Page 86 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 6
SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR m iudeiului hunedoara mmmi\ mai răpim a razii
DE MATERII PRIME INDIGENE
(Urmare din pag. 1) cu foarte multă uşurinţă şi te asemenea utilaje stau de Vorbitorul s-a referit apoi ■ DUMINK
de către conducerile unor u- fecte sau din lipsă de per la modul de soluţionare a 8,30 Gimnt
nităţi, cît şi de către comi sonal. De asemenea, consilii propunerilor, reclamaţiilor şi (Urmare din pag. T) profesionale a cadrelor, de Iiu
Grupului întreprinderilor de tetele şi birourile executive le populare n-au folosit toa cererilor oamenilor muncii, asigurarea unor condiţii op 8,40 Tot în
gospodărie comunală şi loca- ale consiliilor populare ju te mijloacele de care dispun activitate căreia conducerea 9.25 Şoimii
tivă, Vasile Deac, directorul deţean, municipale, orăşe-r pentru a imprima pretutin partidului şi statului îi a- vom începe o nouă fază de time de muncă şi de viaţă. 9,35 Film i
întreprinderii de lianţi De neşti şi comunale. Faptul că deni simţul răspunderii în cordă o atenţie deosebită. Se cercetare, cu un volum im — Cu ce greutăţi se mai ph : »
va, Agnişa Nuţiu, cercetător nici un consiliu popular nu gospodărirea mai bună a lo poate aprecia că organele şi presionant de galerii, pe 8 confruntă colectivul I.P.E.G. să“. I
la Muzeul judeţean Deva, a tras la răspundere în pe calităţilor şi cartierelor, de organizaţiile de partid, con Deva în activitatea sa de 10.00 Viaţa
Teodor Vasiu, primarul co rioada analizată conducerile către asociaţiile de locatari, siliile populare, unităţile so orizonturi, pentru un zăeă- punere în valoare a resur 11.30 Pentru
ncavo;
munei Ilia, Maria Corcea, unităţilor din teritoriu, a- comitetele de cetăţeni, depu cialiste din judeţ, au acţio fnînt bogat de cupru. Alte 11.45 Bucuri
preşedinta Cooperativei agri tunci cînd nivelurile de e- taţi, de fiecare locuitor în nat mai bine. în acest dome lucrări de cercetare vizează selor minerale de care are 12.30 Do str
cole de producţie Ribiţa, manaţie din aer, apă şi sol parte. Trebuie făcută ordine niu. punerea în valoare a unor nevoie economia naţională ? 13.00 Telex
Stelian Popescu, directorul au depăşit limitele admise, şi în ce priveşte spălatul Au fost primite şi au fost minereuri complexe de — In primul rînd cu a- 13,05 Album
Institutului de proiectări Hu mulţumindu-se să stabilească autovehiculelor, fie ele ale rezolvate un număr sporit de fier, bauxită şi altele. A- sigurarea cadrelor. înfiin Umor
nedoara. doar măsuri — care nici a- unităţilor sau ale posesori- cestea ar fi, în linii mari, ţarea unei clase de sondori 13.45 Desen«
lătoriil
Sesiunea a adoptat Proiec cestea nu s-au aplicat în to lor particulari pentru a pu scrisori şi probleme ridicate 14,10 Drumc
tul de hotărîre cu privire la talitate — dovedeşte că a- ne capăt spălării acestora pe în audienţe, comparativ cu obiectivele prioritare, sar în cadrul Grupului şcolar 14.40 Stadioi
aceeaşi perioadă a anului
măsurile pentru protejarea ceastă activitate nu este con străzi, în curţile unităţilor, trecut, soluţionîndu-se atît cinile întreprinderii noas minier Deva ar fi o măsu tiv în
mediului' înconjurător, Pro dusă cu toată x-ăspunderea. în apele nurilor, fără nici tre în acest an, care se vor ră deosebit de’ necesară şi bal m;
iectul de hotărîre pentru a- Lipsa de control permanent o restricţie în ce priveşte probleme de interes general, continua, la cote superioa utilă. Apoi cu aproviziona Rostok
doptarea planului financiar din partea consiliilor popu reţinerea impurităţilor, care cît şi personal, în spiritul re, în anii viitori. Bucure
pe anul 1979 şi celelalte lare asupra modului în care ajung astfel în canalele me democraţiei şi legalităţii — Dar căile prin care rea defectuoasă uneori cu lele „i
lor Eu
socialiste.
noastre
Această
proiecte de hotărîri supuse fiecare unitate mare sau mi najere sau direct în rîuri. activitate a fost de natură vor putea fi îndeplinite ? anumite materiale şi piese 15.00 Serbăr
dezbaterii sesiunii. că ce constituie sursă de Vorbitorul a subliniat ne să contribuie Ia întărirea le de schimb, cu echipamente 10,03 Film i
In încheierea lucrărilor se poluare se preocupă de bu cesitatea ca atît comitetele găturii cu masele de cetăţeni, — In primul rînd prin- şi instalaţii moderne. Con la Lon
Fotbal
siunii a luat cuvîntul tova nă funcţionare a instalaţii şi birourile executive ale la atragerea acestora Ia în tr-o serie de măsuri orga ştienţi şi hotărîţi să redu 17.00 Snortu
răşul Teodor Haş. lor existente, de moderniza consiliilor populare, cît şi făptuirea sarcinilor şi la con nizatorice şi tehnice. Mă cem cit mai mult consu priza ;
Apreciind dezbaterile din rea lor, de întreţinerea şi conducerile unităţilor să ia ducerea treburilor de stat şi refer la mai buna organi 17.50 Cuteză-,
sesiune ca foarte oportune exploatarea acestora la para urgente măsuri pentru înlă obşteşti pe plan local. , zare a muncii în fiecare murile, nu reuşim să ne în 19.00 Telcjut
pentru realizarea în conti metrii proiectaţi a permis ca turarea acestor neajunsuri, secţie, pe fiecare şantier, la cadrăm în cotele repartiza 19,20 Reporti
nuare a sarcinilor ce revin şi conducerile unităţilor să pentru aplicarea neabătută a Este de remarcat însă că fiecare compartiment de te de materiale şi energie, 19.40 Varietă
Film !>
unităţilor economice, colecti pună pe planul al .doilea" a- prevederilor legii. Va trebui au existat în această perioa iar uneori aceste repartiţii 20.50 Atlanti
velor de muncă pe linia pro ceastă activitate. Aşa se ex ca în viitor să nu se mai dă şi o serie de neajunsuri producţie, incluzînd aici şi nici măcar nu ne sînt asi 22,43 Tele.iur
în soluţionarea operativă şi
tecţiei mediului înconjurător, plică, dealtfel, " şi lipsa de permită autorizarea execută asistenţa tehnică corespun gurate. O altă chestiune ar EUNI,
vorbitorul a arătat că în ju răspundere a unor specialişti, rii vreunui obiectiv economic globală a problemelor ridi zătoare, utilizarea la para 15.50 Emisiu
deţul nostru există o bună a unor conduceri de unităţi ce constituie sursă de polua cate de oamenii muncii în metri a capacităţilor de fi mai buna planificare a ghiară
scrisori şi audienţe şi îndeo
preocupare din partea majo industriale în proiectarea şi re pînă nu se prezintă şi sebi în activitatea de preve producţie, folosirea deplină activităţii, ritmică an de 18.30 Bangla
rităţii întreprinderilor şi executarea de proastă cali toate lucrările ce se fac pen a timpului efectiv de lucru,, an, fără vîrfuri prea înalte menim:
consiliilor populare pentru tate a instalaţiilor de pro tru protecţia mediului încon nire, de înlăturare a cauze întărirea sub toate formele şi căderi spectaculoase, care lMariobl de
19.30
Tele.iur
înfăptuirea măsurilor prevă tecţie, precum şi în întreţi jurător. Totodată este nece lor care au condus la nemul a disciplinei tehnologice şi ne grevează serios produc 20.00 Panora
ţumiri din partea unor cetă
zute în acest domeniu. Au nerea lor necorespunzătoare. sar ca în fiecare unitate de ţeni. Vorbitorul a atras a- ţia, aşa cum s-a întîmplat 20.30 Roman
fost alocate importante fon Ne întîlnim, de asemenea, cu ţinătoare de instalaţii de tenţia asupra respectării pro a muncii. Acţiunile de or în ultima vreme. darie“.
duri de investiţii pentru rea situaţii cînd din cauza ne- protecţie, acestea să funcţio gramului de audienţe de că din tehnic vizează dotarea 21.25 Mai av
21.55 Cadran
lizarea de noi instalaţii de exploatării corespunzătoare a neze la parametrii proiectaţi, tre conducătorii de unităţi, cu utilaje şi instalaţii mo — Cine are forţa »să re 22.15 Telejur
protecţia mediului înconju staţiilor de epurare a apelor iar acolo unde din proiecta precum şi asupra necesităţii derne, de înaltă producti zolve aceste probleme ?
rător, precum şi pentru mo reziduale, precum şi ca ur re nu s-au adoptat soluţii adoptării’ unei atitudini de vitate, aprovizionarea teh- — Organele noastre su
dernizarea ceior existente, mare a depăşirii capacităţii eficiente, să se treacă de ur deplină înţelegere faţă de nico-materială a şantiere perioare de resort, care
îndeosebi la C.S. Hunedoara, acestora, unele cursuri de genţă la modernizarea lor. cetăţeni şi de problemele lor. lor ritmic şi în cantităţi
Combinatul minier Valea rîuri sînt poluate. Va trebui să obligăm toate De asemenea, periodic, să se necesare, efectuarea la timp ne-au stabilit şi aceste mo
Jiului, C.M. Deva, I.V. Că- Vorbitorul a arătat, în con unităţile ce deţin surse de analizeze această activitate şi şi de bună calitate a revi bilizatoare sarcini de plan.
lan, I.E. Deva şi în alte u- tinuare, că un recent control poluare să se doteze cu a- să se stabilească măsuri fer — Dar colectivul cum BUCU
nităţi. efectuat pe teren a scos în paratură de măsură şi con me pentru lichidarea cauze ziilor şi reparaţiilor. In a- acţionează ? Este angajat 7,00 Radio,
Au fost, de asemenea, pu evidenţă faptul că nu se cu trol a emanaţiilor de sub lor care au condus la încăl cest sens am dotat toate cu toată capacitatea Ia vista presei
se în funcţiune o serie de nosc în totalitate instrucţiu stanţe nocive. în acest sens, cări ale legii sau la nemul secţiile cu autoateliere, am muncă ? meteo-rutier
nile de exploatare a instala
programul s
sarcini importante revin şi
staţii de epurare a apelor ţiilor de protecţie, se înca Centrului sanitar antiepide ţumiri ale unor persoane. dezvoltat şi modernizat a- gazin «lumir
la I.M. Dîlja, I.M. Paroşeni, Organele şi organizaţiile telierul special al între — Altfel n-am fi înregis toate pentru
I.S.C.I.P. Orăştie, Preparaţia drează în unele cazuri per mic, Oficiului de gospodări de partid, consiliile popu prinderii, am extins şi di trat de la începutul anului ellojumal ; 1
sonal neinstruit corespunză
rea apelor, Inspectoratului
cărbunelui Lupeni, precum şi tor, nu se respectă progra silvic şi celorlalte unităţi cu lare, conducerile unităţilor versificat activitatea labo depăşiri de plan la majori şlagărelor;
în localităţile Simeria, Brad socialiste vor trebui să ac ratorului de analize chimi selă ; 14,00
şi Uricani. In domeniul pro mele de revizii şi reparaţii a atribuţii pe linia protecţiei ţioneze’ cu toată răspunderea ce din bază. Totodată ne tatea indicatorilor fizici şi ponistic — C
14.15
Top (i
tecţiei solului s-au executat instalaţiilor de protecţie, nu mediului înconjurător, care pentru aplicarea neabătută a de eficienţă, pe care sîntem muzicii popi
lucrări de combatere a ero se asigură în totalitate pie au datoria să-şi sporească prevederilor Hotărîrii C.C. îngrijim de recuperarea şi hotărîţi să le amplificăm bul pasionat
sele de schimb necesare.
exigenţa faţă de unele as
ziunii pe o suprafaţă de al P.C.R. şi ale Legii 1/1978 ‘ perfecţionarea pregătirii în continuare. şi muzică ;
3000 ha, iar pe o suprafaţă în numai patru unităţi pecte de toleranţă şi nepăsa privind^ activitatea de solu ca pentru
de 800 hectare s-au făcut din judeţ : C. S. Hune re în acest domeniu. ţionare a propunerilor, sesi diojurnal ;
In continuare, vorbitorul
doara, I. V. Călan, I. E.
lucrări de eliminare a exce Mintia şi I. M. Hunedoa s-a referit la necesitatea a- zărilor, reclamaţiilor şi ce gistrări dc ir
sului de umiditate prin de rerilor oamenilor muncii. 20,30 Turneu
21.15 Noi i
secări şi drenări. In ce pri ra sînt stabiliţi responsabili cordării unei atenţii deosebi In încheiere, tovarăşul La zi în agricultură Jazz ; 21,30
veşte protecţia florei şi fau cu protecţia mediului încon te îndeplinirii planului de Teodor Haş s-a referit la 21,35 Romani
investiţii, în special la lo
jurător cu atribuţii mai bi-
nei, numai în anul 1978 s-au ele Teodora
plantat peste 6 milioane pu- ţie precizate. In restul uni cuinţe şi lucrări edilitar gos eîteva probieme ale activită (Urmare din. pag* 1) în aceste unităţi la însămîn- Stoian şi V:
ţii curente, subliniind nec'e-
ieţi — specii forestiere — tăţilor de problemele protec podăreşti. S-a arătat» că, da ţăfi. Comitetele comunale de Radiojurnal ;
ţiei mediului înconjurător se torită măsurilor luate, exis sitatca luării celor mai fer clă furajeră, 12 ha cu sfeclă partid şi consiliile populare mic sporliv;
în cuprinsul pădurilor de stat preocupă diferiţi tovarăşi fă tă garanţia îndeplinirii şi me măsuri pentru desfăşu de zahăr şi 10 ha cu cartofi. comunale Veţel şi Hărău au dans ; 24,00 1
şi comunale din judeţ şi pe ră să aibă atribuite ■sarcini depăşirii planului la con rarea mai rapidă a campa 0,05—5,00 Noi
tovarăşului
solicitat
Am
zonele verzi din localităţi, şi responsabilităţi la nivelul strucţia de locuinţe pe tri niei însămînţărilor de primă Liviu Gîrbea, prim-vicepre- şi ele partea de vină în ră- nocturn.
mînerea în urmă a acestor
precum şi pe unele terenuri cerinţelor acestui domeniu de mestrul I, şi s-a subliniat vară, pentru realizarea pro sedinle al Consiliului unic unităţi. Trebuiau să manifes
degradate. De asemenea, în activitate. oportunitatea unor noi efor gramelor în domeniul zoo
scopul protejării aşezărilor In continuare, vorbitorul turi pentru a realiza progra tehniei şi sporirea producţi agroindustrial Deva, să ne te mai multă exigenţă şi să
acolo
acţioneze
operativ
spună cum apreciază, stadiul
umane au fost extinse reţe s-a referit la faptul că, din mul de investiţii şi pe tri ei de lapte şi carne. De ase desfăşurării lucrărilor agri- unde dintr-un motiv sau al
lele de alimentare cu apă şi cauza nefuncţionării cores mestrul următor şi* pe în menea, vorbitorul a adresat * cole de sezon în unităţile tul s-a tărăgănat declanşarea
t
canalizare, s-au modernizat punzătoare a instalaţiilor de tregul an. In aceşt sens, s-a tuturor colectivelor de oa care aparţin consiliului. Sta însămînţărilor !
şi asfaltat o serie de străzi protecţie, se pierd anual în cerut să se ia măsuri pentru meni ai muncii din industrie, diul — spunea dînsul — es Timpul este înaintat şi ca DEVA : Le
şi artere de circulaţie. semnate cantităţi de substan asigurarea forţei de muncă construcţii, transporturi şi a- te nesatisfăcător şi aceasta atare se impune luarea de O Detectiv i
tria) ; Inaii
In continuare, vorbitorul a ţe utile şi că s-au întreprins pe şantiere, a aprovizionării gricultură chemarea de a pentru că a existat o slabă măsuri energice pentru acce (Arta) ; HUNI
arătat că deşi s-au obţinut prea puţine acţiuni de către cu materiale şi prefabricate, depune toate eforturile pen preocupare din partea con lerarea lucrărilor agricole de panta 7-a sul
realizări importante, judeţul unităţile respective pentru să se urmărească zilnic rea tru realizarea planului şi an siliilor de conducere ale sezon în toate unităţile Con (Flacăra) ; Zt
nostru se confruntă încă eu readucerea acestora în cir lizarea graficelor de execu gajamentelor pe trimestrul I C.A.P. Bîrsău, Veţel, Leşnic, siliului unic agroindustrial ta) ; Două lo:
foarte multe probleme pri cuitul economic şi valorifica ţie stabilite, să se organi şi pe întregul an, exprimîn- Bîrcea- Mică şi Banpotoc Deva. Trebuie folosite din torul) ; PETI
Ţepeş — ser
vind aplicarea fermă a pre rea lor superioară. zeze mai bine activitatea for du-şi încrederea că deputaţii, pentru buna organizare a plin toate forţele şi mijloa rea) ; Capcar
vederilor legii protecţiei me Sînt încă multe probleme maţiilor de lucru, să fie consiliile populare, toţi cei muncii şi mobilizare a for cele pentru încheierea de ur (7 Noiembrie)
diului înconjurător, lege ca nesoluţionate corespunzător peste tot întărită ordinea şi ce muncesc pe aceste me ţelor la lucru în cîmp. Aşa genţă a însămînţărilor la lui Don Juar
re vizează deopotrivă unită în activitatea de gospodărire disciplina. Odată cu măsuri leaguri vor întîmpina măre se face că unităţile respecti sfecla de zahăr, la rădăci- LUPENI : Li
ţile economice, centralele, a municipiilor, oraşelor, co le pentru realizarea investi ţele evenimente ale acestui ve au rămas în urmă cu noase, la cartofi şi plante de lor — seriile :
ministerele cit şi consiliile munelor si satelor judeţului. ţiilor din acest an este ne an — Congresul al XII-lea pregătirea terenului, nu au nutreţ, precum şi pentru tre Avaria (Munc
CAN : Cele 4
populare, în luarea tuturor Deşi în ultimii ani s-au fă cesar ca, de pe acum, să se al partidului şi a 35-a ani făcut la vreme sortarea car cerea la plantarea în cîmp Marisol (Mun
măsurilor necesare pentru cut eforturi mari pentru do aibă în vedere investiţiile versare a eliberării patriei tofilor şi ca atare nu au a verzii timpurii. Peste tot "NEA. : : .Driirpu
îmbunătăţirea activităţii în tarea activităţii de gospodă anului viitor, astfel ca încă — cu realizări de prestigiu, plantat pînă acum nici car să fie întronat un climat de (Minerul); PE
acest domeniu.- rie comunală cu utilaje şi din trimestrul al III-lea să care să situeze în continua tofi şi nu au semănat nici ordine, disciplină şi respon bel (Muncit«
Trebuie ăă arătăm că, spre mijloace de salubritate, a- se înceapă- crearea frontului re judeţul Hunedoara între sfeclă. Au fost luate măsuri sabilitate în activitatea me NOASA : Oa:
regretul nostru, prevederile cestea nu sînt exploatate şi de lucru pentru prima parte judeţele fruntaşe pe ţară în şi începînd de săptămîna vii canizatorilor, cooperatorilor, oameni (Mun
acestei legi au fost privite folosite eficient. Foarte mul a anului 1980. întrecerea socialistă. toare se va trece intens şi specialiştilor 1 RICANI : Adi
(7
Noiembri
Gustul şl cui
(Steaua roşie)
ZA : Acţiunes
(Urmare din pag. 1) mica, populare şi distracti (Minerul) ; OI
SPORT Sî MUNCA' ve. nura şi picăti
zări. Realizările au fost In spectacol au evoluat (Patria) ; Alt
„bobocii“ — în dansul celor
' merit Bela Karolyi, sub nemţii de sportive : marea tiv, in care punctul de a- mai mici sportive ale Şco femeie — ser:
prezentate de antrenorul e-
căra) ; GEOA<
I semnul celei mai calde re- campioană Nadia Comăneci tracţie l-au constituit noile diale. Au fost viu aplaudate Anca Chiş şi Rodica Punea lii generale nr. 7 Deva — ră) ; haţeg :
mitrita Turner, Melila Riihn,
om cu idei (C
evoluţiile sportivelor Nadia
' cunoştinţe faţă de dragos- fi micuţa Dana Silvaş, care exerciţii cu care se vor ali Comăneci, Emilia Eberle, — atît în exerciţiile de gim- junioarele din lotul naţional nişte (Populn
tea, qrija şi sprijinul cu ca- face primii paşi pe urmele nia în marile şi apropiatele şi elevele din grupele de Trepte pc cer
J re Comitetul judeţean de Nadiei — echipa a susţinut competiţii ale anului : cam Marilena Neacşu, Marilena naslică sportivă, cit şi în avansate ale Şcolii genera Mercenarul (C
I :partid, organele judeţene şi un complex program spor- pionatele europene si moh- Vlădărău, Cristina Itu, Du- programele de dansuri rit- le nr. 7, în cadrul unui to ră) ; New Yor
municipale de stat, forurile rent acrobatic şi de sări — seriile I-II
SIMERIA : Gr
' naţionale sportive au con turi. La reuşita spectacolu loarea fericirii
tribuit la constituirea şi lui şi-au adus contribuţia ILIA ; Jezebel
' consolidarea Centrului de actorii-recitatori Paulina TELIUC : Gue
I :gimnastică Deva. In alocu- ■ Codreanu şi JCorvin Alexe, rul) ; GHEL/
(Muncitoresc).
ţiunea sa, antrenorul lotului de la Teatrul „Valea Jiu
naţional a relevat fierbin-
- tele omagiu al sportivilor ce lui“, pionierele Anca Popa
(Şc. gen. nr. 3 Deva) şi
I se pregătesc la Deva adus Camelia Popa (Şc. gen. nr.
4 Deva), precum şi arhitec
minunaţilor oameni ai mun-
I cii liunedoreni, expriniînd tul Liviu Dros (momente
vesele), cintăreţul de muzi
"> sentimentele de mulţumire că folk loan Evu şi grupul Timpul prob
I şi recunoştinţă ale tineretu- „Canon“, solistele Elena şi ziua de 25 mar
J tui pentru tot ceea ce cu Cornelia Jurca şi taraful va fi în genera’
răcoroasă cu ci
J * dragoste şi căldură s-a fă Casei de cultură din Brad, Izolat se vor
cut pentru edificarea aces- verse de ploai
\ tei adevărate citadele a dirijor Vasile Molodef. cărl electrice.
Spectacolul „Sport şi mun
| gimnasticii româneşti, care că“, dedicat fruntaşilor în Vîntul va su
J dispune în prezent de o producţie din judeţul Hune din nord.
Temperatura
şcoală dotată unic în tară,
I tică, de cele mai bune con- doara, realizat pe un libret prinsă noaptea
de o nouă sală do gimiias- -
de Eugen Burza, în aranja
3 grade, iar zi«
*
14 grade. Dimin,
I diţii de pregătire şi muncă, mentul maestrului coregraf va produce cea
Vasile Chevereşan, dansu
I da viaţă şi învăţătură. rile lotului olimpic — de la sol.
' La prima sa apariţie pu- cunoscutul maestru coregraf Timpul prob
I blică în 1079, echipa femini- Geza Pojar, s-a bucurat de zilele do 26 şi
Vreme răcoroa
* nă de gimnastică a tării, unanima apreciere a nume bilă, cu cerul •
prezentată spectatorilor de
L reprezentantele a două ge- Trei generaţii de gimnaste de Ia centrul devean salută publicul prezent la Sala sporturilor Deva, roasei asistenţe, fiind aplau însoţite de des,
cădea averse lo'
dat la scenă deschisă.
trice.