Page 74 - Drumul_socialismului_1979_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. G (L

Propaganda vizuală, purtatele de documentare Asistenţa tehnică pe schimburi

ITEU
politico-ideologică, mijloace eficiente garantează desfăşurarea optimă

a producţiei de cărbune 16,0« Fotbal :
d@ sprijin a activităţii educative chlpa o
Socliau;
fUrmat» sTm pag. I) cealizînd constant depăşiri trului Nicolae Roman, de Transmi
Id organizarea secţiei de tru stimularea eforturilor co­ policalificării personalului de plan şi, bineînţeles, câş­ 5a sectorul V, a fost con­ Ia stad
propagandă a Comite tal«] lectivului orientate spre creş­ muncitor, instruirii persona­ tiguri bune. „Ştim fiecare firmată în discuţiile pur­ teşii. Ir
judeţean de partid, la Petri­ terea continuă a producţiei lului pe teme ale tehnicii SKldejde ai minei, la o dis­ aricind ce avem de făcut tate la I.M. Vulcan şi de 17.30 Teleşco;
la a avat loc un reuşit de cărbune. Vizita a prile­ securităţii muncii. Ce o deo­ cuţie despre munca şi de­ şi nimeni nu pleacă dacă şefii de. brigadă Dumitru ÎS, 10 Pentru
schimb de experienţă pe juit cunoaşterea unor forme sebită atenţie se bucură evi­ spre rezultatele lor. tiu şi-a făcut preliminarul Sabău, sectarul V şi VlrgiJ ncavoas
problematica organizării şi deosebit de sugestive, atrac­ denţierea zilnică a rezulta­ — Vedeţi dumneavoastră, — mărturiseşte Gheorghe Cristea, precum şi de mais­ comand
iuncţionării punctelor de do­ tive, ingenioase şi influenţe telor dobîndite de colectivul atunci cînd nu-ţi faci pla­ Sava. Schimbul se predă şi trul Simion Ung unea nu —
cumentare politico-ideologică utilizate de către comitetul minei, în ansamblu, dar şi pe nul, nu câştigi cit ai vrea, se preia din mers, singuri ambii, de la sectorul VII. 10,25 Muzica
în unităţile miniere din ju­ de partid al I.M. Petrila în sectoare şi brigăzi — ¡fapt ei a Sta cit meriţi. Asta sie aducem materialele în fteiovînd că la dăruirea în 18,43 Căsuţa
deţ. Au participat secretarii activitatea politico-ideologi­ apreciat de participanţii Ia ne-a impulsionat în muncă. ¡muncă a minerilor se a- 19,05 Film se
adjuncţi cu problemele de că şi cultural-educativă. In schimbul de experienţă. Din februarie ne realizăm abatajul cameră în care lu­ Pii : ,J
propagandă de la întreprin­ centrul atenţiei propagandei crăm, ne îngrijim de vago­ daugă to-t mai mult apor­ pădurea
Cea de a doua parte a
derile şi exploatările minie­ vizuale se află predilect pro­ schimbului de experienţă sarcinile, câştigăm mai bi­ nete goale, alcătuim, ca să tul direct şi competent al sodul s
re din judeţ, activişti ai sec­ blemele de mare actualitate ne. Mai ales că noi ex­ eLc aşa, o adevărată fami­ ■maiştrilor, tehnicienilor şi 19.30 Telcjurr
ţiei de propagandă a Comi­ izvorîte din documentele s-a desfăşurat la punctul ploatăm un frontal prin tă­ lie. Din moment ce lucrăm inginerilor, realizând îm­ 20.00 La ordl
tetului judeţean de partid, Plenarei C.C. al P.C.R. din de documentare politico-ideo­ iere cu combina. Altul e şi în brigadă mai multe axide preună suportul solid al conomie
ai Comitetului municipal de martie 1978, privitoare la a- logică al comitetului de climatul de muncă. Asta ne şi consăteni...“. „Aşa se ex­ realizării producţiei de căr­ 20,10 Ora tin.
partid Petroşani, ai unor co­ plicarea noului mecanism e- partid al întreprinderii. Gaz­ obligă să muncim si mai plică plusurile de 800 tone bune, • interlocutorii au 31.00 Teatru «
mitete orăşeneşti de partid dele, prin secretarul comi­ bine. Principalul lucru este fn ianuarie, 1 782 tone în punctat şi unele neajunsuri. plîngo
din Valea Jiului. tetului de partid, directo­ să ne plasăm corespunză­ februarie şi circa 900 dc Ei înţeleg că s-tratele sub­ Tenncss
In prima parte a acţiunii, rul minei, secretarul adjunct tor posturile în cărbune, tone în cele 20 de zile din ţiri pe care le exploatează 21.30 Podiumi
tovarăşul Gavrilă David, cu problemele de propagan­ acum, nu le permit obţine­ 22,13 Tclejurn
prim-secretar al Cornitehj- Un reuşit schimb de dă al comitetului de partid rea unor producţii prea
lui orăşenesc de partid Pe­ şi alţi tovarăşi, au înfăţişat amari ; sînt conştienţi că
trii», a prezentat în lata experienţă organizat pe larg direcţiile în care co­ trebuie să exploateze »nai
participanţilor un expozeu lectivul minei Petrila acţio­ bine utilajele şi instalaţiile
asupra fizionomiei economi­ la I.ML Petrila nează pentru îndeplinirea din dotare ; să folosească Kad
ce' şi sociale a oraşului, dez­ sarcinilor stabilite de Plena­ deplin timpul efectiv dc
voltării lui viitoare, precum ra din martie 1979 a C.C. al lucru ; clar îi nemulţumeşte
si asupra problemelor de or­ P.C.R., precum şl modalită­
din edilitar-gospodăresc cu conomico-financiar. Aici se ţile, formele şi mijloacele u- slaba aprovizionare cu nucurf
află un număr considerabil tilizute in acest scop de că­ lemn, plasă, vagonete goa­ dioprogrwniiit
care se confruntă organul le, cu alte materiale — ca­ Radiojurnal ;
local de partid şi de stat. de panouri, chemări, grafi­ tre organizaţiile de partid piesei ; 8,10
ce şi alte modalităţi — ce din întreprindere. renţe ce aparţin sectorului «Iiilor ; 9,00 15
Apoi tovarăşul Ioan Orza, ceea ce depinde de noi, să această lună, pe care le-a de aprovizionare şi trans­ 9,03 Răspund
secretar eu problemele de pun' în evidenţă modul în Mai mulţi participanţi la avem materiale la timp şi extras sectorul I — a ţinut i ilor : 10,00 15
propagandă al comitetului care colectivul minei Petrila dezbateri — Maria Szabo vagonete goale... (Florea să precizeze maistrul A- port, semnalate şi cu alte 10,05 Kadiom;
orăşenesc, a înfăţişat unele acţionează pentru creşterea (E.M. Deva), Corneliu Duca Petrişor, şef de brigadă, drian Fuiorea, adjunctul ocazii, dar nerezolvate încă. lor ; 10,35 In!
probleme care se ridică în producţiei fizice, a producti­ (I.M. Hunedoara), Mircea Ba- sectorul II). şefului de sector. Adică Altfel, ne-au asigurat toţi gatului romă
faţa organizaţiilor de partid vităţii muncii (fiind pregnant rulia (I.P.E.G. Deva), Gli. In completare, maistrul cei eu care am discutat zi­ reta Pislarti
zică din 1*<
de pe raza oraşului în mun­ evidenţiată iniţiativa brigă­ Leoveanu (I.M. Lupeni), Ioan miner Constantin Popcseu prin buna organizare a lu­ lele trecute la I.M. Vulcan, Buletin de ş
ca de educaţie socialistă a zii conduse de minerul Eu­ Geană (I.M. Uricani) — au a apreciat că dacă sectorul crului, prin înţelegere şi „noi ne vom face întotdeau­ vanpremieră
minerilor şi celorlalte cate­ gen Voicu „Brigada înaltei expus o largă gamă de for­ Iî a extras suplimentar în întrajutorare permanentă na datoria“. Cu oameni ca Buletin de si
comoara folci
gorii sociale, pîrgliiile orga­ productivităţi"), condiţiile în­ me şi mijloace ale muncii luna februarie i 240 tone între ortaci. Sigur că nu interlocutorii noştri, cu 12,33 Repere
poate fi omis ajutorul pe
nizatorice şi politice de care deplinirii producţiei nete (în de propagandă folosite de de cărbune, iar de la înce­ care maiştrii şi celelalte, ca­ mulţi alţii ca ei, dintre ca­ 13.00 De Ia 1
organizaţiile de partid dis­ care îşi regăsesc locul cen­ organizaţiile de partid din putul lui martie — 2 300 de iro îi mai amintim azi pe Tehnic-club ;
jurnal ; 10,13
pun şi prin care acţionează tral preocupările pentru re­ întreprinderile miniere ale dre tehnice din sector îl maistrul Ton Bunăiaşu, bri­ Costică Andn
pentru a face din activita­ ducerea cheltuielilor de pro­ judeţului pentru ca această tone, asta se datoreşte în dau efectiv minerilor în gadierii Gantz Ştefan şi ntcă şi organ
tea politico-ideologică un ducţie), hotărlrea cu care se activitate să se manifeste ca principal hărniciei oameni­ abataje“. Mihai Nc.şlecanu -— secto­ cultură ; io
mijloc important de mobili­ acţionează pentru întărirea o adevărată pîrghie mobili­ lor, dar şi colaborării per­ „De fapt — consider eu rul I, Ioan Bud şi Szabo muzică popul
letin de ştiri
zare a colectivelor dc mun­ răspunderii, a ordinii şi dis­ zatoare a eforturilor colecti­ manente a minerilor cu — asistenţa tehnică asigu­ Balasz, Gheorghe Baciu, publică; 17,:
că la îndeplinirea în condi­ ciplinei în muncă etc. velor miniere în îndeplini­ maiştrii şi cu inginerii, ca­ rată permanent şi compe­ Trandafir Cfisaru, fraţii solistice; J8,«<
ţii bune a sarcinilor ce le In acest cadru de preocu­ rea sarcinilor de pian şi a re sînt repartizaţi pe schim­ tent pc toate cele 4 schim­ Ion şi Măricel Olteanu, sec­ 20.00 Chit dc i
drag — muz,
revin în actualul cincinal şi angajamentelor pe anul 1979 buri şi se ocupă efectiv dc buri condiţionează .în marc torul' V, Constantin Popa, 20.30 Reflexe
într-o perspectivă mai largă. pări se asigură o bună or­ şi în perspectiva întregului soluţionarea unor probleme măsură organizarea temei­ Ioan Calotă, Aurică Niţă, 20,40 Cadenţe
Participanţii la schimbul ganizare cu colective pe do­ cincinal. de natură tehnică şi orga­ nică a lucrului, impune or­ Virgil Cristea, Constantin O zi lutr-o o
de experienţă au vizitat apoi menii, spaţii adecvate învă- nizatorică. dine şi disciplină, duce ia Nieolaescu, Cristea Torau- N'on stop mu
Prin problematica aborda­ Un alt exemplu de orga­
incinta întreprinderii minie­ ţămîntului politico-ideologic, tă, ca şi prin propunerile soluţionarea operativă a u- leseu — sectorul VII, mina TIMIŞOARA
re Petrila, pentru a lua nizare şi dăruire în mun­ nor probleme de aprovizio­
consultaţiilor pe o problema­ formulate, sc) limbul de expe­ Vulcan va putea depăşi litatca radio;
contact „pe viu“ cu modul tică largă, în care un loc că ni-1 oferă brigada lui nare tehnico-materială a toate greutăţile cu care sc azi; 18,13 Mi
în care este organizată pro­ rienţă s-a dovedit deosebit Gheorghe Sava,. din secto­ formaţiilor de mineri, de mai confruntă, intilnd cit 58.30 Inscripţii
paganda vizuală, obiectivele central ocupă consultaţiile de util. rul I, care-.şi depăşeşte lu­ funcţionare a utilajelor, a mai curînd în plutonul co­ ţării; 38,40 M
cal Vasilc Iov
sale de acţiune si felul în juridice, precum şi pentru nă de lună randamentul fluxului de transport otc.“. lectivelor miniere fruntaşe donate cconon
care acţionează efectiv pen- desfăşurarea calificării şi CORN IOC ARMRANU cu 1—1,30 tone pe post, Această apreciere a mais­ din Valea Jiului. rităţi ale nou
cconomico-fim
20,uu Radioma;
ICINEÎ
S Sirada cu ... obsfacoie
DEVA: Det
De mai multă vreme, gării şi al şcolii profesio­ Iar & Lebede
tfia); Inaint'
de-a lungul străzii Princi­ nale auto, strada este pli­ (Arta); HUNEI
pale din comuna Ilia s-au nă cu obstacole. Orice au­ pania 7-a sul;
efectuat unele lucrări pen­ tovehicul trebuie să o- nă (Flacăra);
pictorul (Arta)
tru modernizarea reţelei prească, su treacă uşurel, (Constructorul)
ŞANI : Vinci
telefonice şi introducerea fiindcă altfel sînt necesa­ riiie I-II (Uni
unor noi conducte. Cum re înlocuiri de piese. Nu na clin mun
aceste lucrări trebuiau se gîndeşte nimeni să ia bric); Aventu
Juan (Itep.ttblio
să traverseze strada, s-au măsuri în acest scop ? Lanţu' Ur"
efectuat săpăturile nece­ In ultimele zile unele şan­ Î-I7 ,
sare. Nimic deosebit pînă ţuri au început să se astu­ Melodiile nopţi
eiiwesc) ; Lor­
aici, dacă coi care au pe. Nu singure, ci de că­ ica ambulantă
PETRILA ; O
„tăiat“ strada, nu... uitau tre cei care ar fi trebuit cuminte {¡VIun.
să clucă lucrul pînă la ca­ să o facă demult. Oare de NINOASA: Cas
citoresc); uiî]
păt, adică să astupe ace­ ce aşa târziu, totuşi ? bol (7 Noiemb
le şanţuri. Aşa că, în (T. Iliasă, ziarist colabo­ Aventurile lui
(Steaua roşie)
dreptul bibliotecii, a! auto- rator). '/A : I-Iamlet -
(Minerul) ; OR
Acesta este locul nostru de muncă, cuptorul 2, k pare a spune oţelurilor maistrul Constantul Mazilit, cu cît.eva intra şi picătu
minute înaintea elaborării primei şarje Ia noul cuptor electric tic la- C.S. Hunedoara. Foto : VIRGIL ONOIU (Patria) ; Alt
femeie — seri:
R
i )
f i
* « u K A M « K N » N M M M U S S » N K n ¡ 1 i B ? 1 5 I U K a 1 1 K X i i B R R i î i f i E U O O U K căra); GEOAG.
K
n tizanii în cîm^
Alccţiuuile bucortentare, se cultură) ; HAŢv
ştie, sînt cauza a o mulţime de le subliniez. Apoi, Ia nivelul vacanţei (Popi,)
suferinţe omeneşti. O dantura 0 realizare importantă in profilaxia afecţiunilor dentare fiecărei policlinici există coor­ Danlelărcasa ;
sănătoasă insă nu se poate donatori pentru organizarea a- Drum fără înto
menţine astfel dacă nu i s-a sislenţei medicale de stomato­ de cultură) ;
acordat îngrijirea cuvenită încă logie infantilă. portocalie (11
din copilărie. Socotind, din a- — Şi tot pornind de la com­ MF.R1A : New-;
eest punct de vedere, copilă­ BISPENSARIZMEA STOMATOLOGICA COLECTIVITĂŢILOR D£~. COPII plexitatea acestei acţiuni, cine York — seriile
ria, primii ani de viaţă o pe­ socotiţi că este chemat, în afa­ sul) ; ILTA ; 1„
rioadă extrem dc importantă _> ră de medici, să sprijine gene­ zie (Lumina) ,
pentru profilaxia afecţiunilor ralizarea ei ? Pivotul echipei
bucodentare, medicii stomato­ de elevi, corespondentul a 24 aici răspund întrebării puse de — în primul rînd conducerile (Muncitoresc).
logi siut unanimi în opţiunea de clase, a căror sănătate den­ Convorbire cu doctorul VOICU SEBEŞAN, tiv. Reţeaua de stomatologie şcolilor şi apoi părinţii. Con­
ea Ia această vîrslă să se in­ tară o urmăreau 12 medici sto­ medic primar, coordonatorul reţelei de infantilă a judeţului cuprinde ducerile şcolilor prin punerea
tervină eficient, cu acţiuni pro- matologi. Obiectivul dîspensari- in prezent, in afara unităţilor la dispoziţie a unor spaţii ne­
Iflactice dc masă. Cum şi cu ce zăril Ia acea dată era terapia stomatologie a judeţului de profil de care am vorbit cesare amenajării de cabinete
rezultate se organizează aceas­ leziunilor dentare şi prevenirea mai sus, uu număr de 9 cabi­ stomatologice şcolaro şi prin VREM;
crearea timpului necesar unei
tă profilaxie în judeţul nostru? instalării disarmoniiior dento- nete şcolare într-o tură, 10 în
Ne spune medicul primar Voi- maxilare. Anul şcolar 1973— ţilor afectaţi, de depistare a nilor stomatologice din punct două ture, trei laboratoare den­ urmăriri sistematice a stării
cti Sebeşan, coordonatorul re­ 1971 a însemnat începutul eta­ formelor de debut a disarmo- de vedere mai larg, prin pris­ tare în două ture şl locuri do sănătate dentară a elevi­
ţelei de stomatologie a jude­ pei asanărilor şi reasanărilor niilor denlomaxilare şi asupra ma etapei de viaţă la care ne pentru copii în laboratoarele lor, iar familia prin continua­ Timpul prob;
rea eforturilor noastre pe linia
ţului, în discuţia al cărui con­ ia elevi. De atunci, de la un altor aspecte. Legată. organic referim, înainte de a răspunde pentru adulţi. Ca personal spe­
ţinut, ii redăm în cele ce ur­ an şcolar Ia altul numărul ele­ de acest proces, este educaţia la această întrebare, aş vrea să cializat, 19 medici stomatologi educaţiei sanitare. 22 martie : Vi
mează : vilor cărora li s-a acordat a- sanitară privind aspectele igie­ spun că, pentru a răspunde lucrează pentru copil in uni­ — Primiţi acest sprijin ? călduroasă cu
— Tovarăşe doctor Sebeşan, sistenţa activă a crescut pro­ tăţi spitaliceşti, iar 29 in ca­ — Il aşteptăm într-o măsură bil. Cu totul iv
ce anume consideraţi dominant gresiv, ajungind in anul şcolar nei bucodentare, şi a întreţi­ mai bine necesităţilor, Direcţia binetele şcolare. Rezultă de mai mare deeit pînă acum. dea averse de
şi Iiotăritor pentru o profilaxie trecut la peste 6 100 de elevi, nerii sistematice a stării de să­ sanitară judeţeană a întreprins aici clar cită atenţie acordăm — In perspectivă, ce intenţii tul va sufla
nătate dentară, medicul stoma­
o serie de măsuri ca : reprofi­
cu bune rezultate în stomato­ a căror dantură a fost asanată tolog şcolar devenind în acest larea unor unităţi de adulţi (la dispensarizării. sînt pentru generalizarea acţiu­ sud-vest. Tcmp
logie ? şi peste 13 G00 cu dantura re- nii de dispensarlzare ? nime vor fi e,
asanată. fel, pe lingă iui factor profe­ Deva, Hunedoara, Lupeni) în — Tovarăşe doctor, socotim — înfiinţarea u două cabine­ 4 şl 9 grade, i, a
— Socotesc hotăriloare Uis- — Desigur, dispensarizarea sional şi un factor de educa­ unităţi de stomatologie infan- că, faţă de complexitatea aces­ te şcolare — la şcoala sporti­ mc între 15 şi.
pensarizarea stomatologică a colectivităţilor de copii nu are ţie. tei probleme, este nevoie dc o vă şi ia şcoala generală nr. 5
colectivităţilor de copii, acţiune doar acest singur aspect can­ — Aţi amintit un personaj ’tilă, înfiinţarea de unităţi si­ coordonare specială a acţiuni­ — Ia Deva, şi o mai sistema­ La munte :
milare noi la nivelul policlini­
ba care judeţul nostru a obţi­ lor. Cum se asigură aceasta ? tică urmărire a evoluţiei copii­ instabilă eu
nut câteva rezultate meritorii. titativ. Despre creşterile cali­ important — medicul stomato­ cilor municipale din Deva, Hu­ lor din unităţile de preşcolari. Vor cădea avp>-
tative ale acestui proces ce ne
— Vreţi să reliefaţi cîtcva din puteţi spune ? log şcolar. Ce rol joacă, în nedoara şi Petroşani şi cîto — La nivelul judeţului există — Vă mulţumim, în numele însoţite izolat ,
procesul acesta de dispensari-
»ceste rezultate ? — Calitativ, conţinutul său a zare, cabinetul stomatologie una la nivelul serviciilor de un coordonator al reţelei de cititorilor noştri. electrice. Vi „
specialitate din celelalte oraşe,
stomatologie infantilă în per­
— Ba. In anul şcolar 1072— crescut, atenţia cadrelor medi­ şcolar, cum sînt ele organizate înfiinţarea, cu precădere în soana medicului Mioara Hcrţes- tare cu rafii
1973, cind a debutat această ac­ cale fiind îndreptată mai mult Ia noi in judeţ ? şcolile generale, a unor cabi­ eu, ale cărei merite deosebite Discuţie consemnată tic km/oră.
ţiune, erau dispensarizaţi 714 spre terapia do refacere a din­ — Privind profilaxia afecţiu­ nete stomatologice şcolare. Şi în această acţiune aş vrea să ION CIOC'LEI