Page 66 - Drumul_socialismului_1979_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NE. 6 ti

m.
p e < f î l k è - y ; localităţile
mm m m l wm^M * T e l e \
HUNEDOREK
s,oo Teicşcoali
Pornind de la flata practică (Urmare din pag. 5) 10.00 Homan-fo
dark. Bc
dulul 4
10.55
Atenţie li
şi refiectîndu-se mîncînd seminţe şi arun­ 11,15 'l’elex
când cojile po jos. împo­
Telex
17.00
triva lor, a tuturor celor 17,05 Teleşcoal;
ce nu păstrează ordinea 17,25 Curs rte i
17,45 Din ţărili
concret în ea şi curăţenia, semeni ai reportaj i
nesocotesc
munca
altor
goslavia
lor prestată în timpul li­ 17.55 Lecţii T\
urătorii d
Tio cuiând,- toate-• organi- muncii, reducerea cheltuie­ ber, pentru înfrumuseţa­ 18.20 Tribuna 'J
aaţiile noastre de bază au lilor materiale, a consumu­ rea si gospodărirea ora­ 15.40 Ansamblu
analizat în adunări gene- rilor de materie primă, şului, trebuie să creăm întreprind
mecanica*
rale modul în care se des­ materiale, combustibili şi e- opinie de masă, să luăm 19,OU Porlugali:
făşoară învăţăminte] poli- nergio, îmbunătăţirea con- pe loc atitudine, ţloan istoria sp
tieo-ideologic in secţia a • tinuă a calităţii fontei, in­ Vlad, ziarist colaborator). 19.20 1 001 do s<
li-a furnale a Combinatu­ troducerea unor elemente 19.30 Tclejuma
20,10 Caravanei
lui siderurgic Hunedoara. ale progresului tehnic, per­ Animaţi de OBEZITATEA — CONSECINŢA A SUPE A ALIMENTĂRII nică — r
< 'c s-a desprins din aceste fecţionarea permanentă a ŞI SEDENTARISMULUI, DUŞMAN AL SĂNĂTĂŢII (II)~ 20.30 Pe plainr:
analize ? organizării producţiei şi a simţ gospodăresc 20.40 Seară de
meo şi Ju
S-a constatat, de pildă, muncii etc. liant Sita
Deşi vremea nu a fost
faptul că învăţămîntul po­ In sprijinul bunei desfă­ producţie
litico-idéologie, ca formă şurări a învăţămîntului, prea propice, şi la Brad cm cm mm compítame™ mimar 22.30 Telejurnal
importantă de educaţie co­ prin grija comitetului de duminica a fost declarată Spuneam, într-unul din mic repertoriu a! alimentelor redusă, sau in condiţiile re­
munistă se integrează tot partid â fost creat un punct zi a gospodăririi şi înfru­ numerele trecute că inges- posibil de a fi inserate, cu nunţării la practicarea vreu­
mai bine in ansamblul de documentare politieo- museţării oraşului. Dealt­ tia este mult afectată de mi­ un consum redus dc dulciuri. nui sport. RADII
muncii de formare a omu­ icleologică dotat cu mate­ fel, a fost a treia zi de croclimatul în care trăim. Nu La omul modern situaţia s-a Factorii endocrini sînt de­
lui nou, eu o înaltă con­ rial bibliografic corespun­ muncă patriotică plină, se poate trece cu vederea schimbat foarte mult. Tehno­ seori acuzaţi de bolnavul
ştiinţă în muncă şi în în­ zător, precum şi eu peste dintr-o acţiune ce se în­ influenţa proceselor din sfe­ logia alimentară .s-a perfec­ obez ca fiind cauza obezită­ BUCUREŞTI
treaga viaţă socială. El 150 de planşe şi grafice, tinde pe o perioadă mai ra psihică asupra centrilor ţionat, putindu-se, uneori, se­ ţii. Convingerea frecventă a dloprogramul t
v'onstituie un mijloc bun dc care împreună pot satisfa­ lungă şi urmăreşte să-i a- care reglează apetitul şi ca­ para componentul nutritiv de persoanelor obeze este că ex­ Radiojurnal ;
presei • 8,10 r
re duc conştient sau incon­
înarmare a comuniştilor, a ce cerinţele pregătirii pro­ . sigure oraşului din Ţara ştient, la depăşirea pragului cel gustativ ■ al alimentelor. cesul de greutate este cau­ dliior „,0iriJu
tuturor oamenilor muncii pagandiştilor şi .cursanţi­ Zarandului o haină cit mai de saţietate printr-un ade­ zat de o dereglare glandu­ 9.05 Uăspunder
eu cunoaşterea documente- lor în vederea realizării u- frumoasă de verdeaţă şi vărat antrenament. Pc de al­ lară. Trebuie să subliniem lor ; 10,00 Bul
10.05 în lumei
ior Congresului al XI-lea nui nivel bun dc dezbate­ flori. La acţiunea ce i-a tă parte, actul alimentar este Omul şi via|a insă că participarea glandelor 10,2(1 Alternai
•şi Conferinţei Naţionale ale re. Punctul de documenta­ avut în frunte pe deputaţii de In cele mai fragede vîrsto endocrine la apariţia obezi­ foile ; 10,40 Mi
tăţii câte extrem de redusă,
partidului, ale plenarelor ro politico-ideologieă spri­ consiliului popular au luat asociat cu o stare de eufo­ echilibrată fapt probat prin numeroase Buletin de ştir.
folcloric ;
11
C.C. al P.C.R., a cuvântări­ jină propagandiştii şi parte peste 700 de cetăţeni rie ; este, aşadar, firesc ca fapte experimentale. mieră radio-tv
lor şi expunerilor secreta­ cursanţii nu numai în cu­ care au muncit cu însufle­ unii oameni, cu un psihic / în fine, obezitatea realiza­ letin de ştiri ;
predispus, să caute în abuzul
rului general ai partidu­ noaşterea obiectivelor şi Gustul dulce poate fi adău­ tă prin abuz alimentar nu moara folclori
12,35 Repere Ir.
lui, t o v a r ă ş u l Nicoî-ae sarcinilor generale stabilite ţire pe spaţiile verzi, la alimentar o compensaţie pen­ gat (şi din păcate este) la exclude. influenţele genetice, 13.00 De Ia 1 ia
tru eşecuri, frustrări'sau si­
Ceauşescu, precum şi a le­ de partid, ci şi în privin­ peluzele de fiori. Bilanţul tuaţii conflictuale legato de multe produse alimentare, realizîndu-se tocmai acolo bul curioşilor ;
ceea ce le face să fie con­
gilor ţării. ţa legăturii fireşti ce exis­ participării lor cuprinde viaţa profesională sau fami­ sumate în exces. Consumul unde supraalimentaţia întîl- jurnal ; 10,20 C
conomice ; 10,
Comitetul de partid apre­ tă între aceste obiective şi curăţarea zonelor verzi pe o lială. de alcool în cantităţi mode­ neşte această predispoziţie gistrări dc mu
ciază că cel mai impor­ sarcinile ce revin secţiei, suprafaţă de 3 ha, săparea Comportamentul alimentar rate creşte, de asemenea, a- constituţională. 17.00 Buletin d
Poemele eterne
tant cîştig în desfăşurarea combinatului hunedorean si rondurilor de flori pe o su­ la om este deosebit de com­ petitul şi oferă un aport su­ " Obezitatea poate duce la o 17,50 Miniaturi
învăţământului îl constituie judeţului în dezvoltarea e- prafaţă de 0,5 ha, planta­ plex. Saţietatea este mai pu­ plimentar . caloric," care nu serie de complicaţii ce tre­ 18.00 Orele :
rea a 400 ml gard viu, cu­ ţin bine definită comparativ trebuie neglijat. buie să fie cunoscute. Care România, pelt
legarea mai organică a te­ eonomieo-soeială a ţării. cu foamea ; ea nu este aso­ contemporan ;
zelor şi: conceptelor, a po­ Considerăm, de asemenea, răţarea albiilor pîraielor pe Sedentarismul o o altă cau­ sînt acestea 7 Cititorul va rla pămintulul
liticii generale a partidului că învăţămîntul politico- o lungime de 1,2 km şi al­ ciată cu nici o senzaţie ca­ ză a obezităţii. Cu frecven­ afla intr-unui din numerele 21.00 Buletin d
viitoare.
racteristică şi nvi apare obli­
de viaţă, de sarcinile eco­ ideologic, alături de cele­ tele. In total s-au efectuat gatoriu odată cu dispariţia ţă semnificativă, obezitatea Dr. IO AN MARA Cadenţe sonore
intr-o oră ţ 23,'
nomice care stau în faţa lalte forme ale activităţii 2 900 ore de muncă patrio­ senzaţiei de foame. se instalează la oamenj care medic principal cardiolog stop muzica! n
evită mişcarea. Io cei cu pro­
colectivului nostru din Pro­ de educare şi formare a oa­ tică. La omul primitiv exista un fesiuni cu activitate fizică la Spitalul judeţean
gramul de făurire a socie­ menilor, aduce o contribu­
tăţii socialiste multilateral ţie însemnată la îndeplini­ ÎClNEN
dezvoltate.*" Cursuri cum rea lună de lună de către
sînt cele conduse de propa­ ■ colectivul nostru a sarcini­
gandiştii Bujor Nicoară, lor ce ne stau în faţă. Aşa CÎMP LARG DE AFIRMARE INIŢIATIVELOR deva : insul
(Patria); Optim
Liyiu .Tucos, Pavel Simion, concepem întreaga muncă HUNEDOARA :
Joan Ilădoi, Bomulus Man de educaţie — să porneas­ 7-a sub clar d
realizează dezbateri vii, an­ că de la cerinţele şi exi­ (Urmare din pag. I) tului, modului de aplicare şi căra); Melodii,
muncii, de ridicare mai ac-
trenante, în care au Ioc genţele formulate de partid, avantajelor ce se pot obţine număr foarte restrîns de bri­ . centuată a eficienţei econo­ ta); Ultima cin
torul); PETRO:
găzi — de regulă la cele mai
schimburi reuşite de idei, - de construcţia socialistă, şi prin îmbrăţişarea iniţiative­ bune — în timp ce fluctua­ mice — trebuie să ocupe un Ţepcş (Unire
concentrate asupra unor să se răsfriflgă nemijlocit nu şi-au dovedit plenar efi­ lor care s-au născut în ul­ ţia forţei de muncă este loc mult mai important în (7 Noiembrie);
probleme de . primă însem­ şi cu eficienţă sporită aşu-, cienţa datorită unor neajun­ timul an in Valea Jiului; încă ridicată, îndeosebi în activitatea organizaţiilor de marginea satul
suri şi deficienţe în asigu­
ca) ţ LUPE NI
nătate, ¡zvorîte clin hoţă- pra rodniciei muncii. rarea de condiţii permanen­ este" greu de crezut că cine­ rîndul ceior cu vechime sub partid, să concentreze mai pare maimuţi
ririle plenarelor C.b. al Viitoarele dezbateri vor te ca formaţiile dc lucru şă va ar putea da o explicaţie 8 luni.' mult eforturile conducerilor' Camera cu îe
P.C. 1 î. clin martie şi iulie poată aplica cu maximum plauzibilă faptului că nu­ Activitatea de creare' a colective ale întreprinderilor mare (Aîunclto
adăuga noi valenţe practi­ mai aproximativ 10 la sută condiţiilor optime- pentru miniere şi ule organizaţiilor CAN : Jczebr
1078, din cuvântările secre­ ce învăţămîntului politico- de rezultate..criteriile şi mo­ din cadrele ‘ tchnico-îngiiie- preluarea, aplicarea şi gene­ de sindicat şi tl.T.C. l est); LONEA :
tarului general al partidu­ ideologie. Avem in vedere dalităţile de lucru care ex­ reşti din Valea Jiului aplică ralizarea iniţiativelor mun­ însoţitor permanent al eha'chos (Mi
THILA : lliamc
lui. Sînt prezentate cu prio­ multiplele sarcini ce izvo­ primă conţinutul fiecărei ini­ iniţiativa „Fiecare cadru teh- citoreşti care corespund ce­ progresului tehnic, al ridică­ seriile I-ÎI <M
ţiative. In sfîrşit, din acest
ritate ideile privitoare la a- răsc din Guvîritarea secre­ forum al iniţiativei şi expe­ meo-inginerese să' rezolve 'a- rinţelor actuale din mineri­ rii gradului de mecanizare şi ANINOASA :
plicarea noului . mecanism tarului general al partidu­ rienţei înaintate, s-a desprins nual o problemă tehnică sau tul Văii Jiului, este. departe automatizare, al organiză­ cumpăna (A!
BRAD : Chirc
eepnomico-financiar, cu toa­ lui, t o v a r ă ş u l Nieolae . că în unele unităţi mai exis­ organizatorică egală în va­ de a putea fi socotită înche­ rii superioare a producţiei roşie); ORAŞTÎ
şi a muncii, precum şi al
te consecinţele sale bine­ Ceauşescu, la. Consfătuirea tă o nejustificată lipsă de loare cel puţin eu retribuţia iată. Iniţiativele. şi-au dove­ ridicării calificării şi per­ le în păr şi lac
(Patria); Aripi
făcătoare asupra dezvoltă­ cadrelor de conducere din interes şi de preocupare — pe un an“ teu toate, că a- dit . incontestabil valoarea şi fecţionării profesionale a în­ căra); GEOAGI’
rii ■ economieO-soeiale a ţă­ industrie, construcţii, trans­ sau această preocupare este eeasta a avut o eficienţă e- viabilitatea. Dar ele nu au tregului personal muncitor şi eedlul oare nu
rii şi a ridicării, nivelului porturi şi agricultură. Tre­ încă formală — pentru atra­ conomică în amil 1978 de 28 peste ţot cîmp liber de ma­ dezvoltării conştiinţei sale (Casa de cultur.
de trai al poporului, rolul buie să punem un accent gerea unui număr cit mai milioane lei) ; este greu de nifestare plenară, iar în li­ socialiste, iniţiativele şi ex­ Podul (PopuR
Atîta timp cit
Şi însemnătatea coînensu- ■ sporit pe laturile calitative mure do muncitori, ingineri găsit o explicaţie plauzibilă nele locuri mai sînt ignora­ perienţa înaintată trebuie CALAN : Dri
îmbrăţişate cu tot mai multă
rurii precise a contribuţiei ale' întregii noastre activi­ şi tehnicieni la aplicarea ini­ faptului că numai 38 dintre te, subapreciate sau tratate căldură, însuşite eu deplină toarcere (Casa
ţiativelor. Este greu de cre­
cu vechile metode ale biro­
sectoarele unităţilor miniere
fiecărui colectiv de muncă tăţi, ceea ce se va exprima zut că unele conduceri de din bazin aplică iniţiativa cratismului şi formalismului. încredere, sprijinite şi valo­ SIMBRIA •
<Murc u.(;
7
la. crearea venitului naţio­ in măsură şi mai mare în întreprinderi miniere ea Li- „Contul colector de econo­ Aplicarea, extinderea şi rificate cu. toată fermitatea noastră veveriţe
nal prin intermediul pro­ sporirea continuă a produc- vezeni, Bărbăteni şi Lonea, mii al sectorului“ (la Live- generalizarea iniţiativelor ea un element al noului, ca TELIUC : Aşt
ducţiei fizice şi al celei ne­ de metal. organele de sindicat respec­ zeni, Lonea şi Bărbăteni, muncitoreşti — teren fertil ■ un dar primit din partea nerui).
te. De aici derivă o seamă VICTOR SEMEN tive ar putea justifica cit de nici unul din sectoare nu a de manifestare a înaltului celor mai buni, ca. o me­
todă principală şi un mijloc
de sarcini specifice eficien­ secretar adjunct cit plauzibil interesul 6Căzut aplicat această iniţiativă), patriotism al minerilor, de important de îndeplinire e-
ţei economice, larg dezbă­ ai comitetului de partid — pentru asigurarea cunoaş­ sau faptului că iniţiativa fructificare largă a expe­ xemplară a . obiectivului pus Prono
tute în cursuri, cum sînt : al secţiei nr. 2 furnale terii de către membrii for­ „Prietenii noului încadrat în rienţei înaintate, cale revo­ de partid în faţa minerilor
creşterea productivităţii a C.S. Hunedoara maţiilor dc lucru a conţinu­ muncă“ este extinsă la un luţionară. comunistă de spo­ — de a asigura patriei căr­
rire u producţiei de cărbune, bune cit mai mult, mai bun
c de creştere a productivităţii şi mai ieftin. Rezultatele ce
din 18 martie
Ascoli — Peru
N O T Ă La zi în agricultură Cu peste 20 de zile Fotocritică Atalanta — Ve
Avcllino — Ho
Florentina — C
mai dev reme
lutcrnazlonalc ■
Datorită creării unor condiţii Imaginea aceasta, care poate fi înmulţită cu trei, •Tuventus — Na
Preluaţi stolonii l Pomieultori, sinteţi tot mai bune de îngrijire şi a fost surprinsă în faţa Consiliului popular orăşenesc I.ancrossi — T<
furajare a animalelor, Ia C.A.P.
Roma — Lazio
Brad — ne-a informat preşe­ Urioani. Ce reprezintă, vede oricine — o bancă din I.C.I.M. Braşov
In vederea extinderii cul­ dintele şi inginerul şef al uni­ care a mai rămas doar spătarul. Asemenea imagini F.C. Conslan
turii căpşunului, Staţiunea aşteptaţi în livezi ! tăţii, Mircen Oprişa — s-au în­ „şchioape“ mai pot fi întîlnite şi la locurile de joa­ Delta Tulcea -
deplinit cu peste 20 de zile mai
Steagul roşu
pentru cercetare şi produc­ devreme prevederile la produc­ că pentru copii. Se vede treaba că toată iarna nu a Rulmentul Aiex
ţia de lapte marfă pe primul fost timp. să so pună ia punct aceste „amănunte“. Metalul Plop
ţie pomicolă Geoagiu a a- (Urmare din pag. 1) că efectiv la plantarea pomi­ trimestru al acestui au. Ca ur­
sigurat peste 1,8 milioane lor. Este necesar ca planta­ mare, faţă de sarcina dc pian, Foto: VIRGIN ONOIU Eleetroputere C
Progresul Vfi
stoloni. Deşi stolonii sînt acţiunea nu s-a realizat nici tul să fie urgentat şi la unitatea va livra suplimentar Minerul M. No
puşi la dispoziţia unităţi­ pe 20 la sută din suprafaţa C.A.P. Beriu (unde sînt pla­ o cantitate de lapte cu peste „U“ Cluj-Na]
nificate 20 ha), deoarece la
30 Ia sută mai marc. între în­
planificată' în C.A.P.), pre­ Fond de cişt
lor beneficiare şi acum cum si fertilizarea cu îngră­ această unitate de-abia a- grijitoarele dc animale cu cele 1 012 379 lei.
este şi. momentul să fie şăminte chimice şi organice. cum se lucrează la efectua­ mai bune rezultate se situea­
ză lulia Paşca, Rafila Adam şi
plantaţi, cooperativele a- Dacă la aplicarea gunoiului rea gropilor. Cu o sarcină Rlarioara Gîscă.
asemănătoare sînt confrun­
gricole tărăgănează nejusti­ dc grajd prevederile sînt în­ taţi şi cooperatorii din Sil- !%* REM!
ficat preluarea cantităţilor deplinite pe jumătate din vaş. Pentru depăşirea
repartizate. Iată de ce se suprafaţa stabilită, cu îngră­ Faţă de graficul stabilit, o efectivului cu 100
pune cu acuitate întreba­ şăminte chimice nu s-au fer­ serioasă restanţă se înre­ capete ovine Timpul probf
tilizat. decît 700 ha. Itămi- ziua de 20 mar!
rea : cînd aveţi de gînd gistrează la desfundatul ce­ Ţăranii cooperatori din Ccr- va fi instabilă o'
neri în urmă există şi la lor 200 hectare planificate nişoara Florese s-au angajat
tovarăşi preşedinţi, ingi­ arat şi, săpat în livezi — ac­ să fie plantate în toamna a- ca in acest an să sporească e- mult noros. Vo j.
neri .şeii şi şefi de ferme ţiuni care sînt materializate cestui an. fcctlvul dc ovine, peste pre­ cipitaţii tempor-
mă de ploaie f
vederile planului, cu 100 cape­
de !a C.A.P. Sintămă- pe abia 610 ba din aproape Maximă urgenţă reclamă te. In acest scop s-au creat ploaie. Vintul v
ria Orlea, Ilia, Haţeg, i 000 existente. şi lucrările la pomii exis­ o serie de condiţii intre care derat cu intern
poraro. din ves-
Toteşti şi Peşteana să pre­ Un însemnat volum de lu­ tenţi în gospodăriile popu­ amintim : asigurarea unei bo­ tura va ii cin 0 ,
crări trebuie efectuat în laţiei. Pe lingă iniţierea u- gate baze furajere, construirea tea între 3 şi -
luaţi stolonii de căpşuni ? vederea modernizării plan­ nor acţiuni de masă cu ce­ de boxe pentru fătări şi a ţi­ ziua între 11
Menţionăm că fiecare din taţiilor pe cele 100 hectare tăţenii pentru efectuarea lu­ nui staţionar veterinar, efec­ Izolat se va se"
tuarea eelor două adăposturi
La munte : V>
aceste unităţi au reparti­ planificate pentru această crărilor de igiena pomilor, pentru ovine şl altele. Coope­ bilă eu cerul v
zaţi cîte 120 000 — 360 000 primăvară. Materialul sădi- consiliile populare au dato­ ratorii Nicolac Arton, Petru copcrit. Se vi
Miliăese, Aron Bistrian, Aron
tor este asigurat în totalita­ ria să sprijine în mai mare precipitaţii ten>
stoloni, care aşteaptă să te, ceea ce a permis coope­ măsură şi acţiunea de con­ Kădoane şi-au adus o contri­ formă dc lapo-,
fie grabnic preluaţi şi rativelor agricole din Geoa­ tractare a fructelor dc la buţie preţioasă la realizarea soare.
lucrărilor amintite. (T. petru,
plantaţi. giu, Deva şi Toteşti să trea­ gospodăriile .populaţiei. « (.Umila).