Page 7 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 7
12 $ VINEBÏ, 2 MARTIE 1079 Pag. 3
Koua premieră a Teatrului de stat „Valea Jiului“
In întîmplnarea zilei de 8 Martie ! PROMISIUNE 1 ,
ÍZIUNE 6« ) IN VINT V
Completare la o nedoara s-a înfundat, t, cu V
99 P e t r u R a r e s ^ La blocul Cil din Hu- ^
ateca. Ciclul de Horia Lovinescu mai multă vreme în tir- t
mizări": „Ca-
i* — produc- mu, ţeava de scurgere, gere. i
Firesc, au fost chemaţi 'maţi ţ
diourilor xo- Printre lucrările drama cel (muzica), Ioan Mujic nie ; Mioara Mirea (Ma biografie simplă ______,_________ _____
tice cele mai vrednice de (pictura) — regizorul a di rii) este întruparea caldă la faţa locului meseriaşii ţ!
tn limba ger- intere«' ale lui Hor ia Lovi rijat şi a vegheat înălţa dar interzisă propriilor ei I.G.C.L. Oamenii au venit, g
ri eseu un loc aparte îl o- rea construcţiei teatrale, afecte ; Nicolae Gherghe Comunista Zorica Mihăi- au constatat defecţiunea
5 tragerii loto lă a venit în atelierul elec şi s-au apucat s-o înlătu
cupă drama de inspiraţie contopind într-o singură i- (Mihu), în gestul sigur, pu
:rl istorică „Petru Rareş“. O magine unitară visul unui ne în valoare o anumită trice după absolvirea scolii re. Dar, nu cum ar fi tre
profesionale, cu 27 de ani in
piesă cu puternice semni- voievod, riturile.fundamen siguranţă, vinovat fără pe buit, ci au spart o ţeava
ie ani de la iioaţii în reuşitele valoro tale, exprimările dramatic- deapsă şi pedepsit fără vi urmă, şi de atunci nu şi-a la subsol pe care au virit
cooperativi- mai schimbat locul de mun o sîrmă. Apoi au plecat
¿ulturii sului nostru dramaturg, folclorice, în cînt şi dans, nă ; Dumitru Drăcea (Tro- că. Pe tinerele muncitoare
:tic : »Marele după lucrările contempora de factură arhaică şi proto- tuşan), actor cu o înfăţişa din echipă a ştiut să şi le lăsind ţeava spartă. Ast- £j
O produe- re distinsă, conturează foar fel că în subsolul blocu
el de filme ne „Citadela sfărîmată“ şi arhaică, şi fabula pro- apropie, să le antreneze în lui se adună mereu apă
patru, după „Surorile Boga“. Cu „Pe priu-zisă. Fabula pe care o te bine tipul boierului vre tr-o continuă întrecere cu
ai Marin Pre- tru Rareş“, condeiul dra deschide şi o închide o mii ; llie Ştefan şi Florin timpul şi cu ele insele. murdară, ameninţindu-l :£j
cră tv. frumoasă, poetică şi ilus Plaur compun merituos şi „Meseria de bobinatoare e cu inundarea. A fost se- M
ndru pentru maturgului ilustrează un migăloasă, cere mult calm, sizată f.G.C.L. de acest *'
univers, o lume, un mo trativă proiecţie a „inelu meticulos personaje de e- atenţie şi precizie, dar mie sistem dc lucru, s-a pro--
ment nepieritor din is lui voievodului moldovean“, pocă ; Costin Lliescu, sigur, îmi place mult şi nu mi se mis că se va interveni
toria patriei noastre. Ho- devine laitmotiv al montă convingător; Alexandru pare prea grea. De fapt, iar, însă promisiunea plu
ria Lovinescu n-a intenţio rii, punctînd cadenţele ac Angheloscu, o plăcută apa nici o îndeletnicire nu-i teşte încă în vînt. Oare
nat să prezinte drama pur ţiunii prin frumoase scan riţie ; Rosmarin Deliea (Va- lipsită de farmec cind este pînă cinci ?
tătorului de coroană şi nici dări. Poate o mai severă laful, Alexandru Vodă şi făcută cu drag“ — declară
Zorica Mihăilă. Şi-ţi poţi
pe bunul conducător, ci s-a selecţie a acestor intarsii Var’tic), discret, pune în da uşor seama că este în
I : 6,oo Ra- angajat intr-o dezbatere coregraf ie-ilustrative sau valoare bogate resurse co Colaboratorul nostru La drăgostită de meseria ce
diniineţli; 5,00 lucidă de mare interes. încărcarea lor cu o funcţie lnice ; Corvin Alexe, Mir- şi ic Grigoraş din Hunedoa
8.00 *> ' rţa dramatică mai intensă ar cea Zabalon, Vaier Donca, ra a trimis redacţiei portre şi-a ales.
itricrui a«i<s- * Naraţiunea e simplă şi Pentru munca şi rezulta
Otiri de ştiri; are cursivitatea logică a spori eficienţa lor specta Alexandru Codreanu e- tul Zoricăi Mihăilă, bobina tele sale, pentru merite
a ascultători- culară. xemplifică, prin personaje toare Ia atelierul electrice deosebite, Zorica Mihăilă
îtui de ştiri; relatării din manualul de Colectivul de la -Petro sau prin simple apariţii, din cadrul uzinei nr. 6 — este apreciată mult de to
doric; 10,30 istorie, Petru Voievod in- a Combinatului 'siderurgic
a; 10,45 Foile trînd în galeria de „măre- _ şani se exprimă ca o echi buna şcoală de actorie pe Hunedoara, pentru a ii pu varăşii săi de muncă din ÎTI TRECE SETEA
eulescu; 11,00 pă, fapt confirmat din plin care o practică ; Paulina blicat în preajma Zilei in combinatul hunedorean. Ani
1; 11,20 Avan- ţe umbre“ , figuri care ne şi în această reprezentaţie, Codreanu, Ştefania Donca, ternaţionale a femeii. Şi-a la rînd fruntaşă in între SI TE APUCA CI'JDA.., ţi
iHo-TV.; 12,00 ajută să înţelegem mai bi cerea socialistă, decorată
ri; 12,05 Din ne sensurile istoriei şi fac în care joacă cu egală pa Smaranda Petrescu, Minu intitulat materialul „O bio cu ordine şi medalii, ea a Cine doreşte să ser- tj
t
irului nostru; torii permanenţei noastre siune şi verificat profesio na Ghetu — femei român grafie simplă". Citindu-l, fost. aleasă ca membră în veascăo băutură răcoritoa-tfl
aterprctative; nalism actori mai tineri, ce ; Mircea Pânişoară, Ser-. ne-am dat seama că pe je- comitetul municipal de
i 3; 15,00 Stu- pe acest pămînt. meia cu... această biografie re la barul din staţia $
1.00 Racliojur- Pe scena petroşăneană alături de veterani. Com ban Ionescu, Dumitru Pe simplă o cunoşteam foarte partid şi în consiliul muni PECO Orăştie are heplă- -r|
irdonate eco- poziţiile sînt, cu puţine ex trescu, Felix Anton Rizea, cipal al Frontului Unităţii cuta surpriză să i se ofe- V
Izvor dc fru- „Petru Rareş“ se înfăţişea cepţii, minuţioase, bogate încrîncenaţi şi roşi de ne bine, o cunoşteam din urmă Socialiste. Este în acelaşi
9 Buletin de ză ca un mare spectacol. în nuanţări caracterologice. linişti. cu ciţiva ani, cind scrisesem timp o activă participantă re doar un pahar cu apă l!
rumcntişti de Tînărul regizor Florin Fă- despre dinsa în ziarul nos a mişcării de femei. amestecată cu zahăr şi ci- «j
râ; 17,20 Pen- Mihai Clita (Petru Rareş), Spectacolul colectivului tru la rubrica „Conştiinţe trie, la preţul de 3 lei (!). !
tulescu, bun cunoscător al
10 Orele scrii; voievodul cel mai inegal, petroşănean — premieră ce şi brăţări de aur“. în încheiere, încă o pre
'ai cintecului climatului mitic-istoric-eul- este puntea, podul trainic omagiază aniversarea a trei Acum, ca şi alunei, a în cizare : în rîndurile de faţă Este adevărat că nu ne
Semnale cu tural din magma căruia cercat, plină de modestie, am prezentat o muncitoare aflăm în sezon estival
ii ci
iadcnţe sono- peste întreg spectacolul; decenii de teatru în Valea comunistă din combinat, dar nici chiar aşa, să gă-
ă- \
i intr-o oră; este ţîşnită piesa, a con Virgil Flonda (Roşea), în- Jiului — slujeşte strălucit să evite publicarea în ziar
stop muzical struit o x-eprezentaţie ar veşmîntat în poezie, stră piesa lui Horia Lovinescu, a portretului său pe motiv dar cele spuse aici se po seşli doar un singur sor- \
trivesc altor sute, sau chiar
monioasă, multifuncţională, bate tot spectacolul, pecet fiind, în simplitatea lur pli că „... sînt atitea femei bu mii de comuniste, din com timent de răcoritoare şi V
: 18,00 Actua- elaborată cu precizie în luind credinţa că acest nă de măreţie, un specta ne în secţia noastră. în binat, din Hunedoara, sau acela la un preţ atît de }
combinat...“. Numai că şi
18,10 Romii - toate compartimentele ei, popor a dăinuit şi dăinuie col de profund patriotism, acum, ca şi atunci, ea ne-a din orice altă localitate sau piperat. In aceste condi- \
Clntă Aure- ţii îţi trece setea şi te a- î
-i şi Amanda centrată ferm pe demersul veşnic ; Avram Birău (Tîl- în constelaţia de interpreţi, fost recomandată cil aceeaşi domeniu de activitate, fe pucă ciuda. Nu-i aşa to- !
voare ferme- ideilor, preocupată de sub maciul, Diacul şi Peresve- cu cîteva stele de primă căldură atil la comitetul de mei demne, participante ac
ne de folclor: linierea concluziilor. Ali tor) complex şi mereu sur mărime, piesa este cu a- partid pe uzină, cit şi la tive la opera măreaţă de e- varăşi de la cooperaţia de I
ar arădean — ni indu-şi colaboratori expe prinzător, intr-un fragil e- devărat strălucită. cel al combinatului, ca o dificare a societăţii socia consum de care aparţine i
.inuitate; 18,40 muncitoare conştiincioasă, liste în ţara noastră. sus-numitul bar'! Ori l
re de pe pia- rimentaţi — Bogdan Ulmu chilibru între aerul sumbru harnică, şefă de echipă res n-aţi băut încă răcoritoa- I
ene; 19,00 Re- (scenografie), Tiberiu Stăn- şi propria-i detaşată iro- DUMITRU DEM IONASCU DOINA COJOCARU
ocial-poliiică: [ ponsabilă şi demnă. re la PECO Orăştie ! In- ţ
traie in con- cercaţi !... '
irilor ogoare-
intăm a ţării
“ — program ’ PENTRU O STICLĂ \
,30—20,00 Via- pe urmele materialelor publicate DEVIN... II
intr-una dintre zile, \
Doina Toma din Hune- t
Constructorii de locuinţe sînt doara, str. Eroilor tir. 3, i
ap. 12, a intrat ca de a- s
hotârîţâ sâ se achit© iitea alte ori ta unitatea ţ
|ia este învin- alimentara nr. 65. Dar în J
iianura şl pi- loc să-şi facă cinstit cum- i
laie (Arta); de sarcini
:' Lanţul a- paraturile, aşa cum pro- !
iile l-ll (Fla- In urma articolului ,,Pc şan tcbnică necesară pe şantier. In cedează toate gospodinele,
'lestemat tren a furat o sticlă cu vin.
t); Doctorul tierul de locuinţe din Haţeg : anul 1979, condiţiile de pregă
instructorul) ; 1978 s-a încheiat cu nerealizări. tire a investiţiilor sînt mai bu Valoarea doar de 29 lei. i
Totul pentru Anul acesta se va intra în rit ne decît la începutul anului Dar şi-a pătat cinstea, I
ea); Corsarul mul normal 7“ conducerea T.C. s-a făcut de ruşinea lu- I
Noiembrie) ; 1978 şi avem toate garanţiile
ămînt, seriile Deva ne-a trimis următorul că desfăşurarea construcţiei de mii... (V. MARINESCU, i
răspuns :
a): ‘ 'PENI : locuinţe va fi mult superioară ziarist colaborator).
Soţul „S-a îmbunătăţit activitatea celei din anul 1978. Aşa cum
¡Mun- S.U.T. Deva pe şantierul Ha NU VA LIPSEŞTE NIMIC
: a- ţeg, mai cu scamă în ceea ce a reieşit din cuvîntul oameni
blin- priveşte servirea cu maşini şi lor muncii la adunarea gene DIN INVENTAR? j
lltis-jî LO- rală din luna ianuarie a.c., co
ii rări. ai „a- utilaje. Aceasta se concreti lectivul şantierului 3 — Haţeg Recent, prin ferestrele, i
ul); PETRI- zează printr-o mai bună or
■ pe malul ganizare a activităţii, precum este ferm hotărit să se achite clădirii internatului. Li- !
citoresc) ; A- de sarcinile de plan ce-i revin ceului pedagogic Deva au *
Zbor mortal şi prin deplasarea sistematică In anul 1979“. zburat cîteva scaune, o-
URICANI : a unui cadru ingineresc, îm Răspunsul poartă semnătura
ochii ca stc- preună cu meseriaşi de specia tovarăşului inginer Vaslle Ma- prindu-se în grădina din
irie); BRAD : Secvenţa clin piesa „Petru Rareş“ de Horia Lovinescu, pe scena Teatrului de stat „Va lincenco, directorul T.C. Deva. spatele clădirii. Au stat
nunţi (Steaua lea Jiului“ din Petroşani. Foto : M. OLTEANU litate, care asigură asistenţa acolo cileva zile, fără ca
TIE : Gustul
erlcirii (Pa- Activitatea voleibalistică evitarea retrogradării V Răs faptul că în afară de echipa fer al sportivilor dintr-un ju niori. Cîţi însă din cei 14 cineva să sesizeze că lip
’imerica Ex- hunedoreană are nevoie în punsul este greu de dat. Liceului mecanic din Simeria deţ în altul nu mai pot be din grupa de performantă seşte ceva din inventarul
~n (Flacăra); vor juca la seniori ? Unii şcolii. De fapt, în afară
t : Urmărire prezent de o îmbunătăţire An de arf se organizează nici una şi la nici o catego neficia de acest „import“. Pe
iriile I-n (Ca- substanţială. La această con campionatele şcolare pe mi rie de vîrstă nu a trecut de de altă parte, regulamentele pleacă în armată, alţii la fa de „zborul“ obiectelor de
-);; haţeg : cluzie se poate ajunge cunos- nistere cu faze finale pe ta faza de zonă a „Daciadci“ în federaţiei prevăd de la an la cultăţi, iar alţii nu au va inventar, aruncarea da
(Popular) ; cind cîteva aspecte ale acti ră, dar în afară de liceele anul 1978. Din mediul rural an creşterea numărului de loarea cerută la acest nivel. hîrtii în grădina vecină
itaeule; CA- vităţii de masă şi de perfor siderurgice din Hunedoara, doar două comune — Pui şi sportivi în echipă cu restric De ce nu au valoarea ceru
ui
Idi sălbatice manţă, aspecte care sperăm mecanic şi chimic din Orăş Aninoasa — iau parte la ac ţie de virstă (tot mai multe tă ? Pentru că selecţia în de la etajul internatului
ei j
ură); Hamlet, tie, mecanic din Simeria şi tivităţile voleibalisliee sau, elemente tinere). Aşa fiind grupele de începători nu a amintit este un obicei
l Iunie); SI- să determine o schimbare de vechi. Proprietarul grădi i- î
gada specială optică faţă de ramura de „Decebal“ Deva nu participă mai bine-zis, au luat parte, situaţia, loturile s-au „sub fost exigentă, nu a vizat un nii a sesizat de mai mul
.IA : Colonel sport pe care majoritatea nici unul în campionatele pentru că în ediţia 1978— ţiat“ numeric, dar mai ales număr foarte mare de copii
.uraina); TE- dintre noi o îndrăgim intr-un judeţene de juniori, iar în 1979 nu au mai rezistat. Ia valoric. Acum au nevoie de testaţi. Pentru că trecerea te ori situaţia, dar măsu
ica „Autobu- fel „practicînd-o“ la mare, cele municipale numai cele tă numai cîteva aspecte ale tot mai mulţi juniori în e- lor din grupele de începători rile nu s-au luat. Şi, cînd
; GHELARI: pe plajă, în concediu său în din Deva. Cum se pregătesc activităţii de masă în voleiul chipă, iar aceştia joacă la e- te gîndeşti cu este vorba
y (Mnncito- la cele de avansaţi nu este
tr-o duminică ieşind cu fa aăesto echipe dacă nu joacă hunedorean. chipele de juniori ale C.S.Ş. condiţionată numai de valoa de viitorii educatori f..i
milia Ia un loc de agrement. re, ci şi numeric, să aibă (T. ILIASĂ, ziarist cola- *
Cu toate acestea, s-au fă profesorul sau antrenorul nu borator).
cut şi se fac eforturi pentru mărul de elevi cerut prin
practicarea voleiului fie în In activitatea voleibalistică hunedoreană norma didactică. De la avan BANALA PASTĂ
cadrul organizat al „Dacia- saţi elevii sînt promovaţi în
dei“ sau al concursurilor lo DE TOMATE...
babil pentru cale, fie al campionatelor o- grupele de performanţă unde IC
¡mc în gene- răşeneşti, municipale şi ju se «pune o substanţială se constată la un moment Sudoriţa Varvara Gico-
cu cerul deţene. Spre regretul nostru dat că adevăratele valori sînt veanu, fruntaşă in muncă ţ
Izolat se vor trebuie însă arătat că nu _> puţine, că la mulţi taliile, la şantierul 1 — uzină din î
pitaţii slabe, s-a reuşit încă activizarea înălţimea sportivilor, nu co
la moderat, respund haremurilor federa cadrul Grupului de şan- i
i temporare, tuturor secţiilor existente în cu nimeni ? De ce liceele a- In cadrul judeţului avem din localităţile respective. tiere Rîu Mare-Retezat, 1
Banatului vor şcoli şi asociaţiile' sportive. mintite au posibilităţi să par 4 secţii de performanţă. La Dubla legitimare permite e- ţiei. spunea de curînd : „Mun
km/h. Tem- Nu s-a reuşit decît în mică ticipe şi celelalte nu ? De juniori, Clubul sportiv şcolar chipelor de seniori să folo Iată de ce spunem că ac
mă va fi cu- măsură organizarea unor cine depinde în ultimă in Deva — la fete şi Clubul sească juniori legitimaţi la tivitatea voleibalistică hune cim, respectăm programul
linus 7 şi mi- campionate locale, decit în doreană are nevoie de o îm zilnic, dar după orele de -
iar tempera- stanţă această participare ? sportiv şcolar Hunedoara — C.S.Ş. din localitate. In pre muncă sîntem şi gospodi- ţ
între 4 şi 8 Valea Jiului, Orăştie, Brad şi Am avut în 1976—1977 în la băieţi,' ambele participante zent toate au nevoie de ju bunătăţire substanţială' la
e va semnala la Combinatul siderurgic campionatul judeţean echipa în divizia naţională de ju niori şi există pentru fiecare toate nivelurile. Comisia ju ne. De o vreme. încoace I
Hunedoara, pentru seniori şi Liceului pedagogic Deva, ca niori şi şcolari, iar la seniori, etapă discuţii : la cine vor deţeană de volei a intocmiţ in magazinele din colonia }
la Deva, cu juniorii. Cam re s-a retras din lipsă de în divizia B, Metalul Hune juca duminică juniorii x sau un amplu plan de măsuri pe Brazi nu găsim pastă de |
babil pentru pionatele judeţene de ju fonduri. S-a solicitat înscrie doara — masculin şi Corvi- y. ? La seniori, în divizia B,
Vreme schim- care l-a difuzat oraşelor şi tomate. Oricît s-ar părea C
er temporar niori (două categorii) şi cele rea echipelor de la liceele e- nul-Dacia Deva — feminin. sau la juniori, în divizia municipiilor, secţiilor divi de neînsemnat acest amă- 1
ădea precipi- de seniori se organizează a- nergetic şi minier din Deva, Toate, dar absolut toate ce lor ? Dar de unde atîtia ju zionare clin judeţ, dar de fe nunt, nouă, gospodinelor j
:aie, sub for- proape în fiecare an sub o dar aici s-a ivit o altă pro le patru secţii în actualul niori, dacă aceştia „cresc“ lul cum se va aplica şi res
. lapoviţă şi altă formă, în funcţie de nu blemă. Elevii nu ştiu să campionat sînt ameninţate cu numai la cluburile sportive ne creează greutăţi. Cu ce *
:ă locală, izo- mărul şi posibilităţile echi joace volei ! Toţi cei ce vin retrogradarea şi iată de ce. şcolare din Deva — fete şi pecta acest plan va depinde dăm culoare mîncării ?“. -
pelor participante. Pe bună în treapta I şi a Il-a nu cu Echipele divizionare B, o- Hunedoara — băieţi ? Desi şi activitatea de viitor şi, întrebarea bate la uşa
vreme sehim- dreptate se naşte întreba;- nosc jocul de volei. Acesta a bişnuite cu „importul“ de gur menirea acestor cluburi bineînţeles, rezultatele atît conducerii cooperativei de
de aşteptate.
:rul mai mult rea : cind şi la volei (cum fost răspunsul profesorilor de jucători, au neglijat creşterea sportive şcolare este de a da consum Haţeg. Deschi-
¡ădea ninsori dealtfel şi la handbal) se vor la cele două licee care au şi pregătirea elementelor lo în permanenţă sportivi (la 18 deţi-i !
putea organiza echipe care specialitatea volei. Nu tre cale, iar odată cu apariţia ani, cind termină junioratul) Prof. IOAN HORVAT
să se „bată“ pentru titlu sau buie atunci să ne surprindă • noilor reglementări de trans- secţiilor divizionare de se- C.J.E.F.S. I____