Page 83 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 83
® SSStiptittA, 24 MftBfffE 1979 Pag. 3.
de-al II-lea război mondial f
lucian Blaga „încercări fîlsscfice“ cu zîmbetul pe buze ? Nici dialog- ea ©MisoSl OBICEI PROST
2IUWB decum.
De bună seamă involun
Volumul „încercări filo respectiv anii 1914—1926, ci tar, Robert Lamoureux se t Stăm de o jumătate da t
sofice“, de Lucian Blaga, tind numai titlurile lucrări călăuzeşte după acest dic Vă răspundem la întrebare , oră in faţa magazinului 1
se împarte în şase părţi lor reiese că preocupările ton, cînd creează conti ’ de la Săcămaş. Nu stăm ţ
jdistincte : începuturi (1914— lui Lucian Blaga au fost nuarea aventurilor eroi-co- 5 numai noi, căci. mai sînt (
tmbil Rjift- mice ale trio-ului din „Un
1919), Filosofía stilului, Fe problemele de artă şi cul B. Crăciuncan — Orăştie. perioadă este anterioară in ^ şi ciţiva cumpărători din i
ţele unui veac, Ferestre tură. Cîteva titluri sînt e- de este compania a 7-a“. Conform prevederilor ane trării în vigoare a Codului i sat. Magazinul trebuia să *
•t de jnuzl- colorate, Articole din re dificatoare; Impresionis Chaudard, Pithivier şi Tas- xei la Legea 12/1971, fiind
a vista „Banatul“ şi Cugetări, mul, Starea estetică şi nor sin se află în această a muncii actual, respectiv 1 ) se se deschidă la ora 16,00 j
:nţii judeţeni gînduri, frînturi ; exceptând mele artistice, Despre ro doua parte a unui serial absolvent al şcolii profesio martie 1973. ţ dar se apropia ora 17,00, -
partea ultimă, toate cuprin- mantism, Etnografie şi artă, posibil în condiţiile Rezis nale este necesar să aveţi Ioan Rotaru — Hunedoa l şi încă nu sa deschisese.
Magazia zînd articole publicate în Artă şi magie. Spaţiul nu tenţei, intr-un orăşel de o vechime în specialitate ra. în situaţia relatată, vii ! „E un obicei acesta la !
magLni presă şi scrieri apărute în permite intrarea în amă provincie, al cărui" cadru de 4 ani şi jumătate-pen toarea soţie este scutită de gestionară“ — spun local
lturalii volume. Pornind de la ar nunte, însă este de menţio serveşte drept decor pen tru a putea fi promovat în plata cheltuielilor de şcola nicii, Cine o vindecă
(ăzut de »- ticole rămase pînă acum nat faptul că ceea ce cu tru derularea alertă a u- categoria a IV-a. rizare dacă se transferă în pe gestionara Margareta
nei suite de întîmplări pli
inedite — în care încă se prinde prezentul volum ne de haz, comicul balan- Sima Lungulescu — Hu interesul serviciului sau la Şoancă de obiceiul iniîr-
creţului la simte căutarea unei perso trebuie raportat la concep sînd cu virtuozitate pe-o nedoara. Aut. 7 (2) din De cerere. Unitatea la care lu
nalităţi filosofice proprii — ţia filosofică de mai tîr muchie de cuţit. cretul 246/1977, prevede că crează nu este obligată sâ-i zicrilor ?
al mondial şi tcrminînd cu scrieri care ziu a lui Lucian Blaga, Ceea ce este admirabil la pentru persoanele nou în acorde transferul, neexis-
fiindcă aceste lucrări nu
prefigurează
cu
claritate
— grupa B : sînt decît nişte componen Robert Lamoureux e acea cadrate (care nu au mai tînd text legal care s-o o-
— Norvegia omul de aleasă cultură de te — unele rămase doar ca ştiinţă rar întîlnită de a lucrat pînă la acea dată), blige la aceasta.
a ll-a şi a mai tîrziu, cititorul are po nişte fişe de creaţie — ale monta în aşa fel secvenţele alocaţia de stat’se acordă l \
sibilitatea să urmărească acţiunii, ca imaginea fina Păscuţ Guguţ — Ocişor.
evoluţia gîndirii sale filo uneia dintre cele mai ori după 3 luni de la încadra Potrivit art. 79 din Legea
politica in» sofice. In perioada desprb ginale sisteme filosofice. lă a acesteia să fie de di rea în- muncă cu • contract
mensiunile unei epopei co
iternationalu care este vorba în carte, DUMITRU HURUBĂ mice. Fără să acuzăm niş pe durată nedeterminată. 3/1977, pensionarii şi mem s
brii lor de familie au drep
pionieresc pe te influenţe, între „Compa Alocaţia se primeşte î-nee- tul,. pe timpul internării în s ţ
organizat de
naţional al m ; nia a 7-a sub clar de lu pînd cu luna următoare spital, la asistenţă medica l CERTAŢI CU ORDINEA .
:i pionierilor m €&s*téa #. :acena.;®. ©$r&sral nă“ şi antologica peliculă celei în care s-au depus lă şi medicamente în mod I ŞI CURĂŢENIA ?
I2s ' ; ' ' ... A.' : A • ' .i..Z-í. ' "fi cu Brigitte Bardot, „Ba- actele. I
bette pleacă la război“, e- gratuit. Dacă din eci. 22 ani \
■petlia xistă sensibile afinităţi. Vasile Manea — Brad. vechime aveţi lucraţi în In colonia Brazi, unde S
1 :„In'spa* Prin art. '8 (1) din Legea grupa a Il-a de muncă cel locuiesc constructorii şan- 7
închise“. E- Filmul lui Lamoureux este
„Compania a 7-a sub clar de lună“ de acelaşi tempe 26/1967 se prevede că ce puţin 20 ani, puteţi solicita . fierului I — uzină, din ca- \
dominat
rament meridional, de ace
fle sîmbătu lor care au fost în incapa modificarea pensiei în cu ) drul Grupului de şantiere \
Ce poate demonstra mai sau a unui Haşek, ori — laşi optimism latin netul- citate temporară de muncă antum pentru limită de ţ Riu Mara-Retezat, se mal ţ
w. elocvent vitalitatea omu de ce nu? — a unui ci burat de lătratul mitralie întregul an calendaristic, nu vîrstă la 59 ani. { află, e drept puţini, loca- i
ul mondial lui decît faptul că el poa neast ca Robert Lamou relor inamice. 11 se acordă concediu de o- Vasile Nicorici -— Hune 1 lari certaţi cu ordinea şi ¡
— grupa lî : te să rîdă şi în cele mai reux, care plasează în fie Admirabilii actori Jean tlihnă pe anul respectiv.
R.D.G. şi dramatice împrejurări, că care epocă frămîntată clte Lefebvre, Pierre Mondy, doara. Dacă vă încadraţi în ) curăţenia. Szekely A- ţ
la lesslvits» el nu-şi pierde nicicînd un „soldat fanfaron“, cu Henri Guybert —■ protago Liviu Cocioabă — Sime- prevederile Decretului 445/ ţ lexandru, luliu Raţ — efe 4
scopul declarat de a privi niştii precum şi ceilalţi ria. Perioada stagiului mi .1978, mai puteţi lucx-a 2-3
disponibilitatea de a ima 1 la lotul construcţii, Gheor- l
gina alături de tragic, pe evenimentele >— să zicem sînt de neuitat în această litar (1969—70) nu se in luni. Pe această * perioadă } ghe Zoltan, Gogu Iorda- 1
fratele său geamăn — co — extrapatetic, în oglindă comedie spumoasă şi proas clude în vechimea neîntre veţi primi retribuţia la ni > che şi Gheorghe Vasilache \
micul ? Că este aşa de strîmbă, care va să zică. pătă. ruptă în aceeaşi unitate, la velul de bază pentru mese
cînd e lumea, o demon E cumva un act de impie care se acordă sporul de ria respectivă şi pensia in ţ — lotul castel, Gheorghe l
strează apariţia unui Plaut. tate să vorbeşti despre cel AL. COVACI vechime, întrucît această tegrală. i Tot, Gheorghe Zlătaru şi }
/ Vasile Stan — lotul cen- i
I; 6,00 lla- I trată, sa numără printre ţ
limineţii; 7,U0 \ ei. Gunoiul menajer anin- i
Si,00 Revista i cat la înlîmplare, distru- /
uricrul melo- Pe la Comisia judeţeană de fotbal \
letln (le ştiri; J gerea instalaţiilor sanita- 1
radio ; 10,00 ’( re interioare, robineţi lă- ţ
ri ; 10,03 Ite-
r a d i o 1 0 , 4 0 11 cartonaşe galbene şi 3 I saţi deschişi pentru... i- i
:e şi jocuri 1 nundarea vecinilor —• iată ]
io Buletin do ) fapte săvirşite da ei, pan- »
tlas cultural ;
i ,,U« ; 11,33 în prima etapă I ^ tru car.e ceilalţi locatari, ţ
radio - tv. ; i cei corecţi, le-au servil l
ie ştiri ; 12,03
0
olclorului nos- Analizîncl prima etapă din ghe, de la Preparatorul Teiiuc, i săpuneala zdravanu.
lalion contpo- returul campionatului jude care, pentru abateri grave în ) Poate înţeleg să se în
*
)c la 1 la- 3 ; ţean do fotbal 1978—1379, Co turul campionatului judeţean, i drepte ! ^
-club ; 16,00 misia judeţeană de fotbal a a fost suspendat pe 3 etape,
16,15 lladio- desprins următoarele aspecte : iar în prima etapă a returu
oo Orele serii; lui campionatului, pentru ace \ „NU FACEŢI CA NOI !“ )
, cîniccc de © Majoritatea eclupelor s-nu leaşi abateri, a fost suspendat \ 1
melodii con- pregătit bine din punct de ve pe 8 etape. Ce învăţăminte a
,30 Azi, în dere precompetiţional : au fost tras acest jucător în perioada ( 500 lei amendă plus i
;o Cadenţe so- promovaţi iui număr însemnat suspendării anterioare ? i 1.139 lei recuperarea cos- /
itadiojumal ; de jucători tineri în echipele De asemenea, aspecte de in ^ tuliţi energiei electrice fu- I
: dans ; 24,00 do seniori ; s-a asigurat baza disciplină au manifestat şi ju
trl ; 0,03—6,00 materială ; jocurile s-au desfă cătorii de la Preparatorul Pc- I rate, 500 lei amendă plus \
zică! nocturn. şurat în limitele regulamentu trila, caro au acumulat 4 car l S82 lei recuperare, 1 000 ţ
lui activităţii fotbalistice. Sec
; 18,00 Actua- Liceul pedagogic Deva. Pionieri ai clasei a V-a A la depunerea şl semnarea jură- ţiile de fotbal, după disputarea tonaşe galbene ; de la Con- ) 1 lei amendă plus S00 lei l
; 18,10 Româ- mîntului. jocurilor, au analizat modul structorul Hunedoara, cu 3 car i recuperare — iată cit )
tonaşe galbene plus două car
Melodii popu- de desfăşurare a acestora, sub tonaşe roşii.
ti şi ale na- liniind neajunsurile teinuco- 1 i-au costat pe Augustin ţ
coniocuitoaro ; tactice manifestate în timpul © Nu s-a asigurat de către i Lăcătuş — Hunedoara, str. |
contempora- dicat fruntaşilor în produc- i organizatori numărul corespun \ Eliberării, blocul 1, ap. ¿
orduri de pc PIONIERI LA jocului. în acest sens, s-au e- zător de oameni de ordine, a-
cchipelo
videnţiat
Explorări
1
19,00—20,00 Ca- „CUPTORUL ţie. La reuşita spectacolu- J Deva, Minerul Aninoasa, Mine sistenţa medicală, cameră de l 100, Safta Patrichi — Hu-
>r. TINERETULUI“ lui au contribuit artiştii a- echipat pentru arbitri, aşa cum ¿ nedoara, str. Pinilor, blo-
■matorl ai ansamblului fol rul Uricani. C.F.R. Petroşani, a fost cazul la I.M.C. Bîrcea, 1 cui 39, ap. 26, şi, respectiv,
cloric „Pâcurariul", brigada Aurui Certej şi altele. Paringul Lonea, Aurul Certej.
Un grup de pionieri de © Cu toate rezultatele pozi Jocul de juniori dintre echipele ţ Mircea Ploscar — Hune-
la Şcoala generală nr. 11, artistică, pionieri şi şoimi tive obţinute în această eta i doara, str. Viorele, blo-
din Hunedoara, membri ai ţelari. Prim-topitorul Gheor al patriei din Meria, obiceiul pă, au fost scoase in evidenţă Auto Haţeg şi Minerul Paro-
şeni, din cauză că nu s-a asi
cercului tchnico-aplicativ al ghe Bărbuş şi sublnginerul popular „Claca“, soliştii vo uncie neajunsuri, in sensul că gurat asistenţa medicală, nu / cui 11, ap. 119, faptele
Casei pionierilor, au fost loan Grecu au răspuns la cali şi instrumentişti ai că nu toate secţiile de fotbal, nu s-a disputat. Echipa gazdă Pre ) lor necinstite. ■ Cu aceste
oaspeţii oţelarilor de la minului cultural. toţi antrenorii şl instructorii au paratorul Petrila nu a pus la ^ sume puteau achita con-
întrebările pionierilor. înţeles că echipele din campio dispoziţia arbitrilor o cameră
‘.eciiv partlcu- „Cuptorul tineretului“, din natul judeţean au scopul de a pentru a se echipa. J travaloarea energiei elec-
sălbatiee (Pa- C.S. Hunedoara, cu ocazia SPECTACOL DEDICAT EXPOZIŢIE pregăti jucători de perspectivă, Comisia judeţeană de fotbal ţ trice consumate luni şi
e de tăcere elaborării celei de a 700-a caro să fie promovaţi în e- i luni în şir. Aşa le-au a-
DOAR A: Com- tom" de oţel peste preve FRUNTAŞILOR La Casa de cultură din chlpele divizionare. cere secţiilor de fotbal, antre
norilor, instructorilor şi jucă
3 clar de lu- IN PRODUCŢIE Gcoagiu-Băi s-a deschis ex torilor să manifeste mai multă i chitat drept amenzi. Cină
© Au existat cazuri de in
; Ultima no- derile planului, de la înce poziţia de pictură a artistu disciplină care au condus la receptivitate în pregătirea şi ! îşi povestesc păţania o
Două lozuri putul anului. Pe platformă, Lo căminul cultural din lui plastic amator dr. Tite desfăşurarea în cele mai bune
L* PETRO- pionierii au purtat un inte Lunca Cernii de Sus a avut Dan Liviu, din serviciul acordarea de 11 cartonaşe gal condiţluni a campionatului ju \ spun tuturor : „Nu faceţi \
Ţepeş — se- resant dialog cu tinerii o irii o- loc un reuşit spectacol de- medical al staţiunii. bene şi 3 roşii unor jucători deţean şi o poziţie hotărîtă îm i ca noi !“. •;
loc un reuşit spectacol de
de la echipele de seniori. Un
¡rea) ; Capcn- caz ieşit din comun ii consti potriva acelora care se abat de
iţi (7 Nolern- L~ tuie jucătorul Tatalici Ghcor- la disciplina sportivă.
irile Iul Don
ca); LUPENi:
rilor — seriile
; Aventurile *— Tovarăşa Gheorghe To-
(Muncitoresc); Să se ştie eă există si o comună lăm pe jos sau cu căruţa.
le 4 nunţi ale ma. Aţi fost sătean, apoi 14 Cînd e timpul favorabil..,
Muncitoresc) ; ani pădurar, . apoi trei ani 9 1 Dacă vom reuşi să pietruim
niuri in cum- miner, iar de trei ani slnteţi drumul acesta, se vor
1) ; ANINOA-
rămîn oameni primarul comunei Bătrîna. E care se numeşte Bătrîna... schimba multe.
; URICANI : greu să fii primar la Bătrî — Dar ca nerealizare ?
ul sa zboa- na ? — Magazinul sătesc. Să
> i e m b r 1 c) ;
ii şi culoarea — E greu să fii primar — Un fel da Elveţie hune- Mircea, Cornelia Costea, adepţi ai unor secte religi ani n-am mai avut nici o nu mai trebuiască omul să
;aua roşie) ; oriunde. Problemele din a- dorcană. Domnica Vasiu, Nica Bis- oase, care ne pun piedici infracţiune sau deliot pe bată atîţia kilometri după
anura şl pică- genda de lucru nu se gată — Da. Cred că ar putea trian, Muntean Nica Ana, în activitate. Apoi, tinere raza comunei. Şeful de cumpărături.
ie (Patria) ;
■Ită femeie — niciodată. Se adună mereu fi o reuşită staţiune mon preşedinta femeilor şi alţii, tul începe să privească spre post, Virgil Lupşe, dacă ţi — Cum vedeţi moderni
(Flacăra) ; şi se cer rezolvate. tană. Mai avem un maga în ediţia viitoare a festi oraş. în 1978 au părăsit ne tot aşa, va trebui să se zarea comunei Bătrîna ?
I ; Un om cu —- Izolarea rutieră a comu zin sătesc plasat cu chirie valului o să demonstrăm comuna 18 familii. Pleacă recalifice. Să mai amintesc — Prin asigurarea pres
de cultură) ; într-o casă. în ultimii doi
in nou linişte nei face să nu prea fiţi po de ce sîntem în. stare. No să lucreze la Hunedoara, la şi despre deputaţi comu tărilor de servicii către
RAZI : Trepte meniţi in presă, radio, tele ani s-au construit vreo taţi asta. Mai departe. De Călan, la Deva. Se cîştigă, nali harnici, caro ne ajută populaţie, eleotrificarea ce
DAN : Merce- viziune, dări de seamă. Nici douăzeci de case noi. Sînt două-trei ori pe săptămînă e drept, biiie, dar şi în lorlalte sate şi, desigur,
de cultură) ; din lemn, dar mobilate mo rulează un film. în această în toate acţiunile, ca Aron realizarea unor drumuri
Gustul şi de inspecţii prea dese n-aveţi sectorul zootehnic ies bani Toma, Zamfir Moldovan,
iclrii (Murc- parte. De aceea, vă rugăm dern. în total 360 familii. Moise Costea, Nica Mun bune de acces. Dacă re
Jezebel (Ln- să punctaţi succint cîteva Organizaţia de partid nu zolvăm chestiunea dinamu
UC : Guerrilla mără 45 de comunişti. tean şi alţii: Am fost citaţi lui, rezolvăm noi şi eu
dintre caracteristicile aşezării. Primary! şi problemele comunei pe judeţ printre comunele
— Aminteaţi de un cămin modernizarea comunei. Va
— Comuna se compune fruntaşe în întrecerea so fi ca staţiunile de pe Va
din patru sate ; Bătrâna, cultural. Asta înseamnă acti cialistă şi patriotică. lea ’Prahovei. Vara e foai-
Faţa Roşie, Piatra şi Râ~ vitate cultural-educativă. Ci — Se ştie că dorinţa ori te frumos. Pe Valea Dobrei
cliiţaua. Numai Bătrîna ne se ocupă de organizarea iarnă n-a prea rulat că ni ’ frumoşi dacă eşti gospodar.
este electrificată. Sector ne ei ? s-au defectat aparatele. Am Aşa cum este Viorel Stă- cărui primar e să lase ceva se înşiruie pînă la noi pes
carii. Dau la păstrăvi. Cînd.
în urmă, legat de numele
cooperativi zat, zootehnie, lo — Eu şi cu învăţătorul cerut sprijinul întreprinde nilă sau Gheorghe Pătruţ... său. In cei trei ani, ce con vom termina drumurile,
Avem dispensar uman, dar
rii judeţene cinematografi
•obabil pentru cul 7 pe judeţ pentru rea Radu Herciu. Este originar ce, dar... Ne-ar părea bine de doi ani nu avem nici sideraţi că constituie pentru vom putea fi vizitaţi mai
reme în gene- lizarea tuturor indicatori din comună. Ţinem expu medic, nici personal mediu des. Chiar şi de ziarişti.
:u cerul noros. lor. Cetăţenii în putere mai neri, conferinţe, ne ocupăm dacă şi Comitetul judeţean dv. cea mai importantă rea
ea ploi locale de instruirea artiştilor ama pentru cultură şi educaţie sanitar. Numai un agent lizare ? — Ţineţi să apară şi afir
ploaie. Vlntui lucrează în sectorul fores socialistă ne-ar sprijini mai maţia asta de la urmă ? E
erat cu lnten- tier şi minier. Avem două tori. După priceperea noas veterinar. Am tot anunţat — Drumul de acces Do-
irare din vest. tră. Am luat parte la în concret. Să vină şi pe la Direcţia sanitară judeţeană. brişoara — Bătrîna, de 6 cam lungă şl nu avem spa
şcoli, radio aproape în fie ţiu tipografic...
minime ; 1 şi trecerile din cadrul Festi noi ansambluri artistice de Degeaba. Poate pînă la ur km şi drumurile care leagă
peraturi maxi- ce casă, televizoare, un că valului naţional „Cîntarea amatori sau profesioniste. mă... Pînă atunci se mai — înlocuiţi-o cu „şi de
grade. Dimi- min cultural cu 250 de întîmplă ca femeile să nas satele între ele. Cu drumu televiziune“.
se va semnala României“ cu echipa de N-au lost de nu mai ştiu rile astea de acces avem
locuri. 233 ha teren arabil, dansuri şi solişti vocali. cînd... că în maşinile de ocazie în — Da, aşa merge ! Ce zi
519 ha fineţe naturale, 670 N-am ajuns în faza jude — Am ajuns în domeniul drum spre Dobra. mari probleme. Pînă la Do ceaţi că se poate pescui în
Vreme ne- greutăţilor... — Poate ne spuneţi şi ceva bra sînt 45 de km. Autobu pirîul Dobra ?...
.•ul noros. Vor ha păşune. Peisaj alpin, ţeană, dar avem artişti ta
'. temporare. cum spune manualul de * lentaţi. Solistul Gheorghe — Al realităţilor. Uitaţi, mai... vesel. zul opreşte însă la 10 km CAROL DROZD
geografie. Costca, dansatori ea Ileana în comună trăiesc încă unii — Desigur ! Do vreo 4-5 de Bătrîna. De acolo circu