Page 73 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 73
Proletari din toate ţările, uniţi-v$%
ANUL XXXI
NR. 6 649
jor,
22 MARTIR
1979
JUDEŢUL HUNEDOARA
4 pagini — 30 bani
La invitaţia preşedintelui IN INTERIORUL CONSILIUL DE STAT Al
ZIARULUI : REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Nicoiae Ceauşescu ieri a început • niului cultural-natio
Valori ale patrimo
nal pe meleagurile hu- D e c r e t
vizita în ţara noastră a • nedorene vizuală, pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
Propaganda
punctele de documen In temeiul articolului 54 din Constituţie,
tare
politico-ideologi-
preşedintelui Republicii Portugheze, eă, mijloace eficiento România d e c r e t e a z ă :
Consiliul de Stat al Republicii Socialisto
de sporire a activită
ţii educative ARTICOL UNIC. —• Se convoacă Marea A->
generalul Antonio Ramalho Eanes • Pornind de la o scri dunăre Naţională în a noua sesiune a celei ' -a
soare sosită la redac
ţie : Cînd eşti rudă şaptea legislaturi, în ziua de 30 niârtio U/9,
cu şefu’ ora 10.
La invitaţia preşedintelui
Republicii - Socialiste Româ Convorbiri oficiale • Dispensarizarea sto NICOLAE CEAUŞESCU,
nia. tovarăşul Nicoiae matologică a colecti preşedintele
Ceauşescu, şi a tovarăşei Preşedintele Republicii So început miercuri, 21 martie, vităţilor de copii
Elena Ceauşescu, preşedinte cialiste România, tovarăşul convorbirile oficiale între Republicii Socialiste România
le Republicii Portugheze, Nicoiae • Ceauşescu, şi pre preşedintele Republicii So
generalul Antonio Ramalho şedintele Republicii Portu cialiste România, tovarăşul
Eanes, împreună cu doamna gheze, generalul Antonio Ra Nicoiae Ceauşescu, şi pre
Maria Manuela Ramalho malho Eanes, au început, şedintele Republicii Portu „SUB ARCURI
Eanes, a sosit, miercuri, în miercuri după-amiază, schim gheze, general Antonio Ra DE LUMINI“*
Capitală, într-o vizită oficia bul de păreri în probleme malho Eanes.
La Călan s-a desfăşurat a
lă în tara noastră. privind dezvoltarea colabo La convorbiri participă clncca ediţie a rcvistei-vor-
ntîlnirea dintre preşedin rării româno-portugheze, a- bite „Sub arcuri de lumini“.
tele Nicoiae Ceauşescu şi tît pe tărîm bilateral, cit şi persoane oficiale române şi Din sumarul revistei : Cro
preşedintele Antonio Ramalho in sfera vieţii internaţiona portugheze. nica ştiinţifică — Acupunc
Eanes — nou şi important le. In cadrul convorbirilor, pre tura in medicina actuală
moment în cronica tradiţio Cu acest prilej, a avut loc şedinţii Nicoiae Ceauşescu (dr Teodor Caba) ; Poezie
nalelor relaţii de prietenie şi un larg schimb de infor şi Antonio Ramalho Eanes (Olilia Ignat) ; însemnări
colaborare româno-portughe- maţii privind situaţia politi au evidenţiat, de comun a- de călătorie — Paris (Silviu
Guga) ; Carnet plastic (Do
ze. bazate pe afinitate de o- că şi economică din cele cord că actuala vizită a şe rina Itui) şi noua rubrică
rigine comună şi de cultu două ţări. Totodată, cei doi fului stalului portughez —, „Literatură universală" —
ră. pe aspiraţiile comune şefi de stat şi-au exprimat expresie a bunelor raporturi traduceri din proza france
de pace şi progres — satisfacţia faţă de evoluţia dintre cele două ţări şi ză contemporană (Gabricla
constituie o continuare raporturilor dintre România popoare — va contribui la Răduţ),
a, dialogului fertil, la ni şi Portugalia, scoţînd în e- accelerarea şi dezvoltarea în garantează desfăşurarea optimă
vel îpalt, care s-a stabilit videnţă bunele rezultate ob continuare a legăturilor de
între România şi Portugalia. ţinute în dezvoltarea rapidă prietenie şi colaborare din
In folosul şi spre binele a conlucrării pe plan poli tre Republica Socialistă
popoarelor noastre, al cauzei tic, economic, tehnico-ştiin- România şi Republica Portu
păcii, securităţii şi cooperă tific, cultural şi în alte im gheză. — Am intrat în 1979 han mult Dovada ? De la înce
rii in Europa şi în lume. portante domenii de activi Cei doi şefi de stat au ho- dicapaţi, de unele greutăţi putul acestei luni avem „OMAGIU MUNCII“
Vizita şefului statului por tate. S-a subliniat eă extin târît ca aspectele concrete La Clubul sindicalelor din
tughez, convorbirile care vor derea şi diversificarea în ale colaborării bilaterale să cu care ne-am confruntat peste plan aproape 300 de Simcria a avut loc sărbăto
avea loc sînt menite să im,- continuare a colaborării bi fie examinate in cadrul în- anul trecut şi care, în par tone. Dar până la sfîrşitul rirea frxmtaşilor în produc
pnlsioneze relaţiile de prie laterale pe temeiul egalităţii tîlnirilor de lucru între fac te, se menţin şi acum — lunii mai este. In continua ţie din unităţilo economico
tenie şi colaborare româno- în drepturi şi respectului re torii de răspundere din de ne spunea ou vădită insa re avem condiţii să ne de ale oraşului. Sub generi
portugiieze în cele mai di ciproc contribuie lş consoli legaţiile celor două ţări, tisfacţie tovarăşul ing. Toan păşim ritmic planul. cul „Omagiu muncii" a fost
un cuprinzător
prezentat
ferite domenii de activitate, darea legă lurilor prieteneşti, în vederea identificării de Dumitraş, directorul I.M. — Cum au fost depăşite spectacol realizat de cele
să intensifice conlucrarea cu vechi tradiţii, dintre po noi căi şi modalităţi care să Vulcan. Ne-am analizat ca greutăţile şi s-a ajuns la mal buue formaţii artistice
dintre cele două ţări pe pla poarele român şi portughez. ducă la intensificarea şi di renţele proprii, ne-am pus plan, care este suportul — brigada artistică a Sin
nul vieţii internaţionale p.en- Convorbirile se desfăşoară versificarea cooperării eco dicatului de linie C.F.K„
tru înfăptuirea aspiraţiilor intr-o atmosferă de caldă nomice, a schimburilor co în balanţă posibilităţile de principal al încrederii în formaţia de dansuri popu
de pace, progres social şi prietenie, de stimă şi înţele merciale, la dezvoltarea ge care dispunem, dar n-am rezultate mai bune în lu lare a şcolii generale ar.
prosperitate ale tuturor gere reciprocă. nerală a relaţiilor româno- găsit suficiente rezerve ca nile următoare ? 2, de Ia grădiniţele nr. 1
şi 5, artiştii clubului. Spec
popoarelor,; pentru construi La Palatul Republicii au portugheze. re să ne asigure îndeplini — Mobilizare exemplară tacolul a fost urmărit de
rea unei lumi mai bune şi rea planului pe primul tri a întregului colectiv, bună peste 350 de fruntaşi In pro
mai dreple pe planeta noas Dejun în onoarea mestru al acestui an. Cel organizare la fiecare front ducţie şl familiile lor,
tră. puţin din punct de vedere de lucru, ordine şi disci FRUNTAŞI IN
Ceremonia sosirii înalţilor DIFUZAREA PRESEI
oaspeţi a avut loc pe Aero înaltului oaspete teoretic. Am pornit totuşi plină, o implicare largă, Lucrătorii oficiului poştal
portul internaţional Olopeni, cu hotărîre la treabă. conştientă şi responsabilă Teliuc dovedesc mult inte
împodobit sărbătoreşte. Pe Ne-am mobilizat cit s-a pu a cadrelor tehnice în acti re« în asigurarea cetăţeni
frontispiciul aerogării se Preşedintele Republicii So Au fost intonate imnurile tut de mult şi puţin a lipsit vitatea efectivă din aba lor comunei cu ziarele şl
aflau portretele celor doi cialiste România, tovarăşul de stat ale celor două ţări. să ne realizăm sarcinile pe taj, pe toate cele 4 schim revistele preferate. Astfel,
Nicoiae Ceauşescu, şi tova
preşedinţi încadrate de dra- In timpul dineului, care luna ianuarie. Era totuşi un buri. Discutaţi cu maiştri, zilnic, în centrul de comu
pelele de stat ale României răşa Elena Ceauşescu au o- s-a desfăşurat într-o atmo semnal că putem munci cu brigadieri, cu mineri şi nă şi In satele aparţinătoa
re se distribuit: 2 635 exem
ferit, miercuri, un dineu o-
şi Portugaliei. ficial în onoarea preşedin sferă caldă, cordială, pre mai bine. Ne-am consultat veţi afla acelaşi răspuns. plare din presa centrală şl
Aeronava prezidenţială, ca telui Republicii Portugheze, şedintele Republicii So judeţeană, din diferite re
re de la intrarea în spaţiul general Antonio Ramalho cialiste România, tovarăşul din nou, am stabilit alte Am dat curs invitaţiei viste şi publicaţii. De la în
aerian al ţării a fost. escor Eanes, şi a doamnei Maria Nicoiae Ceauşescu, şi pre măsuri şi acţiuni şi iată că directorului I.M. Vulcan şi ceputul anului, oficiul din
tată de o formaţie de avioa Manuela Ramalho Eanes, la şedintele Republicii Portu în februarie ne-am făcut ne-am aflat faţă în faţă cu Teliuc se prezintă cu in
dicatorii de plan îndepliniţi
ne a forţelor noastre arma Palatul Consiliului de Stat. gheze, generalul Antonio Ra planul. Ba am dat şi ceva câţiva dintre oamenii de după cum urmează : presă
te, a aterizat la ora 16.45, La dineu au luat parte malho Eanes au rostit toas suplimentar. Vreo 550 de DUMITRU GHEONEA — 101 la sută, telefonie —
persoane oficiale române şi turi, urmărite cu atenţie şi tone. A fost un nou imbold 105,1 la sută, radloficare 101
(Continuare 1» pag. a 4-a) portugheze. subliniate cu aplauze. spre mai bine, spre mai (Continuare în pag. a 2-a) la sută.
Urgentarea plantării cartofilor !
NKI UN RABAT — a ţinut să precizeze tova împreună cu brigadierul de se zvinte pămîntul, pentru
LA CALITATE răşul Ioan Zeiconi, secreta câmp loan Opric. a intra în brazdă. In tar*
rul comitetului comunal de laua „La fîntîni“, din briga
Ia raidul-anchetă între partid, primarul comunei To- NU SE VA IROSI da Valea Dîljii, aparţinînd
prins in unităţile Consiliului teşli — care tocmai sosise NICI O ZI, NICI O ORA C..A.P. Rîu de Mori, lucră
unic agroindustrial Toteşti aici, venind din altă briga BUNA DE LUCRU IN CIMP la discuit Ioan Balog, iar Ia
— cele mai mari producătoa dă. Mecanizatorii şi coope plantat Ioan Iubaşa. Activi-t
re de cartofi din judeţul nos ratorii îşi dau tot interesul — Avem planificat să cul tatea se desfăşura sub îndru
tru — ne-am oprit la C.A.P. .şi lucrarea se face în cele tivăm în acest an 260 ha cu marea inginerului şef al uni-,
Toteşti. Această unitate are mai bune condiţii calitative. cartofi sl anume : 110 ha la tăţii, Pascu Hîcu, şi a briga-.
planificat ■ să cultive în acest Nu facem nici un rabat la C.A.P. Ostrov, 70 ha la Rîu dierului de cîmp Ioan Oprea.
an 140 ha cu cartofi. Ce s-a calitate. de Mori şi 80 ha la Clopo-
făcut pînă acum ? Acţiunea La C.A.P. Ostrov, unda
de pregătire a terenului şi sînt pregătite şi fertilizata
de plantare a tuberculilor La zi în agricultura 113 ha s-au plantat 19 ha,
s-a declanşat şi se desfăşoa iar la C.A.P. Clopotiva —
ră în bune condiţii în toate 12 ha. Şi în celelalte uni
cele trei brigăzi ale coopera tăţi — cu excepţia C.A.P,
tivei, lucrîndu-se intens din Sarmizegetusa — se declan
zori şi pină seara tîrziu. La In brigada din Reea lu tiva, adică aproape jumăta şase, pînă în ziua de 21 mar
brigada Toteşti, în tarlaua crau la pregătirea terenului te din suprafaţa prevăzută tie a.c., acţiunea de plan
pe consiliul nostru unic —
„La adăpători“ I-am găsit Valentin Simina şi Dumitru ne spunea tovarăşul Mircea tare a cartofilor. Pe întreg
lucrînd pe mecanizatorul Stuparu, iar la plantat Petru consiliul s-au plantat aproa
Viorel Tâmăşloni, împreună Moraru şi' cooperatorii Mi- Ursu, secretarul comitetului pe 100 ha din cele 560 pla
cu cooperatorii Avram Prej- ron Prejban, Victor Vlaic, comunal de partid, primarul nificate. E totuşi puţin. Lu
comunei Rîu de Mori. Am
ban, Corne) Micloşoni, Anton Isidor Tâmăşloni, Vasile Pi
Cozac, Marioara Vîrtopeanu randa. Ei au plantat pînă în luat măsurile cuvenite şi în crarea trebuie intensificată
şi Emil Cozac. seara zilei de 21 martie a.c. treaga suprafaţă va ii plan peste tot şi îndeosebi la
— Mai am puţin — spunea o suprafaţă de 14 hectare. tată la timp si in cele mai C.A.P. Densuş, Peşteana,
mecanizatorul — şi termin La brigada din Cîrneşti, din bune condiţii agrotehnice. Ciula Mare, Sarmizegetusa,
de plantat această tarla de cele 50 hectare planificate Nu se va irosi nici o zi, la Clopotiva şi Rîu de Mori.
16 hectare. De aici ne mu s-au plantat 22 de hectare. nici o oră bună de lucru Timpul este bun acum. Tre
tăm în alta. Eu plantez zil în cîmp. buie folosit din plin pentru
nic, în medie, câte 6 hecta Aici munceau cu hărnicie Asemenea eforturi se fac încheierea grabnică a acestei
re. Nu fac pauză pentru ma mecanizatorul Teodor Nico- peste tot. Deşi noaptea plo
C.A.P. Căstău. Mecanizatorul Ion # Ciorîţă execută nive dim şi cooperatorii Ileana lucrări pe întreaga suprafa
larea unei suprafeţe de 12 ha, care va fi semănată cu sfeclă să mai mare de 10 minute. uase şi terenul era moale, ţă planificată.
de zahăr. — Se munceşte bine peste Jurj, Zamfiruca şi Octavia mecanizatorii şi cooperatorii
Foto î VIRGIL ONOIU tot în cooperativa noastră Morar, Romuluţ Mihăiescu, erau în cimp şi aşteptau să N. BADIU
\l
