Page 63 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 63
DUMINICA, 18 MARTIE 1979 Pag. 3
MB Consemnări D e b u t u r i LITERATURA* # ARTA*
tlTIE Cînd reuşeşti să dobin- pînă acum. El presupune citeva nume noi care şi-au
deşti acel simţ miraculos întîi de toate voinţă de a ridicat pînzele în vint : Io-
lomici- capabil să le apere de ri munci şi putere de a re landa Iacob, Ioan Iovănes-
dicol — iar acel simt nu se nunţa la o mulţime de ha cu, Corina Cornea, Olilia
poate doblndi declt citind şi bitudini agreabile în favoa Ignat, Dan Bunea, Ion Cis-
ru co- scriind, văzind şi făcind —, rea îndelungii zăbave asu maş. Destinul lor literar,
terioa- cind izbuteşti apoi să lepezi, pra cărfilor şi a propriei ta ca orice destin, e iprevizi-
cum şerpii îşi leapădă pie le pagini albe. înseamnă a bil, iar a-i caracteriza în
lea 'cea veche, măcar unul accepta legile aspre ale vreun fel e hazardat de
ui in din straturile de emfază şi vreme ce ei înşişi se caută
box creaţiei cu o asemenea dă
de retorism care îndeobşte ruire îneît ele să devină cea încă pe sine. „Scriem poe
ne împovărează întiiele cu mai subtilă voluptate a e- zii — mărturiseşte însă Io-
vinte scrise, atunci se poa xistenţei. Inspiraţia ? Greu landa Iacob — şi încercăm
1 te spune că te afli în pra de spus. N-am cunoscut să fim creatori pentru a
i
: Că- gul debutului. Mai e nevoie decît inspiraţia care m-a trăi sentimentul iubirii şi, Pasărea zăpezii
ver pe urmă de un fel de cu animat întotdeauna cînd se mai ales, pentru a culege Iubesc
ie raj, asemenea curajului menii mei, pe care-i iubesc din noi un adevăr pe care
celui ce se hotărăşte să în şi-i stimez, mi-au lăsat ră să-l aşezăm lingă adevărul
n. Di frunte oceanul. Nu întîm- gaz să scriu. de a fi Om“. E o confe ţ Mă aplec şi gust din.carnea zăpezii Iubesc alît
plător, o rubrică de cores siune matură şi responsabi I sîngele lemnelor s-a dezgheţat ca un
te din A debuta azi, în condi incit am ajuns să cunosc o parte
i in- pondentă literară, devenită ţiile extraordinarului acces lă, despre care ne place să ) fluier din muguri. din lume
ura dc de acum celebră, purta ca la cultură al tuturor şi a credem că e rostită în nu ) De pe aceste dealuri iubite de vînturi
titlu eminescianul vers abundenţei fără precedent mele tuturor celor ce pă mîngîind crinii cu miez de ape străvechi.
Gali- „Dintre sute de catarge“. E a informaţiei, înseamnă a şesc acum visatul prag al 1 tot mai rar ninsorile ne cunosc tinereţea. Pe aceste dealuri aşternute respir
un curaj care, aflat sub debutului. Le ieşim în în- 1 Mă aplec şi gust din sevele tale curate
ens Ia aspira să devii unul dintre 1 cerule, privind din străbuni cu zarea topită un inceput de lumină
e a tc- semnul talentului, se poate cei foarte mulţi care scriu tîmpinare spre a le oferi l în coline
converti în conştiinţă artis foarte bine. Şi nu unul floarea încrederii, dorin- Astfel lumea reîncepe mereu
;ru cei tică. De aici încolo urmea oarecare printre alţii, ci un du-le un drum îndelungat, ■ strigă din mine izvoarele albe ale salului. odată cu mine...
ză drumul de la debut la glas distinct, care are de vegheat de stelele prielni- I)
londial notorietate. Cu mult mai transmis un mesaj generos 'Ce împlinirii. s IOAN IOVANESCU
ipa B. Cenaclul „Izvoarele“
:marca dificil şi, poate, mai lung într-o expresie propriei h
mcciu- şi mai nesigur, decît cel de Propunem azi cititorului EADU CIOBANU Hunedoara
' ' (
mm M mmm * mmm / mmm i mame t mmm t mmm m mama w mmm m mmm m mmm / mm w / jtmmm rut Mmm M jnr / mmm M mmm m mmm jy— _gf~
îmrne-
■misiu- r
activă 1
„Ride
tcţio a Shemare
ricane Pace
londial Floare cu trei petale
apa B. Isvodită din neam
[E Un singur cuvînt Td chemi, patrie
Geamăt de muncă,
se mai prelinge încă Glasul tău a trâmbiţat
la porţile dreptăţii
din papirusul
în freamătul lutului fierbinte...
cu iz învechit Din fiecare izvor românesc
: Poi-
1 revărsîndu-se peste A răsărit cîte un dac,
ştiinţi- Mîngîindu-ţi cu mii de suflări calde
s omogenitatea oamenilor, Punte de conştiinţe,
Cîmpul Libertăţii...
îondial acest cuvînt cade Desţelenite din trupul tău, din inima ta,
pa B : ori de cîte ori oamenii Carpaţii şi-au adunat plaiurile
iria. In faţa ochiului tău senin!
uită că sint fraţi
DAN BUNEA
şi se sfîşie.
i! Acest cuvînt Cenaclul „Albatros“ atros“ j
Deva
io Ra- împlineşte
a pre-
;ramul dimineţile înrourate
dumi- r A
i peu- şi înfloreşte pe buzele
Iurnal; înrădăcinare
ărclor; copiilor :
00 Me-
; 14.20 e pace !... Prietene vint,
cască ; Cîntă-ne tu munţii
o Clu-
o Al CORINA CORNEA Şi izvoarele sacre ce cobor
to p 6; In cîntec de lumină şi soare,
idii dc Cenaclul „L. Rebreanu“ Cîntă încet şi nu trezi
Tezaur
io du- Orăştie Cu murmul somnul ciobanilor
urnal ; „Floarea soarelui“ — Gabriela Brănescu (Hunedoara). Şi plînsul de privighetoare.
e lui Păzeşte-ţi puterile
20.30
21.30 Şi nu ne stinge focurile sacre
agoste, r Ale soarelui de mîinc
Radio- Coboară-ţi cîntecul mai adine
oramic Cronică de cenaciu In piine rumenă.
! dans;
; 0,05- Cfntec vechi Scăldaţi în apele stelelor
ii noc- „Albatros“ Deva. La ul du-se printr-un suflu liric Şi înrădăcinaţi în pomi şi-n flori
timele două întîlniri ale autentic, cu frumoase posi Ridică-ne miine
cenaclului „Albatros“ din bilităţi de dezvoltare. Pen Dintotdeauna dincolo de pîine 1! Intr-un cîntec spre soare.
Deva au citit Iolanda Iacob tru viitoarele şedinţe ce Sălăşluieşti cu viaţa între grîne, OTILIA IGNAT
şi Elfriede Fleischer. Au naclul programează poeţi Dintotdeauna dincolo de apă Cenaclul „Radu Stanca“
împărţi nădejde celor ce s-adapă, Călan
expus lucrări de grafică cu Ioan Radu Igna, Mar -J
a 7-a Dintotdeauna fluier şi păstor
•atria); Ana Stăniş şi Dan Ckn- tin Segedi şi debutul lui
-II (Ar- Ce au ştiut că eşti nemuritor,
Vlad peanu. Lucian Fita. Au ştiut să-ţi dea durerea într-o mină
acăra); Să te coborî din brazi înspre ţărînă,
(Arta);
itorul); Să-ţi dea mirosul aripilor frînte
-1 /TT.. Să urci la stele, să le-nveţi să cînte,
„Izvoare" (Hunedoara). O laborioasă activitate li Din cofa lor cu neagră băutură
picâ- terară se desfăşoară î-n ulti ÉliiÉ
(Ucpu- Din agenda de lucru a ce Ţi-au dat lumină, doar o picătură,
nspira- naclului literar „Izvoare“ al ma vreme şi în cadrul ce Cînd curcubeul nu ştia să plîngă
); po- Casei de- cultură desprin naclului „Vasile Cîrlova“. Ţi-au pus iubirea lingă mina stingă,
curse
XAN : dem prezenţa tinerilor poeţi La ultima şezătoare a ce Ţi-au dat mînia fierului de plug
(Mun Să mîngîi golul dintre bici şi plug, <: aga
ci iată Vanda Răuţoiu (o lirică naclului a citit versuri ca Să mîngîi barba soarelui bătrin Iii
(Mine-
rpnnte- în căutare de personalitate), poralul Daradics Ladislau, Şi să rămîi, să fi mereu român
Mimci- Adrian Duca (un poet al care a prezentat cîteva
: Albi-
oresc); interogaţiilor grave) şi poa creaţii din ciclul „Reîntoar ION CISMAŞ
rii (7 te cel mai convingător din cerea dacilor“. Creaţiile au
Ora- Cenaclul „Albatros“ Deva
ua ro- tre apariţiile acestui an, fost bine apreciate de către
orsarul v„.
; Doc- Ioan Iovănescu, conturîn- participanţi.
acâra);
ia ver-
le cul-
i seară Darul poeziei: darul ha versuri am cules lacrimă sin tem ca o trestie ce sc un nou gest de rotunjire a
(Popu-
elodiile rului călător prin gura de şi luptă pentru prezent şi înclină cînd bate vîntul, ce Terrei, de rotunjire a pli
.LAN : rai, cu care îţi alini setea viitor, pentru pace, pentru se înalţă cînd este senin şi nii cu miros de pace.
ni (Ca- de frumos, darul păsării libertate şi curaj, voinţă şi care moare cînd domneşte Scriem poezii şi încer
elegra-
:ERIA : albe ce zboară din suflet măreţie. Apoi am cules frigul. De aceea căutăm a căm să fim creatori pentru
I (Mu- către suflet, darul lirei, flori pentru ■ dragoste, flori mai învăţa din poezii cît a trăi sentimentul iubirii
U care chemînd către descoperirea şi, mai ales, pentru a cu
anina);
le de de sine. lege din noi un adevăr pe
ELARI: De două mii de ani vi care să-l aşezăm lingă a-
uncito- brăm la fiecare adiere de DARURILE POEZIEI devărul de a îi Om.
vers curat, ziditor al far Ne hrănim cu darul poe
mecului existenţei noastre. ziei, darul lirei de mare
De atunci, cultivând forţa preţ, chemînd către desco
magică a poeziei ce ne pentru sentimente aşezate de neînvinsă şi clocotitoa perirea de sine ; pentru ca
înalţă cugetul, aşezăm în la temelia unei nobile re trebuie să fie seva de adevărata devenire să
pentru faţa ochilor întreaga-ne fi trăiri. gîndire din trestia ce-o în crească din noi, ca din cei
se va inţă şi făurim senini dru Cu versuri ne-am zidit truchipăm. ce simt chemare către veş
=rul va în inimi tristeţi şi bucu Ca să avem dreptul dc a
ror că- muri spre noi înşine. De a- nica tinereţe a lumii, zidi
ploaie tunci învăţăm să fim cei rii : toamne şi frunze că- .bea din cupa amiezelor li tă din „revoltă şi reverie“.
:1a mo- mai lucizi culegători de zînd din nori în rugină ori niştit de albe, mai învă Scriem şi ne hrănim cu
•i tem- codri prea tineri cu ciripit ţăm cît de sete trebuie să
oră din roade preţioase. poezie pentru ca pămîntul
mpera- Din poezii am cules în vesel, fluturînd în Oda ne fie, cît de mult trebuie nostru să fie soare sub
aprinsă chinare şi admiraţie faţă bucuriei. să ne dorim perfecţiunea soare.
iar ziua şi cum s-o creem cu jertfa IOLANDA IACOB
c între de străbuni şi de pămîntul Din poezii, sunind etern, sudorii noastre.
acesta frămîntat cu hotă- ca ’un ecou de viaţă, am Cenaclul „Albatros“
rîri şi jertfe. Din alte învăţat că oricare din noi Fiecare poezie ne arată Deva „Viaţă“ — Ana Stăniş (cenaclul „Albatros“. Deva).
