Page 65 - Drumul_socialismului_1979_03

PREŞEDINTELE NIC0LAE CEAUŞESCU

A PRIMIT PE PRIMUL MINISTRU
Gimp larg de afirmare

AL REPUBLICII ELENE,
Iniţiativelor minereşti !

CONSTANTIN CARAMANUS
Ar fi greu să se facă un deplinite şi depăşite. Totalul
bilanţ exact al sporurilor de producţiei realizate peste
producţie şi de eficienţă e- plan de aceste brigăzi depă­
conomică obţinute în unită­ şeşte 10 000 tone de cărbune. Preşedintele Republicii So­ integrală a prevederilor Ac­ Relevîndu-se faptul că lu­
ţile miniere din Valea Jiu­ Aceste exemple citate de cialiste România, tovarăşul tului final de la Helsinki, mea contemporană este con­
lui prin aplicarea iniţiati­ doi .protagonişti ai aplicării Nicolae Ceauşescu, a primit,, instaurarea unui climat de fruntată în prezent cu o se­
velor izvorîte din conştiinţa iniţiativelor minereşti, ar luni, pe primul ministru al încredere şi cooperare între rie de probleme care tre­
şi experienţa celor mai îna- putea fi suficient de convin­ Republicii Elene, Constantin toate naţiunile lumii. O ma­ buie soluţionate în inte­
¡■intate cadre de muncitori, gătoare. Nu se poate să nu Caramanlis. re atenţie a fost acordată resul popoarelor, preşedinte­
i ingineri şi tehnicieni. Sini se amintească însă şi faptul In cadrul întrevederii, s-a pregătirii temeinice a reu­ le Nicolae Ceauşescu şi pri­
însă îndeajuns de convingă­ Că la întreprinderea minieră apreciat cu satisfacţie că re­ niunii de la Madrid pentru mul ministru Constantin Ca­
toare rezultatele proprii pe Lupeni, aplicarea iniţiativei laţiile de prietenie şi conlu­ ca aceasta să constituie o e- ramanlis au subliniat nece­
care le-au înfăţişat unii din „Fiecare cadru tehnico-ingi- crare tradiţională statornici­ tapă semnificativă în întări­ sitatea unei mai largi con­
participanţii la inspiratul neresc să rezolve anual o te între Rvpubliea Socialis­ rea securităţii şi cooperării lucrări în vederea elimină­
schimb de experienţă, orga­ problemă tehnică sau orga­ tă România şi Republica Ele­ în Europa. S-a reliefat în­ rii surselor de încordare şi
nizat zilele acestea la între­ nizatorică în valoare egală nă au căpătat, în ultimii ani, semnătatea deosebită a a- conflict din diferite zone ale
prinderea minieră Lupeni, cu retribuţia lui pe un an“ o amploare deosebită. A fost doptării unor măsuri concre­ globului, soluţionării dife­
manifestare carb a reunit o a stimulat puternic activita­ subliniat rolul important pe te de dezarmare, şi în pri­ rendelor^ dintre state numai
parte din autorii, animatorii tea de creaţie tehnică în care l-au avut în dezvoltarea mul rînd de dezarmare nu­ prin mijloace paşnice, re­
şi susţinătorii aplicării ini­ perfecţionarea utilajelor şi şi diversificarea acestor ra­ cleară — cerinţă fundamen­ nunţării Ia folosirea forţei
ţiativelor minereşti „Briga- tehnologiilor de lucru, în porturi vizita în Grecia a to­ tală a înfăptuirii politicii de sau ameninţării cu forţa,
»iu înaltei productivităţi“, extinderea mecanizării şi varăşului Nicolae Ceauşescu, destindere şi dezvoltare eco- promovării în relaţiile in­
„Brigada de producţie ş'f e- automatizării şi folosirii mai din i97G, întîlnirile din ulti­ nomico-socială a popoarelor, ternaţionale a principiilor do
oueaţie socialistă“, „Dirigen- depline a capacităţilor de mii ani cu premierul Con­ jle progres generai. egalitate, respect al indepen­
via muncitorească", „Contul producţie, ceea ce a contri­ la Mecanicul Ion Coşarul, de stantin Caramanlis, ele dînd Schimbul do vederi a re­ denţei şi suveranităţii naţio­
Centrul de reparaţii al
colector de economii al sec­ buit hotărîtor la realizarea S.M.A. Deva, efectuează lucrări un puternic imbold colabo­ liefat preocuparea comună a nale şi neamestec în tre­
torului" si al altor iniţiative uşi adevărat reviriment în de bună calitate Ia postul rării economice, tebnico-.şti- tuturor statelor din Balcani burile interne.
cunoscute in Valea Jiului. aapvitatea întreprinderii, ca­ chiuloasă. inţifice şi culturale dintre în direcţia intensificării co­ Schimbul de vederi în pro­
— De cînd am început să re — prin folosirea mai com- cele două ţări, precum şi laborării paşnice, destinderii blemele Orientului Mijlociu
aplicăm iniţiativa „Brigada piefâ'* d' dotaţiei tehnice şi conlucrării României şi Gre­ şi păcii. au scos în evidenţă necesi­
înaltei productivităţi“ — spu­ timpului de lucru — a reali­ ciei pe plan internaţional. Apreciind eforturile depu­ tatea găsirii unor soluţii
nea minerul Mircea Buia, şef zat de la începutul anului o P r e ş e d i n t e l e Nicolae se în ultimul timp pentru globale, care să ducă la o
de schimb în brigada con- producţie suplimentară de „QMecu! Ceauşescu şi primul minis­ dezvoltarea relaţiilor între pace dreaptă şi durabilă în
Tiusă de Eugen Voicu, de la peste 20 000 tone cărbune tru Constantin Caramanlis ţările din Balcani, preşedin­ această zonă, pe baza retra­
cocsificabil.
mina Petrila, în care s-a adîncylyi“ au analizat noi domenii şi tele României, tovarăşul gerii Israelului din toate te­
născut cu un an în urmă După cum s-a desprins din modalităţi de extindere şi Nicolae Ceauşescu, şi pre­ ritoriile arabe ocupate în
iniţiativa — am realizat o comunicarea Consiliului mu­ aprofundare a conlucrării mierul Constantin Caraman­ urma războiului din 1967, re­
depăşire a planului de peste nicipal al sindicatelor Pe­ Ieri a început tradiţio­ dintre România şi Grecia pe lis au subliniat necesitatea glementării problemei popo­
:10 000 tone de cărbune. Pe troşani, prezentată de tova­ nala săptămînă cultural- multiple planuri, exprimîn- promovării în continuare a rului palestinian, prin recu­
întreaga perioadă care a tre­ răşul Ilie Tirean, în între- du-şi convingerea că aceas­ raporturilor de înţelegere şi noaşterea dreptului său la
prindei'ile miniere, la sec­ educativâ şi artistică a stimă reciprocă între aceste autodeterminare —. inclusiv
cut din cincinalul actual, a- ţiile de preparare şi la alte ta, serveşte intereselor celor state, transformării acestei
dieă în 3 ani şi 2 luni, pro­ Văii Jiului, „Cintacul a- C.~uă ţări şi popoare, cau­ regiuni într-o zonă a păcii, prin constituirea unui stat
ducţia suplimentară realiza­ unităţi din Valea Jiului în dineuluiediţia 197.9. In zei păcii şi colaborării în propriu, independent — a-
tă de brigadă se apropie de anul 1978 s-au aplicat 9 ini­ program figurează dezba­ Balcani, în Europa şi în în­ a bunei vecinătăţi, încrede­ sigurării independenţei şi
rii şi colaborării bazate pe
59 000 tone, ceea c.= repre­ ţiative muncitoreşti, de că­ teri şi consfătuiri pe teme treaga lume. principiile egalităţii .şi res­ integrităţii tuturor statelor
zintă un cîştig de timp în tre un număr de 483 forma­ Au fost abordate, de ase­ pectului reciproc. din zonă.
ţii de lucru, cuprinzînd 9 000
cincinal de t) luni. O preci­ muncitori. de economie, ştiinţă şi menea, probleme actuale ale P r e ş e d i n t e l e Nicolae
S-a evidenţiat necesitatea
zare : Această depăşire s-a tehnică, mesa rotunde şi vieţii internaţionale. De am­ soluţionării problemei ciprio­ Ceauşescu şi primul minis­
realizat pe seama creşterii Rezultatele obţinute prin simpozioane pe teme de bele părţi s-a apreciat nece­ te pe calea tratativelor, ast­ tru ’ Constantin Caramanlis
productivităţii muncii, care aplicarea iniţiativelor mun­ istorie şi folclor, spectaco­ sitatea lărgirii continue a au exprimat hotărîrea Româ­
citoreşti în unităţile miniere fel incit să se asigure con­
;* fost mai mare cu 128 la demonstrează convingător, le, seri de muzică şi poe­ relaţiilor bilaterale şi multi­ vieţuirea paşnică între ce­ niei şi Greciei de a-şi aduce
tută faţă de perioada dinain­ cu puterea faptelor concre­ laterale în vederea edificării le două comunităţi, integri­ o contribuţie tot mai activă
te de aplicarea iniţiativei. te, marea lor valoare econo­ zie, expoziţii de artă în Europa a unui sistem real tatea şi independenţa Cipru­ ia rezolvarea marilor pro­
bleme care confruntă ome­
— Toate cele 24 de brigăzi mică şi socială. Din dezbate­ plastică etc. Simbătă 24 de securitate şi cooperare lui, fapt ce va exercita, fă­
de la întreprinderea minie­ rile care au avut loc în ca­ martie se va desfăşura care să asigure pacea ră îndoială, o puternică in­ nirea., S-a subliniat cu a-
ră Paroşeni care aplică ini­ drul schimbului de expe­ spectacolul-concurs de mu­ şi dezvoltarea liberă a fluenţă asupra politicii de cest prilej rolul tot mai în­
ţiativa „Brigada de produc­ rienţă s-a desprins însă că zică uşoară şi poezie fiecărui popor, potrivit in­ colaborare şi pace în Bal­ semnat ce revine statelor
ţie şi educaţie socialistă“ — în unele locuri iniţiativele „Cintecul adincului“, iar tereselor şi aspiraţiilor sale. cani, în bazinul meditera­ mici şi mijlocii, ţărilor în
curs ele dezvoltare, precum
a arătat, la rîndul său, şeful B. ILIESCU duminică va avea loc ga­ A fost reafirmată hotărîrea nean şi va influenţa favo­ şi O.N.U. în efortul general
ciă brigadă Fazakas Fran- României şi Greciei de a-şi rabil procesul de destinde­
cisc — au i încheiat anul la laureaţilor. aduce, in continuare o con­ re şi securitate în Europa şi
1978 cu sarcinile de plan în­ {Continuare in pag. a 2-a] tribuţie activă ia înfăptuirea în întreaga lume. (Continuare în pag. a 4-a)
La zi în agricultură
Pomicultori, sînteţi
aşteptaţi în livezi!
Punerea deplină în valoa­ din Sarmizegetusa, Romoşel,
re a întregului potenţial pro­ Densu.ş şi altele, unde mun­
ductiv al livezilor judeţului ca a fost temeinic organiza­
nostru reprezintă o sarcină tă şi formaţiile de pomicul­
de căpetenie a organizaţi­ tori au demarat lucrarea din
ilor de partid de la sate, a vreme, tăierile de rodire şi
consiliilor unice agroindus­ formare a coroanei s-au în­
Vedere panoramică a noului oraş Brad. Foto : VIRGIL ONOIU triale de stat şi cooperatiste; cheiat pe toate suprafeţele.
consiliilor populare, condu­ In unele unităţi din cadrul
cerilor unităţilor agricole şi Asociaţiei pomicole Toteşti
tuturor pomicultorilor. Â- s-au înregistrat insă şi ră-
genda de lucru a pomicul­ mîneri în urmă la tăieri. Aşa
Localităţile hunedorene — şantiere torilor cuprinde, în această este cazul C.A.P. Peşteana,
perioadă, un însemnat vo­
unde conducerea cooperati­
lum de acţiuni care au o vei agricole nu s-a mai pre­
influenţă decisivă asupra ocupat insistent de mobili­
ale gospodăririi şi înfrumuseţării soarţei viitoarei recolte de zarea cooperatorilor la apli­
fructe. Acţionînd în spirit de
ordine şi disciplină, cu în­ carea lucrărilor în livezi,
considerînd în mod cu totul
Civilizaţia străzii —- un rost dacă nu se păs­ treaga răspundere pentru ri­ greşit că aceasta este o sar­
Simbătă după-amiază şi duminică au conti­ trează această curăţenie“. dicarea randamentului live­
o problemă a noastră, cină ce revine numai aso­
nuat să se organizeze în multe localităţi ale ju­ O dovadă că mai sînt oa­ zilor, este realmente posibil ciaţiei (!). De asemenea, la
a tuturor deţului —■ acolo unde timpul a permis — noi meni lipsiţi de cel mai ca în acest an să sporească C.A.P. Ostrov se constată o
simţitor producţia de fructe
acţiuni de masă pentru gospodărire şi înfrumu­ elementar simţ gospodă­ în scopul acoperirii din pro­ slabă preocupare pentru fer­
• Tovarăşul Viorel Ră- seţare. Consemnăm în continuare cileva aspecte resc sînt şi amenzile da­ ducţie proprie a necesarului tilizarea livezii cu îngrăşă­
ceanu, prim-vicepreşedin- surprinse „pe viu“. te în ultima vreme mai de consum al populaţiei ju­ minte chimice. In privinţa
fertiliaării un exemplu pozi­
te al consiliului popular multor cetăţeni. Amintim deţului nostru. Cum se ac­ tiv oferă C.A.P. Densuş, u-
municipal, face un bilanţ: lor, echivalînd cu 1 500 000 tat 14 000 arbuşti şi gard doar pe cîţiva : Ioan ţionează însă pentru efectua­ nitate unde pînă acum s-au
rea lucrărilor in livezi ?
— In acest început de lei. Printre altele, au fost viu. Bordean, Victoriţa Ma­ Analiza stadiului acţiunilor transportat în livadă peste
primăvară, peste 25 000 întreţinute 46 hectare • Consemnăm şi de­ rian, Maria Fenereş, pre­ la zi în livezi evidenţiază 900 tone gunoi de grajd.
de cetăţeni, în frunte cu parcuri şi zone verzi, s-au claraţia preşedintelui a- cum şi pe elevii Gheor- faptul că există unele res­ Ţinînd seama de faptul că
deputaţii şi mobilizaţi de curăţat şi săpat 24 ha sociaţiei de locatari nr. 9, ghe şi Sorin Iordache, de tante, care trebuie să fie timpul calendaristic este
ei, au executat peste Ja şcoala generală nr, 3, grabnic înlăturate, Ne refe­ mult înaintat, se impune să
zone verzi, s-a tăiat co­ Ioan (îobzaru: „Orîcîte fie urgentată stropirea a
.125 000 ore de muncă vo- roana la 7 000 arbori şi eforturi se fac pentru pe Tiare i-anî' sUrîbrîns rim în primul rînd la tăieri, doua în livezi (pînă acum
luntar-patriotică pentru, arbuşti, s-au dezgropat curăţenia străzilor, a car­ câl'C au mai rămas de efec­ N. TÎRCOB
înfrumuseţarea cartiere­ 30 000 trandafiri şi plan­ tierelor, ele nu au nici (Continuare în pag. a 2-a) tuat pe aproape 400 ha în
C.A.P. In unele unităţi, cum
sînt cooperativele agricole (Continuare în pag. a 2-a)