Page 78 - Drumul_socialismului_1979_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 6

Comuniştii se afirmă acolo
5W
Tele
unde este mai greu
Visul meu a fosf să ajungi 9,00 Tcleşco
ft In jurul orc
Abatajul frontal din secto­ — Nu ţi-a fost'teamă, Ke- tiguri în jurul a 200 lei pe Vasile, Chiri lă losif, Mitre siunc
Palatul
rul II al minei Uricani, în lemen-baci ? Puteaţi să nu post, respectiv tot ca şi îna­ Simion, fraţii Aurel şi Du­ strungar. Mi l-am împlinit" j lcmnltal
mre lucra minerul comunist reuşiţi. Oamenii din brigadă inte, de 5—6 mii lei lunar. mitru Grosu şi ceilalţi oa­ eumcuti
Kelemen Laurenţiu, împreu­ ur fi pierdut la cîştig. — Cum aţi reuşit, Kcle- meni de bază sînt comunişti. tnâno-p
nă cu cei 65 ortaci ai săi, — Nu tni-a fost teamă. Am men-baci ? Toţi sînt exemplu de mun­ ajung strungar. Am lucrat J 10,60 Telecim
mergea foarte bine. Brigada cîntărit bine lucrurile şi — In primul rînd, mi-am că, de disciplină, de com­ o vreme la Cimpulung Mol- ţ arc)
realiza în fiecare lună depă­ mi-am dat seama că împreu­ asigurat efectivul brigăzii, portare la mină, în familie, dovenesc, Vatra Domei şi 1 11,3« Muzicii
şiri de peste 1300 tone de nă cu oamenii din brigadă care a fost alcătuit cu o in societate. Gura Humorului. In 1971 ' strumer
cărbune, iar productivitatea pot să depăşesc greutăţile. parte din oamenii de la bri­ — Brigada tovarăşului Ke­ în jurul orei
muncii era în medie eu pe­ Am avut încredere în oame­ gada eu care am lucrat la lemen Laurenţiu — spunea am venit la Hunedoara, siunc ti;
ste 1 100 kg/post mai marc nii cu care lucrez, în price­ vechiul loc de muncă din tovarăşul Cornel Bololoi, se­ m-am angajat în combinat, n/fca plec
decît cea planificată. Şi cîş- perea, ambiţia şi tăria lor. sectorul II, şi cu altă parte cretarul comitetului de partid cu dorinţa să devin strun­ iul Ropr
7.e, gene
îigurile erau bune: în medie şi preşedintele consiliului gar. Mi-am împlinit visul. / uialiio i
303 lei pe post de miner de oamenilor mfcncii — este şi Astăzi stăpînesc acest 1 prcunil
6 ore, ceea ce însemna 5—6 una din formaţiile de lucru Maria
mii Iei lunar. CĂRBUNE MAI care aplică iniţiativa „Bri­ strung de mare capacitate. 4 malho
Dar, în altă parte a minei, MULT gada înaltei productivităţi“ — Lună de lună, Virgil l la invit,
în sectorul I, tot intr-un PENTRU ENERGIA şi care poate fi luată drept Lipan este fruntaş în pro- ? lui Rcjh
model de
abataj frontal, o brigadă se TARII către alte brigăzi Românii
Nieoîae
confrunta cu greutăţi ce pă­ de la Uricani. Ca intr-o a- ducţ'te — precizează tovară- i H tot
reau de neînvins şi nu reu­ devărată şcoală, aici s-au şui Romulus Ivan, secreta- | Ccauşos
şea să-şi îndeplinească pla­ însemnări despre modul cum minerul comunist ^ format mulţi tovarăşi ca mi­ rul comitetului de partid, al flcială S
nul. Abatajul trăgea - înapoi neri şi ca oameni. Cea mai ■ i uzinei nr. 5. Este exemplu 12,03 (iampio-j
întregul sector. S-a apelat KELEMEN LAURENŢIU a răspuns sarcinii de a mare parte a ortacilor care \ 1 de pricepere în meseria lui, . tle hoeli
la experienţa şi la pricepe­ au muncit împreună cu to­ de conştiinciozitate şi mo- 4 i! Danenta
rea lui Kelemen. „Sînt in­ prelua un abataj cu greutăţi varăşul Kelemen în decursul Sintem in imensa hală a (aspecte
tr-adevăr greutăţi mari. Tec­ anilor au învăţat meserie, au secţiei mecanică I, din C.S. destie. In fruntea organi­ u-J IC,13 Telex
tonica zăeămintului ridică urmat cursurile de califica­ Hunedoara. Strunguri de zaţiei de partid de pe peţ 15,2c Itepubli
probleme. Condiţiile de mun­ Ei n-au dezminţit această din brigada care a lucrat şi re şi de policalificare, au marc capacitate, raboteze şi schimbul A constituie un Itlstan
1
că sînt proaste. Lemnul se încredere. mai înainte în acest abataj, devenit mineri buni. Mulţi freze uriaşe funcţionează factor mobilizator şi dina-, 16.43 Emlsiun
aduce de la distanţe prea — Şi cum aţi ieşit pînă la pentru a putea acoperi in dintre ei şi-au însuşit aici mat D.
mari, dar, cu toate astea, urmă ? trăsăturile cele mai înainta­ în plin, modelînd oţelul sub mlzator In muncă, este ini- > 18.43 CAmpioj
normele de lucru, sarcinile întregime linia de front. A- te şi au fost primiţi în conducerea directă a omu­ ţlatorul multor acţiuni care
de plan pot fi îndeplinite —• — Am muncit bine. Am poi am pus cu toată seriozi­ partid, nu devenit comunişti. lui, realizînd piese de mare duc la îndeplinirea exem­ România
şi-a dat el părerea. Trebuie înlocuit susţinerea în lemn tatea problema întăririi dis­ In această brigadă nu sînt complexitate pentru secţi­ priza a
muncit însă cu mai multă cu susţinerea metalică; am ciplinei, fără de- care nici o cunoscute cazuri de indisci­ ile productive ale combina­ plară a sarcinilor de pro­ 19,13 Rezultat
nădejde. Şi mai bine 1 Ar organizat corespunzător mun­ mecanizare şi nici o măsu­ plină, de absenţe nemotiva­ tului. Despre vmnea aces­ ducţie. Combativ, cu mult 19.20 1001 do .
trebui să se înlocuiască susţi­ ca în abataj ; am asigurat a- ră organizatorică nu dă re­ te de la lucru. In toate aces­ tor meseriaşi destoinici, spirit critic şi autocritic, 19,30 Tclcjura
nerea din lemn cu metal şi provizionarea locului de zultate. Am discutat perso­ tea un mare merit- revine pricepuţi şi harnici, s-ar Virgil Lipan constituie un 20,00 Ijieurslti
să se organizeze munca alt­ muncă ; am făcut ordine în nal cu fiecare şef de schimb tovarăşului Kelemen. El nu 20.20 Film act
fel...“. ceea ce priveşte disciplina. şi mai departe cu fiecare se mărgineşte la buna orga­ putea scrie foarte mult. exemplu demn de urmat ra re chii
Cine să facă însă toate a- Am reuşit astfel să învin­ om din brigadă, i-am pre­ nizare a muncii, lă reparti­ Ne oprim lingă strungul pentru oamenii din secţia
cestea ? Brigada din abatajul gem greutăţile, să îndepli­ zarea judicioasă a sarcinilor, noastră. TV. Pi
cu pricina nu se lăsa con­ nim planul din prima lună şi venit asupra greutăţilor, i-am la îndrumarea şi sprijinirea la care lucrează comunistul UiOUI'ilM
vinsă că se poate. Hămine- încurajat şi le-am demon­ concretă a schimburilor, ci ■ Virgil Lipan, secretarul or­ O autobiografie simplă, 21,40 Meri-diai
rea în urmă timp de 6—7 apoi să-l depăşim- în conti­ strat că putem reuşi. Le-am se ocupă îndeaproape de fie­ ganizaţiei de partid a schim­ ca aiîtca altele din secţia 32 15 Tc ic Jurii
’Vani în şir tăiase elanul oa- nuare in fiecare lună, ea şi cerut tuturor să folosească care om, se străduieşte să-l bului A. Aflăm că deşi 1 se mecanică 1 a combinatului. 22.20 Campilot!
Jaenilor. Şi atunci, de la în celălalt abataj. din plin timpul de lucru, cunoască bine, îl ascultă a- Un tînăr al zilelor noastre tic hocJ
«omitetu! de partid a venit Spusele minerului sînt a- pentru că programul de 6 tent şi caută să-l înţeleagă, încredinţează spre executa­ care şi-a împlinit visul, a Selceţlui
3 propunere: „Să încredin­ deverite prin datele înscrise ore şi aşa este foarte scurî îl ajută în problemele de re numai piese foarte com­ devenit un meseriaş apre­
ţăm brigăzii tovarăşului Ke­ în evidenţele sectorului I. In şi dacă se mai iroseşte din muncă şi de viaţă. Şi oa­ plicate, realizează zilnic lu~ de la G
lemen acest abataj“. prima lună, brigada a extras el, pierderile devin nerecu­ menii 51 respectă şi îl ur­ ciat şi stimat de tovarăşii
Comunist de nădejde, mi­ peste plan 450 tone de căr­ perabile... mează cu încredere, chiar crări de înaltă calitate, ne- săi de muncă. încă o dova-
ner priceput şi harnic, Kele­ bune ; în cea cie-a doua — dacă îi cheamă alături de el, cesare bunel funcţionări a dă de netăgăduit că tinerii It API
men nu s-a dat înapoi în 800 tone; în cea de-a treia ...Kelemen Laurenţiu are unde nu este cel mai uşor.
faţa sarcinii de partid. Cu — 1100 tone, iar in cea de-a în brigadă oameni pe care Şi un lucru semnificativ: agregatelor siderurgice din patriei îşi pot vedea visu­
se bazează cu toată încrede­
atît mai mult, cu cit se patra, adică în luna februa­ rea. Unul din şefii de Mulţi mineri din Uricani cer combinat. rile cu ochii, muncind, per- BUCUREŞTI
simţea dator să dovedească să fie repartizaţi să mun­ Intr-o clipă de răgaz, severind, dăruindu-se pro­ dioprogramul
prin fapte temeinicia păreri­ rie curent — peste 1200 to­ schimb este fratele său. Al­ cească în brigada lui Kele­ fesiei alese.,. Radiojurnal ;
lor sale. Şi nu era pentru ne, în condiţiile creşterii co­ ţii ii sînt rude mai înde­ men. strungarul comunist Virgil preset; 8,10 I
prima dată cînd accepta să respunzătoare a productivi­ părtate, consăteni sau prie­ Chiar dacă este mai greu !... Lipan ne spune : tliilor ; 9,00 B
fie trimis unde este mai tăţii muncii şi realizării, pe teni. Kurpe Arpad, Deak VASILE GRIGOKAŞ 0,03 Răspund!
greu, mai important... această bază, a unor cîş- Zoltan, Szatmari Arpad, Zub B. ILIESCU — De mic mi-am dorii să ziarist colaborator riior ; 10,00 11
10,03 Atlas to
Ştiinţa şi via
mente folk ;
Sprijin eficient dat constructorilor lin de ştiri ;
micră radio-ti
moara folclor
12,35 Repere
13,00 Dc la 1
de pe şantiere jurnal ; 16,20
Studcnt-club ;
conomiee; 16,4
tru aeest păm
Ictin do ştiri; ;
Printre obiectivele prin­ realizeze în total un cîştig duse pînă acum din import al cinteculul
Pentru patrie
cipale ale angajamentului de 30 de zile avans. — axe planetare, bare de scrii ; 20,00 Ci
iuat în întrecerea din a- Eforturile depuse de co­ torsiune, roţi dinţate, cu­ cui ml-c dr
cest.an- de colectivul atelie­ lectiv pînă în prezent evi­ plaje etc. — pentru repa­ populară ; 20,1
rului central de reparaţie denţiază deja avansuri sub­ raţiile capitale efectuate în conomică; 20,4
nore ţ 22,00 O
de la I.C.S. Hunedoara se stanţiale faţă de grafic la cadrul atelierului, acţiune 23,00—3,00 No
înscriu depăşirea cu trei lucrările amintite, ceea ce înfăptuită cu multă com­ cal nocturn.
tone a planului la confecţii dă garanţia că angajamen­ petenţă profesională do for­
şi piese de schimb, asimi­ tele luate privitoare la re­ maţia maistrului Nicolae
larea a 65 piese din import punerea în funcţiune îna­ Deliu, sub directa îndru­
— necesare, reparaţiilor au­ inte de termen a mijloace^ mare a inginerului Aurel !C»N£P
to şi la utilajele dc con­ lor mecanizate vor fi înde­ I-Iadadea, şeful biroului
strucţii —, reducerea chel­ plinite cu succes, în con­ tehnic. In prezent, un co­ DEVA; Dct
tuielilor la reparaţiile pla­ diţii "superioare de calitate lectiv din care fac parte iar © Lebede i
nificate cu 250 000 lei. In şi economicitate a repara­ şi tovarăşii amintiţi mai tria); Inaint!
ideea .materializării ferme ţiilor efectuate. Calculele sus, în frunte cu Constan­ (Arta) ”UNE V
pania ,-a ..
a acestei hotărîri şi-a în­ operative evidenţiază deo­ tin Diaconescu, şeful atelie­ nâ (Flacăra);
ceput colectivul de aici ac­ camdată faptul că la cos­ rului, au în atenţie reali­ piciorul (Arta)
(Constructorul)
tivitatea în 1979, imprimînd tul lucrărilor executate pî­ zarea unei. instalaţii de cro~ ŞANI : Vlad
chiar de Ia început un ritm nă în prezent s-au obţinut maj pentru recondiţionarea U.U.M.R. Crişcior, sector debitări. Maistrul Virgil Sida, ajută pc debitatoriU Vcronica rlilc I-II (Uni
corespunzător muncii, ceea mai mult de 30 000 lei eco­ diverselor piese uzate de Achim la regiarea maşinii pentru trenul de roţi de la vagoneţi de mină. Foto : VIRGIL ONOIU na din rnun
ce îşi găseşte confirmarea nomii, îndeosebi prin re- la maşini şi utilaje, a că­ brie); Aventu:
în realizările obţinute pînă condiţionarea unor piese, rei necesitate se impune în Juun (Rcpublit
Lanţul amintir
în prezent. prin folosirea unor tehno­ mod imperios. I-II (Cultural)
Din relatările maiştrilor logii de lucru de mare ran­ Proiectul noii instalaţii Nici un kilogram La zi î lui Don Juan' (
Ştefan Borza, Iacob Ognean dament. este deja gata şi realizarea m VULCAN : Cel
lui Marisol (î
şi ale şefului atelierului, to­ Dezvoltarea activităţii de ei este condiţionată doar de LONEA : Drur.
varăşul Constantin Diaco- creaţie ştiinţifico-tehnică şi procurarea unei piese care lie metal pierdut! agricultură pănă (Minerul)
nescu, am reţinut în pri­ realizarea pe această cale de fapt se fabrică în ţară. O iată aproo
(Muncitoresc) ;
mul rînd faptul că prin în­ a unor importante econo­ Semnificativ este că chel­ (Urmare din pag. 1) Cascadorii (fl
deplinirea planului de în­ mii, concomitent cu creşte­ tuielile' cu această instala­ (Urmare din pag. I) re, de concepţie tehnică şi URICANI : Lă:
treţineri şi reparaţii colec­ rea operativităţii în inter­ ţie — care se confecţionea­ inginerie tehnologică, în a- să zboare (7
cest important domeniu al e-
BRAD ; Gustu
tivul atelierului a contri­ venţiile ce condiţionează ri­ ză în cadrul atelierului — vom aplica metoda de debi­ conomisirii metalului şi re­ re eficientă a potenţialului fericirii (Stc;
buit direct la menţinerea dicarea gradului de folosi­ vor fi amortizate în numai tare centralizată pentru ta­ valorificării integrale a re­ productiv al pământului. ORAŞTIE : Cia
în stare de exploatare la re a unor utilaje\şi maşini două luni, iar economiile ce ble şi profile. De asemenea, surselor secundare, specialiş­ — Pentru însămînţarea tura dc ploaii
Alt bărbat, al
un nivel ridicat a parcului de mare productivitate, se vor obţine anual se vor în scopul micşorării greută- tii de la I.M. Orăştie cola­ porumbului, ce pregătiri seriile I-XI
de maşini auto şi utilaje ţii_ produselor, am trecut la borează permanent cu lucră­ s-au făcut ? GEOAGIU-BĂI
de construcţii de care dis­ constituie de asemenea, un ridica la 350 000 lei, fără a reproiectarea constructivă a torii din secţii, alegînd so­ — Avem de însămînţat idei (Casa d
unor piese şi repere, urmă­
HAŢEG : Dir
pune I.C.S. Hunedoara. A- obiectiv la fel de impor­ mai vorbi de operativitatea rind să înlocuim profilul fa­ 538 hectare cu porumb pen­ (Popular) ; BR
tenţiu principală a fost o- tant al angajamentului lu­ ce se va cîştiga în asigu­ sonat al containerului pale- luţii cît mai optime pe în­ tru boabe. întreaga supra­ pe cer ; CAL
rientată spre executarea crătorilor din cadrul atelie­ rarea pieselor de schimb tizat cu profil îndoit şi re­ treaga filieră de fabricaţie a faţă a fost arată din toam­ nărui (Casa i
Stropitoarea pi
reparaţiei capitale prevăzu­ rului. în acest cadru, în necesare activităţii de repa­ proiectarea instalaţiei de ră­ produselor. Directorul între­ nă şi s-au aplicat îngrăşă­ Iunie) ; SIMEI
te pentru trimestrul întîi la perioada trecută de la în­ raţii la maşini şi utilaje de cire la strungul repriză. Alte prinderii, ing. Ioan Cîndea, minte chimice sau gunoi de şl culoarea Ieri
11 utilaje de importanţă ceputul anului, au fost asi­ construcţii. acţiuni care vizează deopo­ inginerii I. Szabosi, A. Brala, grajd pe întreaga suprafa­ şui) ; 1LIA : .
înlna) ; TEL1U
majoră pentru activitatea milate printre altele 11 re­ trivă reducerea consumului alţi tehnicieni, maiştri şi ţă. Toate fermele care cul­ (Minerul) ; GH
de pe şantiere cum sînt pere de piese care erau a- SABIN IONESCU de metal şi valorificarea tu­ muncitori cum sînt M. Po­ tivă porumb au asigurate votul echipei
excavatorul „Nobas 47“. turor .resurselor secundare erbicidele necesare şi hibri­ (Muncitoresc).
buldozerul „U.T.B. 651“; din întreprindere se concre­ pa, C. Bîrzan, L. Lucoi, I. zii din sortimentele stabi­ tşpp'wmmim
coneasorul indicativ „06“, Pop staţiei Slmenei«mobilă în valoare tizează prin extinderea for­ Bădoiu, E. Iuhasz, T. Mi- lite. Maşinile de semănat
electrocompresorul de 15 jării matriţate, reducerea a- huţ| I. Roşu, C. Pleşa, M. sînt, de asemenea, pregătite VREM
mc pe minut şi altele. For­ de aproape un milion de lei daosurilor de prelucrare la Olaru acordă maximă im­ pentru începerea lucrului.
maţiile de lucru care con­ piesele turnate şi forjate, portanţă acţiunii de folosire Dotarea tehnică existentă Timpul pro
Magazinul de mobilă din
cură la efectuarea acestor oraşul Simeria — şef dc uni­ cestui an, mobilă in valoare extinderea mecanizării şi au­ chibzuită a metalului şi de ne dă posibilitatea să efec­ 23 martie : Vri
lucrări — cum ar fi cele tate Ioan Faur — este bine de aproape un milion de iei, tomatizării unor fluxuri teh­ reintroducere în circuitul tuăm semănatul în cel neral instabilă
conduse de Vincenţiu Oros, aprovizionat şi pune la dis­ cu 300 000 Iei mai mult iată nologice şi promovarea unor mult şase zile bune de lu­ riabil. Vor că
taţii locale ca.
de aceeaşi perioadă a anului
Vasile Fenisteîn, Gheorghe poziţia cumpărătorilor, avin- trecut. Creşterea vînzărilor Ia productiv a tuturor resurse­ cru în cîmp. In raport de şi caracter de
Munteanu şi maistrul Ni- du-se în vedere gusturile şi mobilă, la toate celelalte tehnologii moderne de fabri­ lor secundare. Rezultatele evoluţia timpului şi a tem­ ţite de descârc
preferinţele lor, un bogat si
eolae Deliu — s-au angajat variat sortiment de mobilă. mărfuri este urmare firească caţie, utilizarea pe scară lar­ obţinute de la începutul a- peraturii solului vom de­ Vîntul va sufla
intensificări tei
să reducă timpul de exe­ Aşa se şl explică de ce a- a sporirii veniturilor oameni­ gă ' a înlocuitorilor. nului în acest domeniu sînt mara lucrările de pregătire sud. Temperata
cuţi. a reparaţiilor la fie­ ceastă unitate îşi realizează lor muncii, a puterii lor dc Pentru asigurarea unei e- concludente. Ne vom strădui prinsă noaptea
planul şi, a reuşit să vindă. cumpărare în urma majorării a patului germinativ şi a-
care din aceste utilaje de in orimc’c două luni ale a- retribuţiilor. ficienţe maxime a activită­ să le amplificăm şi mai poi semănatul acestei cul­ grade, iar ziua
anare capacitate, îneît să se_ ţii de cercetare şi proiecta­ mult în continuare. turi. 20 grade.