Page 79 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 79
» VINERI, 23 MARTIE 1979 Fag. 3
Creşterea eficientei manifestărilor şi perfecţionarea CURENT ELECTRIC...
SUBTILIZAT
metodologiilor—calea spre n nouă calitate in activitatea trila, blocul 40, ap. 14,
Gă'briela Pălăvat — Pe-
Activitatea şahistă pe in drum Radu Ionică — Petroşani,
Transmi a cunoştinţelor cuitural-ştiintiîice blocul 6, ap. 3, Constantin
să «le la de răspindire Tilip — Vulcan, blocul
blicil : se 53, ap. 17, Gheorghe Spi
mnării ilo- Formarea omului nou con tere şi cultură a oamenilor în ce priveşte formele , şi ce trebuie netezit
'Hcialc ro- metodele de propagare n cu ral — Petroşani, blocul 10,
heze stituie un scop fundamental muncii. noştinţelor materialist-şti ap, 10, Ghoorghe Scurţii
In activitatea de răspîadi-
ca (rcltl- al societăţii noastre. în a- Şahul, sport al minţii, ac — candidaţi de maeştri şi — Lupe ni, blocul Al, ap.
c.est context este înscrisă şi re . a cunoştinţelor materia inţifice, limitarea doar la
munca de educaţie materia- list-ştiinţifice o contribuţie brigada ştiinţifică şl la ex cesibil tuturor vîrslelor şi alţi consacraţi de catego 36, Ghcorphe Toadcr —
ulaii tH- cu cele mai modeste cerin ria I. Vulcan, ' blocul A 6 ap. 61
list-ştiinţifieă u oamenilor demnă (ie mfenţîonat o au puneri tradiţionale scade e- ţe de oiganizare şi desfăşu
¡ Trausmi- muncii. cele 118 brigăzi ştiinţifice ficienţa, acestei activităţi. rare a cunoscut' în ultimii O secţie mai nouă dar cu — sînt cetăţenii care se
: ceremo- In judeţul nostru, în în care activează în judeţ şi Promovarea cu prioritate a o activitate deosebită în ce căiesc pentru faptele lor
w-eşedinte- treaga activitate de educa cele . 54 universităţi cultu- ucţiunHor de gentil' „seri de ani un deosebit' avînt în ju priveşte mai ales creşterea necinstite: au deteriorat
Portughe- ţie materialist-ştiinţifică se ral-ştiinţiîice. De asemenea, întrebări;şi răspunsuri", „seri deţul nostru. Creşterea con copiilor şi juniorilor, unde
ntonlo Ita- toţi factorii educaţionali ma de experienţe ştiinţifice“ ur tinuă H numărului de spor aproape zilnic se fac pre prin diferite mijloace con
, care, !m- ţine seama de obiectivele nifestă preocupări pe linia mate de filme documentare tivi legitimaţi sau amatori gătiri „ca la carte“ în una toarele care înregistrea
doamna generale ale acestei munci organizării de acţiuni boga- • adecvate, dezbateri, cicluri a determinat şi creşterea din sălile puse la dispoziţie ză consumul de energie e-
uela lli- dar şi de particularităţile şi valorică n rezultatelor ; un de către conducerea casei lectrică, adică au furat e- f
s, a făcui, principiile metodologice spe te în conţinut şi diverse ca - de expuneri judicios plani titlu de Maestru al sportu
¡xreşadint©- cifice acestei activităţi. Pe forme şi modalităţi de ex ficate, acţiuni cu cartea şi de cultură, este secţia Victo nergie electrică. Pentru \
i Socialiste această linie activitatea de punere. Ţinem să remarcăm filmul ■ în scopul populariză lui, confirmarea a două ti ria Călan. Aici, sub condu faptele lor, au achitat U-
v ar & ş u1 răspindire a cunoştinţelor activitatea desfăşurată pe rii rezultatelor ştiinţei şi tluri de candidaţi maeştri, . cerea ambiţiosului antrenor menzi usturătoare ?
uşescu şl această linie in municipiile tehnicii şi explicării unor cucerirea 'primei norme de . (singurul existent în judeţ)
ei Elena materialist-ştiinţifice are la Deva, Hunedoara şi Petro fenomene din natură şi so candidaţi de către doi spor Adrian Roman şi cu un
i vizită li bază cîteva direcţii priori tivi, 24 şahişti categoria I şi
ra noastră tare : cunoaşterea politicii şani, în oraşele Orăştie, cietate asigură sporirea in un mare număr categoria u sprijin competent din par
tea secţiei se asigură pre-'
mondial ştiinţifice a partidului şi sta Brad şi Simeria, în comu teresului cetăţenilor, impli zultate bune în finalele pe MU»
- srepa b. tului nostru, propagarea în nele Dobra, Burjuc, Brăhiş- cit ridică nivelul de cu H-a şi a III-a. De asemenea, gătirea unor şahişti cu re
— Elveţia rîndul maselor de oameni ai ca, Vaţa de Jos, Răchitova, noaştere şi cultură. La a- este în continuă creştere nu
muncii a concepţiei mate- G'eoagiu, Boşorod ş.a. cestea se adaugă perfecţio mărul secţiilor ce se ufilia- ţară ca Violeta Popesc, Ro
rialist-dialectice şi istorice Dar acoperirea tematică şi narea . metodologiei muncii ză la federaţie, participînd chea Roman, Maria Puşcaş FÎNAŢ SAU DEPOZIT
1-2S1HCÏ Vii.'- a partidului nostru ; expli metodologică a necesităţilor activiştilor culturali, lecto la concursurile ce se orga şi alţii. Dealtfel, această sec DE GUNOAIE?
propagandiştilor
şi
de propagare a cunoştinţe
rilor,
ţie a cîşljgat şi campionatul
carea şi popularizarea celor lor materialist-ştiinţifice nu celorlalte cadre care acti nizează aproape în toate lo
limba ger- mai noi cuceriri ale ştiinţei se ridică pe tot cuprinsul vează în acest domeniu, fo calităţile judeţului. Activita judeţean pe echipe 1978. La intrarea în satul
şi tehnicii in vederea for tea de masă în cadrul case La Deva, cele două secţii Cristur, venind dinspre
mondial mării la oameni de toate judeţului la nivelul cerinţe losirea pe scară largă a a~ lor de cultură, cluburilor „rivale“, Voinţa şi Explo Hunedoara, între şosea şi
grapa b. lor. Unele şantiere de con paraturii de practică cultu din unităţile economice, ca rări, îşi dispută an de an linia ferată pe o supra
llanda (re vîrstele a unor convingeri strucţii, sectoare forestiere, rală cît şi a punctelor de sele pionierilor, căminelor întiietatea (în 1977 Voinţa pe
al trainice privind materiali I.A.S.-uri, S.M.A.-uri şi lo documentare pentru activita culturale de la sate cunoaş locul I şi Explorări pe locul faţă apreciabilă poate fi
ragerld loto tatea lumii, a unei gîndiri calităţi mai greu accesibile, tea ideologică şi politico-e- te şi ea o înviorare. III, iar în 1978 Explorări pe „admirată“ opera unor
capabile să interpreteze fe atît datorită specificului ducativă, a cabinetelor de Datorită „Cupei tineretu locul II şi Voinţa pe locul cetăţeni din împrejurimi,
s nomenele vieţii contempora muncii cit şi datorită unei ştiinţe sociale din şcoli, bi- lui“ şi mai apoi „Daciadei“, III), fără însă a se ajuta care au depozitat pe tere
ne în spiritul ideologiei re preocupări mai scăzute din .
tt. cotidian voluţionare a clasei munci biotecilor. Concepută în acest cu fiecare ediţie organizată între ele prin transferul a' 2 nul destinai producerii fi
ir „Comoa- toare ; educarea patriotică a partea organismelor de e- fel activitatea de răspindire se înregistrează un număr jucători de la Voinţa la Ex nului tot felul de gunoaie
ducaţie au beneficiat în mai
*'■ Premieră oamenilor muncii, îndeosebi mică măsură de organizarea a cunoştinţelor materialist- sporit de participanţi cu re plorări, mărind în acest fel şi reziduuri din gospodă
ştiinţifice trebuie să-şi spo
cţie a stu- a tineretului prin cunoaşte unor acţiuni educative, in rească caracterul ei ştiin zultate din ce în ce mai bu şansele de promovare ale u- riile proprii. Credem că
ne, evidenţiindu-se tineri şa
rvlcano rea istoriei patriei, a luptei teresante şi atractive. ţific şi totodată larg acce hişti din localităţile cu mai îiei echipe din Deva în di această metodă originală
iilturale seculare a poporului nostru Este necesară sporirea e- sibil, putînd astfel să dobân puţină tradiţie, ba chiar şi vizia naţională. Ambiţia şi ăc »fertilizare“ a finetelor
pentru dreptate socială şi ficienţei manifestărilor din . dească un spor de eficienţă din localităţile rurale, după condiţiile celor de la Explo nu va aduce nici un spor
independenţă naţională, a acest domeniu prin perfec rări fiind mai bune au creat
ir- mondial practică asigurînd şi în a- cum cititorii noştri cunosc posibilitatea înfiinţării din de producţie. Ar fi timpul
— grupa b. tradiţiilor de luptă revolu ţionarea metodologiei folo cest domeniu trecerea la o din cele publicate cu oca anul 1977 a unei grupe de şi cazul, ca aceste fineţe
ţionare ale clasei muncitoa
site, prin utilizarea aparatu
înregistrate re sub conducerea partidu rii de practică culturală, nouă calitate. zia concursurilor. Iniţiativa copii, de pregătirea cărora să fie curăţate şi alte gu- ,
i; lui pentru făurirea noii so prin asigurarea de acţiuni MIRCEA BELE aparţine desigur factorilor sc ocupă ing. Radu Cernea. îi oaie să nu se mai a- ţ
cu atribuţii pe linia educa
cietăţi socialiste în ţara diferenţiate în funcţie de secretarul Comisiei judeţene ţiei fizice şi sportului, pre Acest exemplu a început să runce ! ţ
noastră ; lărgirea permanen categoriile soeio-profesionale de răspîndlrea cunoştinţelor cum şi unor pasionaţi ac fie urmat şi de alte secţii
tă a orizontului de cunoaş- cărora le sînt adresate. Şi cultural-ştiinţifiec tivişti obşteşti din- aceste lo din Valea Jiului, care au UNDE-I PLATA (
calităţi, încadraţi in comi luat sub patronare şcoli ge MUNCII ELEVILOR, t
TOVARĂŞE
nerale pe care le ajută . în
siile ae şah. organizarea activităţii, de PREŞEDINTE ?
: <1.09 Ka- Obiectivele tot mai îndrăz unde se vor selecţiona ele
uineţli; 7,00 neţe ale şahiştilor şi activiş mente tinere. Anul trecut, in toam- <
i)0 ; Revista Fotocritică Portalul tilor determină un neconte nă, elevii Şcolii generale
Ierul melo- nit progres în şahul hunedo- Există totuşi unele ne din Clopotiva au fost la
in de ştiri; rean. Pregătirea sportivilor ajunsuri ridicate cu ocazia
!
ascultăto- şedinţelor ia comisia' jude recoltat cartofi la C.A.P.
in de ştiri; Cel care vin la Deva pe notă bună pentru edili) mu înălţimea pretenţiilor ce Ie şahişti necesită timp înde ţeană, pentru care ar fi de Ostro-v. Au făcut treabă
irit ; 10,30 lungat, studiu continuu şi bună. Vreo 14 tone de
; 10,43 Mo- şoseaua dinspre Stntandret, nicipiului. are o reşedinţă de judeţ în multă răbdare, începînd cu dorit să se găsească soluţii
0 Avanpre- pot observa că la intrarea în Iată un aspect — pe lin plină dezvoltare. vîrstele mici. In ajutorul de rezolvare. Din Haţeg, cartofi au recoltat. Li se
13,00 Bule- municipiul de reşedinţă a ju gă altele similare — care im celor mici au venit comisi spre exemplu, în anul 1978 a cuvenea pentru această i
deţului nostru nu se afiă de
05 Din co- pune măsuri urgento pentru TR. BONDOR participat în campionatul muncă ceva plată, circa
1 nostru ; cât o placă obişnuită pe ca ca Intrarea in Deva, dinspro loto : V. ONOIU ile de şah care, printr-un judeţean echipa Avîntul, dar
erpretatlvc; re e scris numele localită Sintandrci, să se ridice la sistem competiţional intern care, în urma a două ne- 3 000 kg de' cartof i sau
1
v 3 ; 15,00 ţii, Sintem siguri că pe mulţi bine pus la punct, determi prezentări, acasă, a fost eli echivalentul lor în bani.
16.00 Radio- il miră aceat fapt, ştiut fiind nă creşterea interesului pen minată din campionat. Poate Martie este pc sfîrşlte,
jrdonate e- că la Intrarea în oraşele hu- tru acest sport, populariza
Jaladă pen nedorene mai importante, e- că Reprezentare nu este ter dar bani pentru munca
ii 17,00 Bu- xistă portaluri concepute a rea sa în rîndul maselor de menul potrivit în acest caz, prestată de elevi in fa
15 Interpret! înfăţişa, sugestiv bineînţeles, elevi şi tineri. Campiona deoarece sportivii au fost voarea C.A.P. Ostrov ti-a i
pillar; 17,20 specificul vieţii economico- tele pe echipe mixte orga prezenţi, dar nu au avut
18.00 Orele sociale a localităţii respective, nizate la Deva, Călan, Brad, unde să dispute întilnirile. văzut încă şcoala de la
'.«le dorul Dar, vor zice unii, şi la In Petroşani şi Orăştie asigu Clopotiva. Preşedintele ti'
— muzică trarea in Deva există aşa ră o perioadă îndelungată de Asemănător, sîritem infor duce cu zăhărelul pc e-
Ancheta c- ceva. Există e drept, numai maţi că se întîmplă şi la O- Icvi, că plăteşte azi, că
Cadenţe *o- că se află nu pe artera pe întreceri, de confruntări în răştie şi Brad, şahiştii ne-
într-o oră; tre diferite valori. Simulta avînd o sală a lor pentru plăteşte mîine. Păi e fru
stop muzi- care se intră in municipiu, nele date de şahişti cu re- • mos, tovarăşe preşedinte,
ci pe cea pe care se iese. nume la Deva, Hunedoara, desfăşurarea activităţii. Cei
Cum se ştie, pentru a se asi Petroşani şi Călan atrag la de la Brad se întîlnesc mai să-şi însuşească C.A.P.-ul ■
gura condiţii mal bune cir masa de joc muncitori, co mult la stadionul din Criş- pe gratis munca unor e-
culaţiei auto, la intrarea !u pii şi tineri. cior, iar cei de la Orăştie ievi ?
Deva s-a construit cu multe, în diferite locuri.
multe luni în urmă, o rami Campionatul judeţean pe încă nu toate şcolile or CIND LE DAI —
ficaţie a şoselei. încă atunci, echipe mixte se bucură de ganizează ' campionatele pe FATA VACA,
cind construcţia era în des o atenţie deosebită din par CÎND LE CERI —
tiv particu- făşurare, s-a discutat despre tea iubitorilor de şah care clase şi interclase în cadrul
ibatice (Pa necesitatea mutării portalului doresc să promoveze în di „Daciadei“, încă nu toate or MOARE VIŢELUL !
cte tăcere ganele şi organizaţiile spor Acest vechi proverb ro
ARA: Com sau construirea unuia nou, vizia naţională. Hunedoara tive şi cu atribuţii se pre
ele- lu- lingă ramificaţia cea nouă. este singurul judeţ din ţară ocupă de desfăşurarea între mânesc este actual .şi as
org Ratgeb Discuţiile n-au ajuns la fina (în afara municipiului Bucu tăzi, în cazul lui Ioan
Două lozuri' litate practică, do vreme co reşti) care organizează un cerilor din etapele pe în Stolconi, din Lunca Cer
t, PETRO- nu s-a întreprins nimic con astfel de campionat, acest treprinderi şl instituţii, dar
¡peş — sc cret în acest sens, astfel că sperăm ca printr-un sprijin nii, Ioan Samo, din Ilăş-
ai ; Capca- lucru datorîndu-se unor pa mai mare din partea asocia ăat, nr. 222 şi Viorel Hâzi,
(7 Noicm- portalul cu numele munici sionaţi membri ai comisiei ţiilor sportive şcolare, orga din Hunedoara, sIr. Tran
e lui Don piului so află tot acolo, sin judeţene (Corneliu Hotărau,
; LUPENl: gur şl părăsit In Inutilitatea Dumitru Ţiplic, Radu Cer nelor U.T.C. şi a sindicatelor dafirilor, blocul 29, ap. 65.
ir — seriile ltii. (Cum se vede în foto nea, Vasile Ismănescu şi se vor putea angrena mai Şi :iată de cc : după ce au
Aventurile grafie). Curînd va începe se alţii). mulţi şahişti într-o activi luat împrumuturi mari
uncitorcsc); tate compeliţională, ştiindu-se
4 nunţi ale zonul turistic şl mulţi dintre Singura secţie divizionară (aşa cum am mai spus la în de bani de la cooperativa
mcitoresc) ; cei care vor veni pe aceste din judeţ, Metalul Hune ceput) că şahul este accesi de credit din Hunedoara
ici’ în cum- mîndre meleaguri ale patriei doara, a avut an de an o şi s-au angajat să-i resii- ,
PETRILA: se vor mira că municipiul comportare meritorie, acti- bil tuturor vîrslelor şi mai
s ■ cuminte Deva nu are o poartă pe mă cu seamă nu necesită decît tuie periodic în rate acum
VNINOASA: sura importanţei sale. Iar a- vînd în cadrul ei sportivi nişte cerinţe minime. „uită“ să-i restituie. No
mcitoresc) ; eoastă anomalie nu e deloc o bine pregătiţi ca Emil Mon roc cu giranţii...
ţi balonul de — Maestru al sportului, Prof. IOAN HORVAT
loicmbric) ; Carol Drozd si Ioan Adam C.J.E.F.S.
şi culoarea
a roşie) ;
.ira şl plcă-
(Patria) ; DUMINICA, 25 MARTIE
femeie — SÎMBATA, 31 MARTIE
[Flacăra) ; 8,30 Gimnastica Ia domiciliu SĂPTAMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE 12 30 Telex
Un om cu 12,35 Curs de limbă spaniolă
cultură) ; 8,40Tot înainte
nou linişte 9,25Şoimii patriei. „Proble 20,50 Film artistic. „Bătălia 17,45 Festivalul naţional „Cin 16.00 Fotbal : F. C. Bihor — 20,00 Ora tineretului 12,55 Curs de limbă franceză
13.15
Concert de prinz
ZI : Trepte me...“, „probleme“ Atlanticului“ tarca României“ - Universitatea C'raiova 20,50 Publicitate 14.15 Publicitate
N M e r c e - 9,35 Film serial pentru co 22.15 Telejurnal. 18,05 Reportaj pe glob. Ima 17.50 Gala antenelor (reluare) î 20,55 Film artistic : „Sus pe 14.20 Corespondenţii judc(cnl
; cultură) ; pil ; „Insula misterioa gini din Maroc Oltenia (II) Spitzberg“. Producţie a transmit...
tocalle (li să“. Episodul 5 LUNI, 26 MARTIE 18.20 Lecţii tv. pentru lucră 18.35 Tclccronlca pentru pio televiziunii din R.P. Un 14,40 Melodii populare
A : Gustul 10.00 Viaţa satului 16.00 Emisiunea In limba ma torii din agricultură nieri x gară 15.00 Un fapt văzut de aproa
irii (Mure- 11.30 Pentru căminul dum ghiară 18,15 Concertul de muzică u- 18.50 Tragerea pronoexpres 22,15 Telejurnal. pe. Reportaj
izebel (Lu- neavoastră şoară românească 19.00 Forum cetăţenesc 15.20 Publicitate
: Gucrrilla 11.45 Bucuriile muzicii 19.00 Bangladesh 19.00 Tribuna tv. Autonomia 19.20 1001 de seri 15,25 Opereta „Vînzătorul de
19,20 1001 do seri
LARI ; Pl- 12.30 De strajă patriei Întreprinderii şl atribu 19.30 Telejurnal VINERI, 30 MARTIE păsări“ de Ilari Zcller
e baschet 13.00 Telex. 19.30 Telejurnal tele conducerii ştiinţifico 19.50 Ani ni împlinirilor noas 16,30 Agenda culturală
Album duminical 20.00 Panoramic 19.20 1001 de seri tre 9,00Teleşcoală
13.05 Umor şi muzică 20.30 Roman foileton: „Pol- 19.30 Telejurnal 20.20 Din inimă, partidului 10,00 Film artistic (reluare) 17.00 Tragerea de amortizare
13.45 Desene animate. Călăto dark". Episodul 5 11,35 Telex ADAS
riile lui Guliver (II) 21.25 Mai aveţi o întrebare ? 20.00 Ancheta tv. Competenţa 20.35 Noi, femeile 1 17,10 Clubul tineretului
14,10 Drumuri europene , — condiţie a promovării 20,55 Film artistic: „împuşcă 17.00 Emisiune în limba ger 18.00 Martie 1979, Cronica c-
14.40 Stadion 21.55 Cadran mondial noului turi sub clar de lună“ mană venimcntelor politice in
22.15 Telejurnal. Telejurnal. 18,55Tragerea loto terne şi internaţionale
15.00 Serbările zăpezii 20.30 Seară de teatru : „Dina 22.30 18.15 Handbal masculin : Mi-
abil pentru 16.05 Film serial: „Dickens la Iul Ion Vlahul“ ' 19,05 La volan naur Baia Mare — Sport
mea în ge- Londra“. Episodul 2 MARŢI, 27 MARTIE 22.00 Pentru prietenii roman JOI, 29 MARTIE 19.20 1001 do seri club Magdeburg
u cerul va- ţei 19,30 Telejurnal 19.30 Telejurnal
ea precipi- 17.00 Fotbal: Dlnamo — Spor 9,00 Tclcşcoală 22.20 Telejurnal. 20.00 Reflector 20,00 Teteencielopedia
e vor avea tul studenţesc (repriza a 10.00 Roman foileton: ,,Pol- 17.00 Telex 20.20 Publicitate 20.30 Film serial: „Inspatele
iverse înso Il-a) dark“. Reluarea episodu 17,05 Teleşcoală uşilor închise“, Episo-
ri electrice, 17,50 Cutezători spre viitor MIERCURI, 28 MARTIE 17,23 Cupa mondială la schi 20,25Film artistic : „Moş A- dul 4
moderat cu 19.00 Telejurnal lui 5 alpin mable“. Producţie a te 21,20 Publicitate
porare din 19,20 Reportaj tv. Demnitatea 10.55 Telex 9,00 Tclcşcoală leviziunii franceze 21,25 Intîlnirea de simbătă
■a va fi eu- — starea noastră fi 17.00 Telex 10.00 Muzică, populară 18.00 Seara televiziunii ungaro 21,30 o artă pc măsura timpu seara
înlre 2 şl 7 rească 17,05 Invăţămint — educaţie 10.20 şoimii patriei 19.20 1001 do seri lui nostru 22,15 Teielurnal
între 15 şl 10.30 Telex 19.30 Telejurnal 22,13 Telejurnal. Sport.
19.40 Varietăţi de primăvară 17.25 Curs do limbă engleză Ï
mc â ja**» M Mwura » jusmr * moomç s omust t, .
