintotdeauna dincolo de apă                                    Cenaclul „Radu Stanca“
                                                                       împărţi nădejde celor ce s-adapă,                                          Călan
          expus   lucrări   de   grafică   cu  Ioan  Radu  Igna,  Mar­                                                                                             -J
   a 7-a                                                               Dintotdeauna fluier şi păstor
  •atria);   Ana  Stăniş  şi  Dan  Ckn-   tin  Segedi  şi  debutul  lui
  -II (Ar-                                                             Ce au ştiut că eşti nemuritor,
    Vlad   peanu.                    Lucian Fita.                     Au ştiut să-ţi dea durerea într-o mină
  acăra);                                                              Să te coborî din brazi înspre ţărînă,
   (Arta);
  itorul);                                                             Să-ţi dea mirosul aripilor frînte
  -1   /TT..                                                           Să urci la stele, să le-nveţi să cînte,
            „Izvoare"   (Hunedoara).   O  laborioasă  activitate  li­  Din cofa lor cu neagră băutură
    picâ-                            terară  se  desfăşoară  î-n  ulti­                                                    ÉliiÉ
  (Ucpu-   Din  agenda  de  lucru  a  ce­                             Ţi-au dat lumină, doar o picătură,
  nspira-   naclului  literar  „Izvoare“  al   ma  vreme  şi  în  cadrul  ce­  Cînd curcubeul nu ştia să plîngă
  );   po-   Casei  de-  cultură  desprin­  naclului   „Vasile   Cîrlova“.   Ţi-au pus iubirea lingă mina stingă,
   curse
  XAN  :   dem  prezenţa  tinerilor  poeţi   La  ultima  şezătoare  a  ce­  Ţi-au dat mînia fierului de plug
   (Mun­                                                               Să mîngîi golul dintre bici şi plug,                                                         <: aga
  ci  iată   Vanda   Răuţoiu   (o   lirică   naclului  a  citit  versuri  ca­  Să mîngîi barba soarelui bătrin                                                      Iii
  (Mine-
  rpnnte-   în  căutare  de  personalitate),   poralul  Daradics  Ladislau,   Şi să rămîi, să fi mereu român
  Mimci-   Adrian  Duca  (un  poet  al   care   a   prezentat   cîteva
  :  Albi-
  oresc);   interogaţiilor  grave)  şi  poa­  creaţii  din  ciclul  „Reîntoar­              ION CISMAŞ
  rii   (7   te  cel  mai  convingător  din­  cerea  dacilor“.  Creaţiile  au
    Ora-                                                                               Cenaclul „Albatros“ Deva
  ua  ro-   tre   apariţiile   acestui   an,   fost  bine  apreciate  de  către
  orsarul                                                       v„.
  ;  Doc-   Ioan Iovănescu, conturîn-  participanţi.
  acâra);
  ia  ver-
  le  cul-
  i  seară   Darul  poeziei:  darul  ha­  versuri  am  cules  lacrimă   sin  tem  ca  o  trestie  ce  sc   un  nou  gest  de  rotunjire  a
  (Popu-
  elodiile   rului  călător  prin  gura  de   şi  luptă  pentru  prezent  şi   înclină  cînd  bate  vîntul,  ce   Terrei,  de  rotunjire  a  pli­
  .LAN  :   rai,  cu  care  îţi  alini  setea   viitor,  pentru  pace,  pentru   se  înalţă  cînd  este  senin  şi   nii cu miros de pace.
  ni (Ca-   de   frumos,   darul   păsării   libertate  şi  curaj,  voinţă  şi   care  moare  cînd  domneşte   Scriem  poezii  şi  încer­
  elegra-
  :ERIA :   albe  ce  zboară  din  suflet   măreţie.   Apoi   am   cules   frigul.  De  aceea  căutăm  a   căm  să  fim  creatori  pentru
  I  (Mu-   către   suflet,   darul   lirei,   flori pentru ■ dragoste, flori  mai învăţa din poezii cît  a   trăi   sentimentul   iubirii
  U  care   chemînd  către  descoperirea                                                  şi,  mai  ales,  pentru  a  cu­
  anina);
  le   de   de sine.                                                                       lege  din  noi  un  adevăr  pe
  ELARI:    De  două  mii  de  ani  vi­                                                    care  să-l  aşezăm  lingă  a-
  uncito-  brăm  la  fiecare  adiere  de   DARURILE POEZIEI                                devărul de a îi Om.
          vers  curat,  ziditor  al  far­                                                   Ne  hrănim  cu  darul  poe­
          mecului  existenţei  noastre.                                                    ziei,  darul  lirei  de  mare
          De  atunci,  cultivând  forţa                                                   preţ,  chemînd  către  desco­
          magică   a   poeziei   ce   ne   pentru   sentimente   aşezate   de  neînvinsă  şi  clocotitoa­  perirea  de  sine  ;  pentru  ca
          înalţă  cugetul,  aşezăm  în   la   temelia   unei   nobile   re  trebuie  să  fie  seva  de   adevărata   devenire   să
  pentru  faţa  ochilor  întreaga-ne  fi­  trăiri.              gîndire  din  trestia  ce-o  în­  crească  din  noi,  ca  din  cei
   se  va   inţă  şi  făurim  senini  dru­  Cu  versuri  ne-am  zidit   truchipăm.         ce  simt  chemare  către  veş­
  =rul va                            în  inimi  tristeţi  şi  bucu­  Ca  să  avem  dreptul  dc  a
  ror  că-   muri  spre  noi  înşine.  De  a-                                              nica  tinereţe  a  lumii,  zidi­
   ploaie   tunci  învăţăm  să  fim  cei   rii  :  toamne  şi  frunze  că-  .bea  din  cupa  amiezelor  li­  tă din „revoltă şi reverie“.
  :1a mo-   mai   lucizi   culegători   de   zînd  din  nori  în  rugină  ori   niştit  de  albe,  mai  învă­  Scriem  şi  ne  hrănim  cu
  •i  tem-                           codri  prea  tineri  cu  ciripit   ţăm  cît  de  sete  trebuie  să
  oră din   roade preţioase.                                                               poezie  pentru  ca  pămîntul
  mpera-    Din  poezii  am  cules  în­  vesel,   fluturînd   în   Oda   ne  fie,  cît  de  mult  trebuie   nostru să fie soare sub
  aprinsă   chinare   şi  admiraţie  faţă   bucuriei.           să  ne  dorim  perfecţiunea   soare.
  iar ziua                                                      şi  cum  s-o  creem  cu  jertfa   IOLANDA IACOB
  c între  de  străbuni  şi  de  pămîntul   Din  poezii,  sunind  etern,   sudorii noastre.
          acesta  frămîntat  cu  hotă-   ca  ’un  ecou  de  viaţă,  am                          Cenaclul „Albatros“
          rîri şi jertfe. Din alte   învăţat că oricare din noi  Fiecare poezie ne arată              Deva              „Viaţă“ — Ana Stăniş (cenaclul „Albatros“. Deva).
   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67   68