Page 75 - Drumul_socialismului_1979_03

JOI, 22 MARTIE 1979 rag. 3

Valori patrimoniului cultural

AŞTEPTAŢI ALTE F
— —, .A;, ...i "L ______ „ _________ ........i fSX&imX INDICAŢII PENTRU »
urile hunedorene Vă răspundem la întrebare AMENAJAREA ?

Sala (c- Ocrotirea patrimoniului cultură medievală. Deţinem investigaţii şi cercetări et­ , DE SOLARII ? I \
S) - r.c. cultural naţional îşi are nu­ unicate bibliofile ce poartă nografice în 'ţinutul pădure- AZF, DESPRE PENSII Această întrebare o a- t
lat*), meroase temeiuri, fiind ex­ autograful stolnicului Con­ nilor, în Zarand şi pe Va­ dresăm conducerilor coo- J
directă de presia unei responsabilităţi stantin Cantacuzino sau al lea ¡Jiului au fost colectate Anica Marca — Hune­ sini luate în considerare la perativetor agricole din ţ
di» ri- mature faţă de integritatea lui Avram l'ancu — cărţi de un număr de peste 1 700 pie­ doara. Cu vechimea da 4 stabilirea drepturilor de Băcia, Timpa, Sintămtiria- ţ
ă; Telex moştenirii noastre culturale, înţelepciune şi desfătare ce se care îşi vor găsi locul în ani nu aveţi dreptul la pen­ pensie în baza Legii nr. 5/ Orie a şi altele, care, pină !
faţa de cele mai preţioase închid între scoarţele lor viitoarele colecţii de la Hu­ sie. Continuaţi să lucraţi 1977. acum, nu au schiţat nici i
creaţii ale umanităţii. Res­ inedite crîmpeie de istorie. nedoara, Brad şi Petroşani,
jhI dam­ pectul pentru mărturiile lă­ Gloate aceste bunuri de preţ •punîndu-se astfel în circuit pentru completarea a 10 an-i Rujmalina Danilă — Iveş­ îmi yest pentru amenaja- ţ
ier, vă re- sate de înaintaşi ore, aşa­ pot constitui tot alîtea ple­ public inestimabile mărturii vechime în muncă; după nic. în conformitate cu rea solariitor pe ierenu- »
dar, în primul rînd o sem­ doarii în favoarea ideii de ale originalităţii artei noas-’ care veţi putea primi pen­ precizările actuale de apli­ rile situate între adăpos- 1
agiai nificaţie patriotică, opera de permanenţă a acestui neam tre populare. De reţinut că sie conform art. 13 din Le­ care a legilor 4/1977 şi turile de animale. Să nu \
:& TV păstrare şi perpetuare a te­ în spaţiul carpato-danubia- cercetările efectuate pe Va­ gea nr. 3/1977. 3/1977, nu puteţi beneficia fis oare convinşi preşedin- ţ
enfrvi co­ zaurului istoric şi artistic cu no-pontic, demonstrind cris­ lea Cernei, a Zlaştiului şi a Alexandru Indrecan — decît "numai de pensia de iii şi inginerii şefi ai a-j
comuniuni
unei
Runcului au condus la com­
talizarea
lii din .care este înzestrat acest po­ spirituale româneşti de netă­ pletarea colecţiei .muzeale Muncelu- Mic. Conform ant. urmaş sau numai de pensie cestor unităţi de necesita- i
por avîndu-şi implicaţii în
rte . Epi- însuşi specificul naţional al găduit. de port vechi pădurenesc, 8. alin. 2 din Legea nr. de limită de vîrstă C.A.P. tea şi avantajele cultiva- ţ
K
spiritualităţii româneşti. • ? ;v: " :r". 3/1977, puteţi beneficia de Urmează să optaţi pentru rii legumelor in spaţii *
Cuprinzînd în vatra sa v ...... pensie pentru munca de­ pensia care vă avantajează. protejate ? Este momentul }
lilei in r - vestigii ale unor străveelii - ' : ari : : Ş-M i X é - ' . 'c * : î pusă şi limită de 'vîrstă la Carol Medrea — Bîrsău. \ şi aşteptăm ca spiritul de j
- ? , • ,
; >
•f Li:;; ;
culturi materiale şi spiritua­ If fffff 60 de ani. Veţi putea beneficia de l iniţiativă, de buni gospo- i
ui le, judeţul Hunedoara oferă pensie pentru munca depu­
: „Aici nu cercetătorului inepuizabile V.f; : tiff Toadcr Indrei — Vorţa. să şi limită de vîrstă cloar i ăari să-şi spună cuvîntul
.oni" de date, nenumărate dovezi pri­ Aveţi obligaţia de a vă pre­ » şi în aceste unităţi.
vind zestrea culturală a stră­
lliam« moşilor noştri. în pofida is­ x zenta la termenul de revi­ la împlinirea vârstei de 62
ireaf-ilor toriei safe ătît de zbuciuma­ zuire medicală numai dacă ani, întrucît nu aveţi 30 de
ani vechime în muncă.
te, talentatul popor român sînteţi încadrat în muncă.
a reuşit să făurească valori Comisia judeţeană de ex-‘ I. Furdui — Hunedoara.
autentice în domeniul ştiin­ pertiză medicală este cea Pensionarii de invaliditate
ţelor şi artelor, lăsînd urme care apreciază capacitatea gr. II, care la termenele
nepieritoare ale valenţelor de muncă după normele ce de revizuire medicală au
sale creatoare, ale unui ge­ sînt stabilite de organele
niu peren. Nu întimplător, centrale. fost trecuţi în , gr. XII de
în acest străvechi ţinut se invaliditate, au obligaţia UITA sa mearga
află înmănuncheat un impre­ Simion Budoi — Boze.ş. de a se încadra în muncă l LA LUCRU... ţ
. ;.(]« Kii- sionant număr de monumen­
linelli; 7,00 te, printre care 136 monu­ Produsele livrate după 1 la 1 al lunii următoare
o Revista iulie 1977 de către ţăranii emiterii deciziei medicale, i * La şantierul l — uzină i
erul melo- mente de arhitectură, 34 re­ cu gospodărie individuală
Irt cîo ştiri; zervaţii şi monumente arheo­ chiar dacă au făcut contes­ ţ din cadrul Grupului de |
ascultăto- logice, numeroase monumen­ la fondul de stat (inclusiv taţie la Comisia judeţeană i şantiere Bîu Mare-Retezat, }
Lrt de ştiri; te de artă plastică şi memo­ la cooperaţia de consum), de pensii.
mii fcmei- riale. 30 de rezervaţii ale } muncesc, aşa vina vorba, ţ
:cţi ai şla- naturii etc. E suficient să ) şi Mihai Macavei, Con- C
: : Márga­
lo,45 Mu­ ne gîndim la impunătoarelş Sesizări — răspunsuri \ stantin Tudor, Mihai Hor- I
gada ; 11,00 monumente sculpturale şi e- i vat. Muncesc aşa cînd ou }
; 11,20 A- pigrafice din cadrul Amfi­ ? chef, deoarece mai mult )
o-tv.; 12,00 teatrului, al Forului şi Pa­ SCURT Şl... FAPTIC !
; 12,05 Din latului Augustalilor din ca­ PENTRU COMPORTARE J „uită“ să meargă la lu- |
lui nostru; drul metropolei romane de ţ ăru. Aceasta deoarece cu I
rpretative ; Iacob Nicov, locatar al NECORESPUNZATOARE...
3 ; 15,0(1 la Ulpia Traiana Sarmize- t alte îndeletniciri: consu- t
C,00 Radio- getusu, la complexul arheo­ blocului 42 din Micro 35, a / mă masiv băuturi alcoc- J
ntece de logic de la Micia (Veţel), ia scris redacţiei despre neca­ Un grup de cetăţeni —
10,25 Tela­ ctitoriile cnejilor hunedoreni zurile pricinuite locuitori­ Dorel Boca, Sabin Hancheş, > Hcc, joacă ore în şir cărţi {
re in agri- de la Streisîngeorgiu, Den- ţ in dormitor. Aceasta în I
Solişti dc suş, Ribiţa, Guraşâdă sau lor din zonă de spargerea losif Medrea şi Simion Ma~
; 17,00 Bu- unei conducte şi de tără­ niu — ne-au scris, indig­ ţ timp ce tovarăşii lor de ^
7,05 Opinia Crişcior, la alte asemenea naţi. de comportarea necu­ / muncă asudă în subte- i
Instantanee .edificii durate peste veacuri, gănarea executării repara­ ' ren, muncind şi în locul *
»rele serii ; pentru a avea imaginea fan­ ţiilor necesare de către viincioasă a responsabilei
ui cui mi-e teziei şi creativităţii inegala- de la roţiseria Gostat d i n " \ lor. Interesant asie că să /
popularii ; „bijlc ale strămoşilor noştri. G.I.G.C.L. Sesizaţi asupra i mănîncc, să bea şi să chiu- ţ
timpului ; situaţiei, tovarăşii de la Orăştie, care a refuzat să
nore ; 22,00 Desigur, bunurile culturale le dea condica de sugestii ■ lească nu „uită“ cei trei... ţ
; 23,00—5,00 de o asemenea importanţă Cană cu- capac «Un faianţă, gravată şi pictată ; capacul şi Secţia A-C.T. a Grupului şi sesizări, i-a înjurat şi a-
al •nocturn, nu pot fi lăsate în. uitate, u- toarta din cositor. Obiectul (ie artă datează din anul 1796, întreprinderilor do gospo­
coperite de „colbul vremi- dărie comunală şi locativă meninţat în fel şi chip. Se­ DAR LA IARNA
18,00 Actua­ lor“ şi, nu de puţine ori, sizarea a fost cercetată de s
do illomănia ameninţate cu pierderea. In­ Eforturile perseverente în precum şi a celei de încrus­ Hunedoara-Deva au luat Miliţia oraşului Orăştie, CARE VINE ? s
că , uşoara ; tegrarea lor în circuitul na­ direcţia identificării şi recu­ taţii legate în cositor, măies­ imediat măsuri. Iată răs­
!>e columna ţional de valori, cercetarea perării unor bunuri socotite care ne-a -răspuns : „Numi­
alion muzi- şi valorificarea pe un pian trite lucrături ale meşterilor punsul — scurt şi clar —• ta Frenţ Luminiţa, lucrător , „Tare bucuroşi am fost
19.00 Coor- eîndva pierdute au fost nu populari de ieri şi de azi. trimis redacţiei: „Conduota ^ cîîid ni s-au repartizat a- ţ
:e ’79 : prio- superior a acestor relicve se o dată încununate de succes. La rindul lor, cercetările din de apă rece din subsolul gestionar la rotiseria Gos­
1 mecanism impunea de la sine. In ca­ Este cazul unei lucrări plas­ zona moţilor crişeni au fost tat din Orăştie, reclamată i pariamente în noul bloc ^
ciar; 19,30— drul creat prin adoptarea, tice executate de Ion An- axate pe relevarea unor o- blocului a fost remediată redacţiei că a avut o com­ 3'37, din bulevardul Bece-
zin. în 1974, a legii ocrotirii pa­ dreescu la sfîrşitul anului cupaţii tradiţionale, ilustrîn- şi pusă în funcţiune“. Este \.bal al Devei. Locuim dc ţ
trimoniului cultural naţio­ 1378, în perioada sa buzo- du-se străvechile meşteşuguri desigur răspunsul faptic, portare necuviincioasă faţă aproape două luni tn acest }
nal au fost iniţiate şi în ju­ iană, o pictură intitulată zărăndene ca olăritul, rotări- de unii consumatori, recu­
deţul Hunedoara ample ac­ „Plopi la marginea salului“. tul, spătăriţul, dogăriiul şi aşteptat şi de locatarii blo­ noaşte acest “lucru" şi în ifbloc. in apartamentele sca- >.
ţiuni de identificare şi luare Lucrarea figura în cataloage bărdăşiiul. cului respectiv... consecinţă a fost amendată“. / rii E. De atunci ins a- \
în evidenţă a unor piesa ca­ cu menţiunea „pierdută“, ne-, Iată de ce noi, cei ce ’ vcm căldură in case. Ca- ^
re se individualizează prin maiştiindu-se nimic despre trăim şi muncim astăzi în a-
vechimea, raritatea şi apar­ circulaţia ei timp de peste ceste ţinuturi eu rezonanţă ţ loriferele sînt reci toată t
tenenţa lor, printr-o deose­ două decenii, pînă cînd, istorică; sîntem datori să Mii Izvorul a fost amenajat, \ ziua. Ne-am adresat tutu- }
;liv particu-
ilbnţice (Ra­ bită valoare artistică, istori­ întimplător, a fost regăsită păstrăm şi să transmitem { Tor, constructorilor, ăso- J
de tăcere că şi documentară. Sînt nu­ în posesia unui cetăţean din generaţiilor viitoare, întrea­ modernizat, însă a ... secat ţ ciaţlei de locatari. Nu se ^
DAR A: Com­ meroase lucrările de artă Simeria, fără ca deţinătorul gă şi neştirbită, zestrea de
elor de Ju- plastică, din care nu lipsesc să fie conştient de valoarea aur a' înaintaşilor. Opera de Cu buna intenţie, desigur, vor avea aici un plăcut loc | ştie cina este vinovat pe«.- ^
Jdrg Katgeb pînze semnate de Grigorescu, piesei. In condiţii similare a protecţie şi valorificare ştiin­ do a îmbunătăţi ceea ce na­ de popas. Dar nu va mai ii, t Lru că nu-i căldură pe l
Două lozuri Tonitza, Luehian, Hessu, pie­ tura a dat, oameni gospo­ cum se pare, apă. Căci atita
; PETRO- fost identificată şi lucrarea ţifică a marelui tezaur isto­ dari au intervenit eu entu­ s-a lucrat pe lingă Izvor, In­ | scara noastră. Noi zicem )
'cpeş — se­ sele de iconografie veche „Peisaj cu lac“, aparţinîncl ric, creat şi acumulat de-a ziasm In amenajarea unui cit acesta a secat. Aşa că ? că dacă tot sa apropie lu- v
ca) ; Canca- românească, de etnografie şi pictorului II. Catargi. lungul secolelor de către popas iu apropierea izvoru­ intervenţia entuziastă de a
i (7 Noiem- artă populară, rarităţile mi­ în domeniul etnografiei şi poporul român, aste astăzi lui „Decebai“, de la ieşirea ameliora darurile naturii n-a ţ na aprilie, n-ar mai fi ne- ţ
lle lui Don neralogice sau numismatice artei populare activitatea de deosebit de actuală, impu- din Deva spre Arad. Lucrări ţ voie de căldură. Dar ia i
a) :,LUPEN.f: aflate în posesia diverşilor salvare a patrimoniului a nînd din partea tuturor re­ de terasaie, tn piatră şl be­ fost făcută şi eu... pricepe­
deţinători. Este revelator fost orientată în direcţia ceptivitate şi sprijin efectiv. ton, în ton cu şoseaua mo­ re. Nu-1 nimic, sc va, zice, / iarna care vina, oare-vom /
Ungă izvorul sec vor apărea
faptul că în ultimii ani au constituirii unor colecţii de dernizată, au apărut pe lin­ } aveă ?“. (In nuaiclc loca- '
albe "('Âlun- gă izvorul cu apa rece atît chioşcuri şi tonele eu sucuri
EA : OrelTCs- fost scoase la iveală peste sine stătătoare, menite să Prof. EUGEN PA VEL de bună. Ba însuşi izvorul a şi răcoritoare. Dar parcă to­ Ltarilor- scării E, IONEL "ţ
(ftlineruî) ; 2 300 de cărţi vechi româ­ ilustreze specificul şi auten­ cercetător fost gătit cu pereţi noi da tuşi. nici o băutură nu-i mai \-ORŞA). ţ
fată aproape neşti şi străine, cîteva manu­ ticitatea unor zone şi sub- Ia Oficiul judeţean beton ş.a.m.d. Lucrările sînt bună ca apa de izvor... (N.
Horesc) ; A- scrise slavone rare, adevă­ zone etnografice bine deter­ pentru patrimoniul frumoase şl la vară călătorii STAN CI U).
cadorii (Mun- rate monumente de limbă şi L_____________________ i
2ANI : Jezc- minate. Astfel, în urma unor cultural naţional
rie) ; BRAD: a«M/r » jr A ' A Monta h i r # /tmm* 4 tru,** * j mnutf r jaitn* Jr , ' * (WMa r «c«» * i
Don Juan
: GURABAR-
- seriile I-II O scrisoare anonimă, sosi­ — E adevărat — rie spu­ crează puţin, cum ar fi Ma­ la lucru sau să plece mai să facă aproape nimic şi e .•’»uvara Voicu : Veronica
AŞTIE : Cla­ tă recent la redacţie glăsu- nea Trandafir Herbei, şef riana Stoica, Carolina Cră­ devreme, cum au confirmat normal să cîştige puţin. Danciu este şefă de schimb
ra de ploaie ieşte : „Dragi tovarăşi, noi, de schimb — secţia noastră ciun şi altele. lucrătoarele cu care am stat Anuţa Popovici: Se întâm­ şi de aceea are retribuţie
bărbat. altă un grup de muncitoare de la îşi realizează lună de lună de vorbă. Dar, pentru ca lu­ plă uneori că nu ştim cit mare. Ea, dealtfel. întocmeş­
Jo "I-II (Pla- cooperativa „Moţul“ din planul, ba chiar şi-l depă­ — Cit au. cîstigat soţia şi crurile să fie mai limpezi, să te şi actele secţiei.
ţU-BAT: Par­ Brad, caro lucrăm la atelie­ nora şefului de secţie ? ' costă o operaţie sau alta,
ii e (Casa dc şeşte. Pe luna ianuarie, de — Să ne uităm. Aşa, Dan- le dăm cuvîntul interlocu­ deoarece tarifele ne sînt co­ Din discuţiile purtate reie­
OG;: Sfirşitul rul de croitorie din Gura pildă, am raportat 2 la sută toarelor noastre. municate tîrziu de la sediul se adevărul că cele două
ar): BRAZI: Barza, la confecţii de serie... peste sarcinile ce le-am a- ciu Veronica — 1830 lei. Aurora Voicu, brigadieră : realizează intr-adevăr cîşti-
c a l a m : vă rugăm să vă faceţi in- vut. Danciu Aurora 1454 lei. „E adevărat că unele lucră­ cooperativei. Totodată, aş guri mai mari. Problema ca­
arcero (Casa tr-una din zile timp să tre­ — Cit .au cîstigat lucrătoa­ Deci, cele două realizea­ toare cîştigă puţin, dar ele dori să se repartizeze mai re se ridică însă, este de ce
Stropitoarea ceţi şi pe la atelierul nos­ rele ?' ză retribuţie mai mare de- sînt de vină. Trebuie să re­ bine operaţiile în secţie, în ele au fost promovate ini
Iunie); SI- tru“.
Cork, New- funcţiile ce le deţin şi aici
I-II (Mure- Invitaţia, dar mai ales se pune" mai ales cazul Au­
toareere tîr- ceea ce cuprindea în conti­ rorei, tînără, calificată re­
GHELARI : nuare scrisoarea ne-au de­ cent, cînd în secţie sînt atî-
do baschet terminat să ne deplasăm la ile la o scrisoare sosită la redacţie: tea lucrătoare care ar putea
faţa locului. Să prezentăm face ce face ea ? Punînd a-
mai întîi, pe scurt, ce scria
în epistola semnată „un grup ceastă întrebare şefului bi­
de femei“. Că, deşi secţia de roului organizarea muncii
confecţii de serie îşi înde­ de la cooperativa „Moţul?,
dînsul opinia că faptul este
plineşte planul lună de lună, firesc, deoarece sînt rude a-
lucrătoarele de aici nu-şi
realizează niciodată retribu­ propiate eu şeful de secţie.
tbil pentru ţia de bază ; asia în vreme Or fi rude, dar în muncă,
emea va ii ce soţia şi nora şefului de — Depinde de felul cum a cit cîştigul mediu al unei lu­ cunoaştem că la noi este aşa fel incit să i se creeze în activtiatea de producţie
cerul varia- secţie care, — după o expre­ lucrat fiecare. Cornelia Sicoe, crătoare din secţie. Lucrul încă indisciplină, unele croi- fiecărei lucrătoare posibilita­ trebuie să guverneze relaţii
tolat vor că- sie din scrisoare —, „nu lu­ Eleonora Răduţ, Elena Băi- acesta e firesc? Danciu Au­ torese întîrzie dimineaţa, al­ tea să realizeze o retribuţie de echitate, de dreptate,, fie­
ploaie. Virt- rora este marcatoare, iar tele lungesc pauza de masă corespunzătoare. căruia trebuind să i se în­
moderat din cră absolut nimic“, realizea­ cean, Voichiţa Tudoran, Ele­ peste timpul planificat, sînt
craturile mi- ză aproape 2 000 dc lei lu­ nă Micu, Rodica Dărăbanţ, Danciu Veronica lucrează la —- Ce părere aveţi de cîş­ credinţeze un rol in concor­
•tprinse între nar ; că lucrătoarele nu cu­ Veronica Vlad, muncitoare maşina ce taie pînza şi de şi din acelea care trag chiu­ tigul celor două rude aie danţă cu pregătirea, vechi­
r cele maxi- nosc tariful operaţiilor pe foarte bune, ce se eviden­ activitatea lor depinde bu­ lul. Săptămîna trecută, de c- şefului de secţie ? mea şi capacitatea ce o are.
20 grade. nul mers al întregii secţii. xemplu, o fată n-a făcut Este ceea ce trebuie să se.
care le execută, lucru care ţiază lună de lună, au cîşti- altceva decît 5 perechi de Anuţa Popovici: Aurora realizeze şi la secţia de croi­
Vreme uşor face să nu ştie „cită plată gat — cum rezultă, iată, din Dar ele nu muncesc mai pantaloni. s-a calificat abia anul trecut
cer variabil, avem pe luna pînă în ziua documente — cîte 1300—1 500 mult decît o croitoreasă de şi cîştigă mai mult decît o torie din Gurabarza, şi în
■se de ploaie plăţii“. lei. rînd, ba sînt ore ale zilei Victoria Dineş : Ar fi bine croitoreasă cu mulţi ani ve­ acest scop punem problema,
ie descărcări în care nu fac nimic, iar dacă la încadrarea noilor lu­ chime. Asta pentru că mun­ in faţa conducerii coopera-'
¿ui va sufla Lucrurile sesizate erau — Sînt muncitoare care au Veronica Danciu are mult crătoare s-ar manifesta mai ceşte la o operaţie bine plă­ Pivei Moţul"" din 'Brad. "
te de 80-90 grave şi, firesc, ne-au deter­ cîstigat 500—600 de lei ? tită. Ar fi bine să fie adusă
minai să întreprindem cer­ — Cele care au lipsit din timp liber de vreme ce-şi multă atenţie, deoarece avem TIÎAIAN BONBOR
cetări aprofundate. diferite motive, sau care lu­ permite să" vină mai tîrziu în secţie - fete care nu ştiu in secţie.