Page 87 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 87
DUMINICĂ, 25 MARTIE 1979
Fag. 3
Consemnâri
\ Coiful... filantropului Una pe ssptămînă...
Tot despre pike
MARTIE Ou iiftyl, dar mal mult pe... scări
a domici-
Ce interesantă ar fi o an care-şi exprima indignarea la MOTTO :
tologie care să cuprindă toa adresa celor ce cîrtesc me Toată ziua-n ascensor
i te gindurile memorabile ce
>entru co- reu împotriva calităţii piinii. nici nu urc, nici nu
mistcrioa- s-au rostit despre piine de-a Articolul, altfel foarte bine cobor...
[ 5 lungul veacurilor ! Pină şt scris, ajungea la concluzia că
azi, cind sintem înconjuraţi atita timp cit, pe alte meridi Parcă ar fi un făcut : censoarele sint ale lor şi
inul dum-
de peste tot de „probleme“, ane, milioane de oameni rab cum mă duc la cineva care pentru ei. Şi cind nu uită, )
izicii de izbinzl şi de drame, de dă încă de foame, n-avem stă intr-un bloc turn, as- lasă uşa deschisă la nivelul \
triei întrebări şi certitudini, facem dreptul să facem mofturi. censoarele nu merg. Şi etajului in care locuiesc, o I
îical. ce facem şi tot ne muiem în Ideca e generoasă fiindcă, am un noroc, ca şi cind proptesc cu ceva, ca să-l /
cică răstimpuri pana in mireasma intr-adevăr, de multe ori iţi toate ursitoarele lumii s-au aibă la discreţie şi gala : \
ate : „Că- piinii. Scriem despre piine vine să le plesneşti peste adunat grămadă ca să mi-l iar o iei pe jos... {
ruliver (II) cu tandreţe pentru că ea e miini pe acele gospodine
opcnc sorocească şi anume că toţi Dragi tovarăşi locatari
razin spor- „cea de toate zilele“, cum care-şi vira degetele in piine prietenii mei stau in blocuri care reclamaţi de nenumă
ini. Hand- era şi în urmă cu două sau pentru ca apoi s-o dea îna lungite spre cer şi cam da rate ori că ascensoarele nu
Empor patru mii de ani: o chestiu poi strimbind din nas. To
Dinamo la etajul şase in sus... merg, v-aţi gindit vreodată /
semifina- ne de viaţă. Cind ne aflăm tuşi. în unghiul din care pri La „sfatul medicului", la că o parte din vină — şt i
Campioni- prin străinătăţi, scriem des veşte colegul meu lucrurile, radio, aud deseori diminea poate chiar cea mai mare i
pre ea cu pasiune şi nostal nu pot să stau. Pentru sim ţa că e bine să mergi pe — o purtaţi dumneavoas- i
>ezii gie, ca despre o iubită care plul motiv că dacă alţii rab
„Dickens jos cit mai mult. De acord. tră? Fie direct, fie prin co- )
Episodul 2 ne aşteaptă acasă. Scriem dă de foame, nu înseamnă II ascult şi pînă la locul da piii pe care nu-i suprave- \
inamo — despre piine cu patriotism că noi trebuie să ne resem
enţesc (re- local cind citim in ziare că năm să-mincăm piine proas muncă şi de acolo spre gheaţi şi care îşi fac din t
l casă mă iau la întrecere cu ascensoare un fel tobo- J
?re viitor brutarii din Sibiu şi Argeş tă. Mai ales cind ştim că e- autobuzul. Şi îmi cade bine. gan automat, cu două di- \
(şi nu cei de la noi) şi-au xistă toate condiţiile ca pli Mai scade colesterolul, ini recţii ! ^
suit jimblele pe podiumul în nea să fie bună. Putem în Fără cuvinte. Desen de C. GAVRILA
primăvară vingătorilor la un concurs pe ma bate mai tinereşte şi Sint convins că şi unele }
! : Bătălia schimb să renunţăm la pre altele asemenea. S-ar putea din unităţile subordonate t
ţară. Scriem cu indignare şi vederea inutilă care ne de ca şi urcatul nenumăratelor G.l.G.C.L. Deva, răspîndite ) t 0 mmtar 0 mmmttf 0 i
revoltă cind aflăm că sint termină să le dăm copiilor r t mmm. w 0 jomar m i ' r rnmmrn r ,
\RTIE noştri la şcoală bucăţi de scări precum şi coborîtul în judeţul nostru, îşi aduc ţ
limba ma- ţări in care copiii n-au coa.- lor, per pedes, să ajute la contribuţia prin nerezolva- l
ja de piine cu care să-sl a- piine atit de mari, incit o combaterea îmbătrînirii. Dar rea operativă a defecţiimi- j Civica NOI ŞI ORAŞUL
— docu- măgească foamea ancestrală parte o aruncă prin coşurile
yosub moştenită din generaţie în de gunoi ale claselor. Să le cum în momentul de faţă lor semnalate. Dar alături \
generaţie. Scriem cu obidă dăm merinde riiai puţină, sint sătul de urcat şi de de operativitatea lor, care ţ Noi sintem cetăţenii oraşu- Să vorbim despre Deva, J
coborît fără ascensor, mă se impune, trebuie ca şi
cind piinea pe care o cum vor minca mai bine la prinz. ‘ iui, ai Devei. Prin produsul despre Cetatea care ne sabx- I
ton : „Pol- părăm nu e tocmai cum Şi să-i învăţăm — părinţi şi mulţumesc să încerc ca să noi, locatarii, să ne aducem I * muncii, prin concretizarea în tă ca un semn al viabilităţii £
>dul S trebuie sau cind e de-a drep dascăli — care-i lungul şi combat indolenţa celor care contribuţia la păstrarea bu fapte a gînilurilor- şi ideilor — ultimul, cînd plecăm într-o î
înirebare ? uită că ascensoarele au un nurilor de care ne servim. noastre, îi dăm noi dimen- călătorie, primul cînd ne în- I
‘dial tul proastă, rezervindu-ne şi trudnicul drum de la bobul rol util, totuşi. Şi aici, in Ce-ar fi ca să se iniţieze, I siuni valorice, spirituale şi toarcem ; despre potecile care *
.
___ ___ ,
.
surpriza cite unei aşchii de de grîu, la mireasma caldă a materiale. Oraşul e al nostru, duc spre ea, pline de blncfă- î
cătoarea mireasmă de pădu- I
cu străzile, cu instituţiile, cu
lemn, a vreunui capăt de piinii. Mai putem face, fireş primul rind, mă gîndesc la pe localităţi, întreceri între ^ 5 * clădirile. Al nostru însă şi cu re dar şi de resturi de mîn- *
beneficiarii... ascensoarelor blocuri pe tema : blocul i
sfoară sau a unui plachiu. In te, o mulţime de lucruri pen hirtiiie aruncate pe trotuar, care, de pungi, ilc bucăţi de J
ceea ce mă priveşte, tai fie tru a apropia timpul cind care, fără nici un fel da nostru — cel mai frumos, ) alături de coşuri, cu staţiile ziare, poteci pe ale căror I
milă, se poartă cu ele de ascensoarele noastre — cele ţ I ' de autobuze pline de bilete margini cresc arbori ce au J
care nouă piine cu aceeaşi copiii lumii nu vor mai cu „scăpate“ din mină, cu săli devenit nemuritori numai fi- 2
proaspătă emoţie, in speran noaşte foamea. Dar nu să ne parcă ar fi ale altora : mai mai bune ! Nu de alta, dar l de spectacole în care o specie indcă poartă inscripţii ciudat I
ri I : ţa de a găsi ascuns in mie resemnăm cu orice fel de dispar din becuri, butoanele să moară de ciudă cei de / ' rară de „spectatori“ îşi ex- de asemănătoare celor de pc *
li ; 7,30 Re- zul mai mult sau mai puţin piine. Căci despre piine nu de comandă sint scoase de la secţiile de reparat as- 1 I primă aprecierea sau ilcza- bănci...
5 Duminica pufos, un loz in plic. se cade să scrii cu obidă, ci la locul lor, oglinzile sint censoare că nu mai au ce l * probarea, în funcţie de gus- Şi cite ar mai fi de spus ! !
!,00 Radio- sparte şi alte asemenea. * turile lor, prin fluierături şi Dar, oricum, Deva o oraşul J
r ; 9,30 Ma- Un tinăir şi talentat scriitor cu tandreţe. face. ! ( urlete onomatopeice ; al nos nostru, oraşul pe care il iu- t
; 12,00 De semnă mai deunăzi, tot in a- Uită bieţii locatari că as- OMUL DE PE STRADA ţ tru chiar cu afişele lipite a- bira, ale cărui pulsaţii le I
i ; 13,00 Ra- ceastă pagină, un articol in RADU CIOBANU J » colo unde te aştepţi mai pu- trăim. Trăim cu 'el şi prin J
Microrcvista Î ţln şi care anunţă : „Mare el. Ne confundăm existenţa .
Unda ve- bal la... Muzică, bufet, sur- cu "a lui, fiindcă aşa e firesc. 1
lalion com » prize 1“ şi pe care, citindu-le, Insă simpla constatare nu e «
ic Grigoriu; ( descoperi stupefiat că autorii suficientă, trebuie ca, prin |
ntcrpreţi ai lor sint certaţi bine de tot contribuţia fiecăruia dintre (
t ; 14,45 Clu- * cu normele limbii noastre. noi la complexul proces evo- .
; 15,30 Sport I Oraşul este al nostru. Scutu lutiv către o cit mai înaltă |
3 Muzicotc- ratul preşurilor de pe balcon,
; 20,00 Ra- * „mai pe înserat, că nu se civilizaţie, să facem dovada I
Noi înrc- I vede“, picupurile „slobozite“ iubirii pornind chiar do la JJ
?ă popuiară; I Ia maxim în liniştea nopţii, lucruri aparent neînsemnate. \
melodiilor ; * băncile din parc încrustate cu Iată de ce, aceste rinduri se |
ţistrări de I Giony, Lily, Jacky, John, vor un argument, o averii- |
lonscmnări ; precum şi cu „te iubesc“, „te zare. Ele izvorăsc din dorin- s
interpretate * aştept“ ş.a. fac, din păcate, ţa ca aspectele arătate mal I
caciu, Ion | parte din oraşul nostru. Al sus să rănilnă doar simple I
; Pop. 22,00 I nostru este oraşul chiar dacă incidente trecătoare, să nu *
1,10 Panora- are tineri care stau pe scaun devină permanenţe care să I
,30 Ring; de autobuz privind foarte umbrească sentimentul pur al J
itin de ştiri; I in concentraţi pe geam în timp dragostei noastre pentru ora- ,
op muzical „ ce... Dar să nu mai vorbim şui care este cartea noastră I
( despre vîrstnicii care fac „e- de vizită.
cliilibristlcă“ prin autobuze in
„Şezătoarea“ din Păucineşti, un autentic moment artistic în faza judeţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României“. „ timp ce... DUMITRU HURUHA |
Foto : VIRGIL ONOIU
:le sălbatice
ticular (Pa-
de tăcere
DARA:Com- PANORAMIC S TIINŢIFIC ■ PANORAMIC ŞTIINŢIFIC
;lar de lună
mortal (Ar-
i (Construc-
?ANI : Vlad
i I-II (Uni-
din munţi Realizări româneşti
Aventurile Cetatea Deva-reşedinţă voievodală Foiografierea
Republica) ;
ul amintiri- Motorul cu capacitate creaţii tehnice se remarcă
[ (Cultural); In tot timpul existenţei copal rămas vacant. La re Fapt şi mai grav pentru aeriană în ...
•resc) ; VUL- cilindrică variabilă con gradul înalt de prefabri- sale ca formaţiune politică, zistenţa opusă de cler la evenimentele ulterioare, se
unţi ale lui stituie o remai'cabilă rea care — peste 85 la sută — voievodatul Transilvaniei a această candidatură, voie chestrează coroana luată
oresc) ; LO- lizare a specialiştilor ro reducerea duratei de exe manifestat puternice ten vodul răspunde arestîndu-i de la Otto de Bavaria, fo depistarea
în'J.:rr , păna mâni. Dealtfel, această cuţie a structurilor secun dinţe de autonomie faţă de pe canonici, pe care îi eli losită prin tradiţie la cere
HILA : Jeze- monia de încoronare a re
isc) ; ANI- invenţie românească a dare cu peste 70 la sută regatul ungar, cu care nu berează numai pentru a cancerului
;nii rămSrî fost brevetată în S.U.A., faţă de celelalte sisteme, se va contopi niciodată. putea participa la sinodul gilor Ungariei. Pentru res
toresc) ; U- R.F. Germania, Spania şi diminuarea Unii voievozi au încercat în care urmau să recunoas tituirea coroanei papa a
muchachos consumurilor chiar să transforme auto că alegerea fiului său. trebuit să recurgă la ame Tehnica fotografierii ae
; BRAD : este în curs de brevetare de materiale, concomitent nomia Transilvaniei în su ninţarea cu pedeapsa exco riene stereoscopice ar pu
rea fericirii în Anglia, Olanda, Franţa, cu uşurarea greutăţii con municării.
GURABAR- Italia şi Suedia. Noul tip strucţiei. veranitate. Astfel de încer tea fi folosită eu succes
Autobuzul“ cări se înregistrează în a ARHIVELE Prilejul de a-1 destitui pe în depistarea cancerului
^ŞTIE : Cia- de motor elimină arbore A doua jumătate a secolului VORBESC... Ladislau Can din demnita
a de ploaie le cotit, funcţiile sale fi al XlII-lea sub voievozii tea voievodală se ivi în la sini, afirmă dr. C. Wil-
ărbat, altă ind preluate de un corp La întreprinderea de Roland Borsa si Ladislau 1315, cînd acesta se împo liam Loughry, profesor la
e I-II (Fla- autocamioane din Braşov Can (1294—1315). Acesta trivi intenţiei regelui de a
U-BAl : Un oscilant de formă sferică. se realizează, în prezent, Facultatea de .medicină
sa de cultu- Datorită mărimii cursei din urmă alege cetatea De Rolul şi puterea politică instala garnizoane proprii de la „Northeastern Ohio
Din nou li- pistoanelor, care se re o nouă variantă a autoca vei drept reşedinţă voievo a lui Ladislau Can se evi în cetăţile din Transilvania.
I ; BRAZI : glează în mod automat, mionului „Roman“ de dală. denţiază în timpul luptelor Găsindu-şi aliaţi în repre University“. Utilizarea
CALAN : mare tonaj — cu sarcina Voievodul Ladislau Can pentru succesiunea la tro zentanţii unor puternice fa procedeului fotografierii
»a de cullu- se asigură un raport va îşi întinde stăpînirea asu nul Ungariei, în urma mor milii nobiliare, Can orga
, New York riabil de compresie şi un totală de 18,5 tone, iar în pra unor bunuri care pînă ţii lui Andrei al III-lea, ul nizează o răscoală cu scopul stereoscopice permite în
(11 Iunie) ; consum minim de carbu autotren, de 36,5 tone —, atunci formau de 'drept timul reprezentant al dinas de a-1 răsturna pe. Carol tocmirea unei hărţi a
tul şi cu- dotat cu motor Diesel de
(Mureşul) ; rant. proprietatea regelui. tiei arpadiene. Robert de la tronul Unga pieptului bolnavelor cu o
(Lumina) ; A 216 CP, cú 6 cilindri în După ce ocupă în 1307 Nădăjduind în sprijinul riei. Răsculaţii au fost în- precizie uluitoare, pe
rilla (Minc- Un grup de specialişti linie şi răcire cu apă, toate moşiile şi bunurile e- puternicului, voievod, Otto frînţi rind pe rind, dar
Rl : Podul construit în ţară în baza piscopiei catolice de Alba- de Bavaria, ales rege dar cetatea Deva, apărată de care se remarcă clar pre
de la Institutul de cerce Iulia, ajunge în conflict cu nerecunoscut de papă, Veni fiii fostului voievod rezistă zenţa tumorilor. Utilizînd
tare şi proiectare din Iaşi proiectelor elaborate de vîrfurile bisericii catolice, în Transilvania pentru a pînă în 1324, cînd a fost acest procedeu la un nu
ssassemssa a conceput o structură de specialiştii Institutului na deoarece, spre marea in cere mina fiicei lui Ladis cucerită de armatele rega măr de zece bolnave, dr.
ţional de motoare termice.
înaltă eficienţă însoţită de dignare a clerului, impu lau. Acesta nu numai că le.
EA ¡111 o nouă tehnologie de exe Destinat, prin excelen ne candidatura fiului său, nu dădu curs cererii lui Prof. VASILE IONAŞ Loughry a reuşit să de
®£3K3gffi39 Arhivele statului Deva pisteze încă şapte tumori
cuţie, pentru construcţiile ţă, transporturilor de un copil, la scaunul epis Otto, dar îl şi arestează.
ibil pentru de locuinţe şi obiective mărfuri pe mari distanţe, suplimentare, care nu au
re : Vremea social-culturale cu 1 pînă autocamionului i s-au asi fost descoperite cu mij
instabilă şi
irul variabil, la 5 nivele. După noul gurat o serie de dotări vulcanice şi clima loacele utilizate pînă a-
semnala a- procedeu, structurile cu deosebite, în scopul ridi Erupţiile tunci. Dr. Loughry afirmă
i şi descăr cadre alcătuite din noduri cării gradului de siguran
spaţiale sînt realizate în ţă a circulaţiei şi a unor . Fără a putea stabili o le că această tehnică de de
na moderat Erupţiile vulcanice pu vut efecte vizibile asupra pistare a cancerului va
perimetrul unităţilor de condiţii optime de lucru ternice sau repetate ar pu temperaturii atmosferei şi, gătură directă între aeeste
va îl nu- producţie, în felul acesta pentru conducătorii auto. tea avea efecte nocive asu în special, a stratosferei. erupţii şi iernile foarte trebui să fie perfecţionată
intre : —2 şi şantierele devenind, în Printre altele, el este e- In cazul erupţiilor din încă, după care ea va pu
a între 9 şi pra evoluţiei climei — es friguroase din nordul Eu
eata local se principiu, locul unde sche chipat cu o instalaţie de timează specialiştii Institu Krakatoa, norul de praf ropei şi nbrd-estul Statelor tea fi utilizată curent.
;ă şi brumă letul de rezistenţă se com blocare a diferenţialului tului de studiere a mediu produs de vulcan a făcut Unite, specialiştii din To- Metoda are avantajul' de
pletează cu elemente u- transversal cu far pentru lui înconjurător din Toron- de cîteva ori înconjurul
abil pentru to (Canada). In baza unor Pămîntului, iar la un mo ronto susţin că „o creştere a fi economicoasă şi nu
27 martie : şoare prefabricate, elimi- ceaţă, cu o cabină meta bruscă a activităţii vulca
>ă şi insta- nîndu-se astfel procesele lică rabatabilă şi prevă studii temeinice şi de lun ment dat a avut o lăţime nice în lume ar putea fi necesită utilizarea razelor
•ariabil. Vor umede, obligatorii în ca zut cu o bună izolaţie gă durată ei au stabilit că de 10 000 km, adică un Roentgen şi nici efectua
ale de ploaie sfert din circumferinţa Pă urmată de o răcire netă a
¡ărcări elec- zul tehnologiilor clasice. termică şi dispozitive de erupţiile vulcanice din temperaturii“. rea unor biopsii.
Dintre avantajele noii Ventilaţie şi încălzire. Krakatoa (Indochina) au a- mîntului.
