Page 82 - Drumul_socialismului_1979_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
•v

Pe şantierul viitoarei Fa­ ne asigurăm integral nece­ La zi în agricultură
brici de confecţii din Vul­ sarul de cadre pentru intra­
can. activitatea de finalizare rea fabricii în producţie.
a obiectivului se derulează Deocamdată, avem 230 de
in ritmuri intense. Cel de-al lucrătoare pregătite prin Toate forţele
doilea obiectiv industrial in­ cursuri de calificare în ate­
clus în programul suplimen­ lier şi alte 230 absolvente de
tar de dezvoltare economi- şcoli ’ profesionale, iar zilele
trecute alte 400 de femei
co-socială a Văii Jiului.— la s-au înscris la cursuri de la' plcsntelul cartofilor 13.30 Telex
indicaţia secretarului gene­ 13.35 Curs
ral al partidului, tovarăşul calificare de scurtă durată, niolă
Nicolae Ceauşescu, dală cu Fabrica de confecţii in Vulcan prin care vom asigura In­ şi legumelor 13,55 Mic (
ocazia vizitei în acest mare tegral forţa de muncă nece­ Că po
bazin carbonifer al ţării, în sară pentru noua întreprin­ 14.15 Cores;
toamna anului 1977 — se a- va fi terminată cu o lună dere de confecţii“. transi
propie de data scadentă : 31 La rîndul său, tovarăşa (Urmare din pag. 1) cidat şi discuit terenul Vio- 14.35 Stadie
mai 1979. Lucrările sînt însă Elena Vîlceanu, de la com­ rel Chiş, Clement Morar şi sporii
în avans şi, după cum ni s-a mai devreme partimentul personal-învăţă- respectarea strictă a tehno­ Martin Varga. Aici, peste 15.15 Agent
spus în timpul anchetei efec­ mînt-retribuire al întreprin­ logiilor stabilite, de calita­ cîteva zile, va începe plan­ 15,4« Un fi
tuate de curînd pe şantier, derii de tricotaje Tg. Jiu, a tatul verzei timpurii. A-
există toate condiţiile şi ho- garanţia că intr-adevăr Fa- respecta angajamentul asu­ ţinut să precizeze: „Cred că te. Anul acesta noi culti­ proap
tărirea unanimă a celor ce brica de confecţii Vulcan va mau* ■— mărturisea tînărul vom reuşi să încadrăm în­ văm 75 ha cu ceapă, 15 ha vem pregătit terenul şi IC,00 ciubu:
înalţă obiectivul de a-1 ter­ produce înainte de termen. Ioan Lindert. treprinderea, de la bun în­ cu ardei gras şi gogoşari şi pentru fădăeinoase — spu­ Alexai
mina cu o lună de zile mai La această dată este termi­ In timp ce constructorul ceput, cu forţă de muncă bi­ 10 ha cu varză. Am ame­ nea ing. Elena Ciobanu, IC,50 Câmp)
devreme. nată întreaga structură de face eforturi lăudabile pen­ ne pregătită. Ajutaţi de najat şi însămânţat 1960 mp şeful fermei. într-o tarla rtc hoi
— Cînd ni s-a încredinţat rezistenţă a corpului clădi­ tru scurtarea termenului de centrala de resort tutelară, din lunca Mureşului, me­ Komăi
această lucrare — ne spunea rii, halele au fost închise finalizare a obiectivului, be­ ne-am străduit să recrutăm de răsadniţe şi avem asigu­ canizatorul Pavel Vinerean, (reprb
e.u sinceritate maistrul Mar­ pentru a se putea lucra în neficiarul îşi intensifică stră­ cu mare atenţie cadrele. In rate toate răsadurile de ca­ împreună cu Ana Medrea, III-a)
tin Lobzinger, şeful punctu­ bune condiţii la finisajele in­ daniile în vederea asigură­ Vulcan am găsit femei har­ re avem nevoie. 18.30 Săptăr
lui de lucru Vulcan, din ca­ terioare, se înalţă rapid ulti­ rii la timp a utilajelor pen­ nice, dornice de muncă, u- In cîmp, mecanizatorii brigadier de cîmp, Dumitru ternă
drul şantierului Alba Iulia mul etaj al grupului social. tru montaj, a recrutării şi nele cunoscătoare, în oare­ Ioan Filimon şi Traian Ur- Iştoc, Gheorghe Amaran- 18.35 Festivi
al T.C.I. Cluj — n-am fost Există materialele de con­ pregătirii temeinice a forţei care măsură, a specificului dei, Gheorghe Şofron şi alţi gheaţă
prea încîntaţi. Dar am pri­ strucţie şi dotarea tehnică de muncă ce va exploata ma­ viitoarei lor profesii, aşa sica, împreună cu Victoria cooperatori, sub îndruma­ Conslli
mit-o ca pe o sarcină de necesară,’ se lucrează zilnic şinile şi instalaţiile moderne, Incit forţa de muncă femi­ Nuţi-u, Victoria Her.ţ, I2va rea inginerului şef Mitică Organ!
nină din Vulcan va fi în
partid şi am hotărit s-o ma­ Cu 2 echipe de zidari, adică de înaltă productivitate, a bună parte absorbită de în­ Haţegan şi Viorica Bus, Pop eseu, lucrau la planta­ 19.30 Teleju:
terializăm exemplar. Am gă­ 17 muncitori, şi cu 7 dul­ rezolvării celorlalte proble­ treprinderea de confecţii din cooperatoare, lucrau la 20.00 Tclcen
sit sprijin ş.i înţelegere la gheri, cu cîteva echipe de me : racordul energiei elec­ frumosul lor oraş“. tul cartofilor. Lucrarea se SC,Î0 Film i
organele de partid şi de stat necalificaţi, dar toţi sînt a- trice şi termice, o apei in­ Nouă nu ne mai rămîne plantarea mecanizată a ce­ face intr-un bun pat ger­ Iele u(
pei. Pînă la 23 martie se
dustriale, soluţionarea unor
din oraşul Vulcan, colabo­ tcnt îndrumaţi şi se face chestiuni de cadre, de pro­ decît să evidenţiem cum se şi plantaseră aproape 40 minativ şi de calitate — pisodu
răm fructuos cu beneficiarul treabă bună. Maistrul Mar­ ducţie. materializează angajamentul declara inginerul şef. Din 21,20 Intimii
seara
— întreprinderea de confec­ tin Lobzinger pune mare ba­ harnicilor constructori de la ha. Toată suprafaţa desti­ planul de 30 ha cartofi,
ţii Tg. Jiu —, la rîndul nos­ ză pe şefii de echipă Gheor- — Avem deja sosite 300 de şantierul Alba Iulia al T.C.I. nată culturii de ceapă a s-au plantat aproape 15 ha. ■ ;|,55- Tcî-âu;
tru am strîns de la început ghe Bumbea şi Ioan Lindert maşini de cusut, al căror Cluj la Fabrica de confecţii fost fertilizată cu doze de 22.00 Câmpii
rândurile şi ne străduim să — zidari, Ghe’orghe Fodor — montaj definitiv va începe la Vulcan şi, bineînţeles, să 400 kg superfosfat şi 200 în altă tarla se erbicida te­ de hoc
Olanda
sfîrşitul acestei luni — ne
facem treabă bună. Terme­ dulgher, pe muncitorii Vasile spunea inginerul Constantin consemnăm — aşa cum ni kg sare potasică la hectar. renul pentru sfecla de za­ aspeeti
nul de finalizare a obiecti­ Aniculesei, Nicolae Cunţan şi Bădulescu, din partea bene­ s-a promis >— ' momentul De asemenea, 30 ha au fost hăr. Pînă în ziua de 23 tea fir
vului este 31 mai 1979 însă Andrei Helcscher — zidari, ficiarului —, urmînd ca ce­ inaugural al primei unităţi martie, mecanizatorul Aron
noi ne-am angajat să-l scur­ Bacsko Emeric — dulgher, lelalte 150 să ne sosească în a industriei uşoare în ora­ îngrăşate cu gunoi de grajd. Braşoveanu însămînţase
tăm cu o lună de zile. Şi Szasz Francisc — macaragiu, curînd. Asta ar fi baza. Ne şul Vulcan la data de 30 a- Toate lucrările la ferma de primele 10 ha din cele 40
ne vom respecta cuvîntul. Sabin Hălălaie — şofer, ea îngrijim de aducerea şi a ce­ prilie a.c. Nu mai e mult legume sînt în grafic •— planificate.
Ritmul de lucru din şan­ dealtfel şi pe alţii. „Lucrăm lorlalte utilaje, netehnologi­ pină atunci. declara şeful fermei — iar
tier şi colaborarea între con­ cîte 12 ore pe zi, vom lucra ce dar strict necesare în-pro- de luni se va începe şi Şi la C.A.P. Sîntandrei,
structor şi beneficiar dau cît va fi nevoie pentru a ne cesul productiv, căutăm să DUMITRU GHEONEA plantatul în cîmp a verzei mecanizatorii şi cooperato­ BUCURE!;
timpurii. Activitatea rod­ rii munceau cu spor la pre­ dioprogram
nică care se desfăşoară în gătirea terenului, la semă­ Radiojurnal
nat şi ia plantat. La grădi­ presei ; 8,1(
această fermă, grija pentru na de legume s-au pregătit diilor ; 9,00
mină de calitatea lucrărilor dă cer­ primele 711a care se vor 9,05 Audlei
Buletin de
titudinea că anul acesta se
vor depăşi cu mult produc­ planta săptămîna - viitoare vista litera
Balade,
c
ţiile planificate. cu varză timpurie. De ase­ populare ;
menea, ne declara tovară­ ştiri ; 11,05
Vî • fM&Mx Cînd s-a înscris la liceu că — spune Chira, cu to­ Intr-o tarla din marginea il,25 Dlseol
pentru cursurile, serale, în nul cel mai firesc. Itapoltului începuse planta­ şul Aronim Ocoş, preşedin­ Avanpremi!
faţa muncitorului Mircea Dar Costoiu nu este sin­ tul la cultura cartofului, tele cooperativei, am însă­ 12.00 Buleti
Costoiu, de ia secţia scu- gurul care îşi face liceul. mânţat 10 ha cu sfeclă de Din comoar
lărie-aşchiere a întreprin­ In secţie sînt peste 20 de iar în alta se semăna sfe­ zahăr şi s-ău plantat şi pri­ tru ; 12,43 I
derii chimice Orăşlie, s-a tineri. Ca urmare, de a- cla de zahăr. Aici lucrau mele suprafeţe cu cartofi. plstlc ; 13,0
15.00 Mcrid
ivit o problemă: cum să ceastă dată problema unuia — sub directa îndrumare Radiojurnal
participe la cursuri cînd a devenit o problemă a a ing. Mircea Onea, şeful recording ;
lucrează pe schimbul II ? secţiei. Pentru a da o mină* fermei cultura mare — la 20.00 Roma;
Atunci i-a venit în ajutor JUSTIFICĂRILE voie bună
de ajutor tinerilor care îşi pregătirea terenului, Nico­ certantc ;
completează studiile, orga­ lae Stănilă, Adam Ioniţă şi NU SPORESC RECOLTELE Komănia ; )
nizaţia de partid şi condu- nore ; 22,
’cerea secţiei a . hotărît să Alexandru Lazăr, la plan­ .Acest lucru trebuie să-l 22.30 Ring
Buletin de
pună în discuţia colectivu­ tat cartofi mecanizatorul înţeleagă conducerile C.A.P. Non stop î
lui secţiei cererea fiecărui Nicolae Gligor, împreună
jgjg din Bobîlna, Foit, Tîmpa,
candidat pentru a urma li­ cu cooperatorii Ioan şi Va­ TIIVIIŞOAI
Băcia, Petreni şi Totia ca­ lilatea rad
colegul de muncă, alt tî- ceul. De ce era nevoie de sile Mariş, iar la semănat re pînă la 23 martie n-au nia azi; 18,1
năr, care ştie ce efort pre­ această discuţie ? Pentru sfeclă de zahăr mecaniza­ Iare romăn
supune să faci liceul mun­ că numărul candidaţilor torul Toader Romulus. Aici semănat nici măcar un hec­ ţionalltăţiloi
cind şi în fabrică. Colegul fusese destul de mare, iar s-au plantat peste 10 ha cu tar cu sfeclă de zahăr sau 18.30 Mflrtur
ne ; 18,40 i
— Emil Vasile Chira — s-a efortul lor trebuia spriji­ cartofi şi s-au semănat a- cartofi. Nici o justificare scena lirică
angajat să lucreze în locul nit printr-un efort al în­ nu poate fi luată în consi­ lcidoscop sc
său pe schimbul cu pricina. tregului colectiv. Aici se proape 25 ,ha cu sfeclă de derare. Timpul este la fel
zahăr.
Un gest colegial, care se lucrează în acord global, ca şi la vecini, dar tărăgă­
exprimă pe vreme de cîţi- care realizează o cointere­ narea începerii lucrărilor a
va ani, acum în cel de-al sare colectivă în îndeplini­ devenit o practică pentru
patrulea, căci Mircea este rea sarcinilor de plan. Prin cu hărnicie
în acest an de liceu, şi mai acelaşi gest generos, colec­ LA LUCRU IN CÎMP unităţile amintite. Organele
rămîne unul. Un gest care tivul s-a angajat la această comunale de partid şi de
nu va putea fi răsplătit cerinţă, iar tinerii îşi fac O activitate intensă am stat trebuie să pană capăt DEVA: D
niciodată. acum studiile medii în cele întîlnit şi pe ogoarele acestei situaţii, iuînd mă­ Iar O Lebed
— Nici nu este nevoie de două licee din Orăştie. C.A.P. din Simeria. La fer­ suri pentru încadrarea lu­ tria); Inal:
răsplată, pentru că sîntem (Arta); HON
I.R.I.U.M.P., secţia tie susţineri hidraulice Vulcan. Aspect prieteni şi colegi de mun­ CORNEL ARMEANU ma de legume, care în a- crărilor în ritmul general pania 7-a s
nă (Flacăra;
din secţia de acoperire ¡ş îlvanicâ a cilindrilor stîlpilor hi- cest an ocupă o suprafaţă de muncă’ intensă şi res­ tă 2 (Arta)
drauiici. Foto : VIRGIL ONOIU de 100 ha, se aflau la erbi- ponsabilă. (CorrsLc.ior'
ŞANI : Vlad
rit le I-1I (O
na clin mi
Un studiu efectuat în a- chimie din Orăştie. Dar în şi ale regulilor de convie­ mească dar, luată global, Cauzele încălcărilor de le­ brie); Aven
nul 1977 cu privire la de- cele peste 2 300 de cazuri de ţuire. nelinişteşte. Un mare număr şi cel mai important factor Juan (Repus
lincvenţa juvenilă a relie­ care vorbeam au fost şi mulţi de minori depistaţi ca încăl- ge de către minori şi tineri educaţional, asupra ei tre­ Lanţul amin-
buie acţionat în continuare
sînt cunoscute. Se pune în­
fat, pentru organele de stat, minori şi tineri încadraţi în- Combaterea vieţii parazita­ cînd legile sau regulile de trebarea : este suficientă cu­ pe multiple canale în scopul I-II (Cultura
de procuratură mai multe tr-o activitate utilă sau ca­ re, o altă cauză a încălcă­ convieţuire socială provin noaşterea şi acţionarea asu­ lui Don Juan
VULCAN : C
cauze ale unor fapte cu ca­ re duceau o viaţă parazita­ rilor de lege a constituit din familii închegate, bine întăririi răspunderii pentru iul Marisol
racter antisocial săvîrşitc de ră. In toate aceste cazuri s-a pentru organele de stat şi organizate. Aceasta demon­ pra lor doar pe cîteva ca­ creşterea şi educarea copii­ LONEA : Dr
lor.
minori şi tineri. Pe baza u- procedat după gravitatea de influenţare obştească o a-, strează pe de o parte că, nale de influenţare ? Evi­ pănft (Miner
nalizei lor, în lumina docu­ devărată „piatră de încerca­ asupra minorilor proveniţi dent, nu. Numărul minorilor E nevoie de întărirea co­ SA : Oameni
mentelor plenarei C.C. al faptelor săvîrşite, alternînd re“ a eficienţei muncii în a- din familii dezorganizate, şi tinerilor care dau încă laborării între organele do (Muncitoresc;
P.C.R. din 28—29 iunie 1977 discutarea în faţa colectivu­ ceastă direcţie. Din 339 de societatea, prin mijloacele de lucru organelor de urmă­ miliţie, procuratură şi jus­ Lăsaţi baloi
N
(7
re
şi a măsurilor Comitetului lui cu sancţionarea celui în cazuri sesizate oficiilor de ei, a exercitat o permanentă rire penală dovedeşte că a- tiţie, organizaţiile de tineret BRAD : Gus
judeţean de partid, în etapa cauză sau a părinţilor ce recrutare şi repartizare a acţiune binefăcătoare, dar supra acestei categorii nu şi celelalte organizaţii de fericirii (Ş:
următoare s-a trecut la o l-au lăsat fără supraveghere. forţelor de muncă, 250 de mai demonstrează îngrijoră- s-a acţionat unitar, cu tot masă, factorii educaţionali ORĂŞTIE : C
acţiune continuă de preve­ din învăţămînt, organele de tura de plo
nire prin cele mai variate influenţare obştească. Cola­ Alt bărbat,
forme a acestor fapte. Peste borarea aceasta trebuie să seriile I-XI
GEOAGIU-BÎ
2 000 do acţiuni cu caracter Prevenirea stărilor infracţionale In rîndul minorilor şi tinerilor se concretizeze în acţiuni efi­ idei (Casa
preventiv au fost organizate ciente de cunoaştere a legi­ HAŢEG : I
- anul trecut în medii frec­ lor, în depistarea familiilor (Popular) ; I
în care nu se matîifestă su­
pe cer : Ci.
ventate de minori şi tineri, ficientă răspundere pentru nărui (Casa
în cursul acestora s-au exer­ Nn este de ajuns cunoaşterea cauzelor. creşterea şi educarea copii­ S I M E R I A
citat influenţe eu caracter lor, spre a determina întă­ culoarea fe
educativ în cazul a peste rirea acesteia, în încadrarea şui) ; 1LIA :
2 300 de minori şi tineri, ca­ E nevoie de acţiuni consecvente, de efort comun! într-o muncă utilă a mino­ mina) ; TEL)
(Minerul).
re, într-un fel sau altul, în- rilor şi tinerilor fără ocu­
eâlcau, conştient sau nu, re­ paţie, în mai buna suprave­
guli de convieţuire socială. Doar într-un număr de 83 ghere Sn şcoli a evoluţiilor
Pentru că un număr însem­ de cazuri a fost nevoie să se minori de peste 16 ani şi ti­ toarea lipsă de responsabili­ arsenalul de mijloace pe ca­ copiilor-problemă ca şi în
nat dintre ei erau elevi, du­ ia hotărîrea de a fi inter­ neri au fost încadraţi într-o tate a unor părinţi faţă de re le avem la îndemînă. E alte acţiuni menite să asigu­
Desigur,
utilă.
activitate
pă deschiderea anului de în- naţi în instituţii de ocrotire faptul că au mai rămas ti­ educaţia propriilor copii. E- drept, numărul minorilor re necesarul scontat în pre­
xemple se pot da multe, dar
văţămînt 1978—1979 au fost. şi educare a minorilor. neri care continuă o viaţă cercetaţi penai anul trecut venirea la minori şi tineri a
unul este tipic, cel al mino­
intensificate aceste acţiuni O cauză majoră a încălcă­ parazitară, contrarie norme­ rului elev Dumitru H. din reprezintă doar 11 la sută încălcării legilor, sau regu­
Timpul
i
în rîndul minorilor şi tineri­ rii de către minori şi tineri lor eticii şi echităţii socia­ Hunedoara. Părinţii săi. Va­ din numărul total al cetăţe­ lilor de convieţuire socială. 21 martie : \
lor încadraţi în învăţămînt. a legilor sau reguliior de liste nu mulţumeşte dar nu lentin şi Maria, oameni la nilor cercetaţi penal. Dar Este cu atît mai importantă ral nestabilă
S-a reliefat cu acest prilej convieţuire socială s-a dove­ în puţine cazuri dintre aces­ locul lor, încadraţi în mun­ faptele pentru care ei au această problemă, cu cît mi­ Vor mai căc
un fapt şi anume lipsa de dit a fi necunoaşterea temei­ tea se întîmpină o condam­ că la C.S.H., cunoscuţi ca fost cercetaţi — furt în dau­ norul sau tînărul de azi va şl averse de
supraveghere, în special la nică a prevederilor acesto­ nabilă rezistenţă din partea oameni fără vicii au făcut na avutului personal sau ob­ £i cetăţeanul cu răspunderi va sufla moi
orele de practică, din par­ ra. Spre înlăturarea situaţiei părinţilor la încadrarea în cu copilul lor o greşeală gra­ ştesc, tîlhărie, infracţiuni sociale sporite de mîine. Şi slflcări temp*-
tea cadrelor didactice şi a au fost organizate peste 1 500 muncă a odraslelor lor. vă. Nu i-a interesat că nopţi contra autorităţilor, infrac­ cetăţeanul acesta trebuie să Temperaturi
0 grade, tem
maiştrilor de practică. Au de acţiuni de popularizare, In activitatea de comba­ la rînd copilul lipsea sau ve­ ţiuni împotriva convieţuirii se dezvolte în spiritul res­ mc : 10 şi l
„furnizat“ asemenea exem­ constând din: convorbiri cu tere .a încălcărilor de lege nea tîrziu acasă. în tot a- sociale — trebuie să ne dea pectului faţă de muncă şi neaţa, local
ple liceele nr. 1 din Petro­ elevii şi părinţii, lectorate de către minori şi tineri, cest timp. cînd nu era între­ de gîndit. Şi atunci ce tre­ de lege, de semeni şi de ceaţă.
şani, Hunedoara şi Lupeni, cu părinţii, dezbateri, tnese desfăşurate anul trecut, s-a bat de unde vine şi unde se buie făcut, ce nu s-a făcut sine.
La munte ?
Liceul „Decebal“ din Deva, rotunde, dialoguri juridice, observat o tendinţă care, duce, minorul, împreună cu pînă acum cu suficientă con­ VICTOR DUMITRU stabilă cu ct
Şcoala generală nr. 1 din Si- audienţe colective şi multe privită dintr-un anumit alţi „prieteni“ nu comis G vingere ? procuror şef cădea ninsor.
sneria, Liceul industrial de altele, pe teme de îegislaţie unghi, ar putea să mulţu- infracţiuni de tîlhărie, Luînd familia ca primul al judeţului Hunedoara