Page 89 - Drumul_socialismului_1979_03

I DUMINICA, 25 MARTIE 1979
Pag. 3

Consemnări
ésmBHKi Coiful... filantropului Una pe săptămînă..
HUMÉ
Tot desprs pítnej cu üftu!, dar mai mult pe... scări
MARTIE
la dornici-
Ce interesantă ar fi o an­ care-şi exprima indignarea la MOTTO :
tologie care să cuprindă toa­ adresa celor ce cîrtesc me­
ei Toată ziua-n ascensor
pentru co- te gindurile memorabile ce reu împotriva calităţii plinii. nici nu urc, nici nu
misterioa- s-au rostit despre pline de-a Articolul, altfel foarte bine cobor...
lI 5 lungul veacurilor ! Pină si scris, ajungea la concluzia că
linul dum- azi, cînd sîntem înconjuraţi atita timp cit, pe alte meridi­
de peste tot de „probleme“, ane, milioane de oameni rab­ cum mă duc la cineva care pentru ei. Şi cînd nu uită, J
azicii de izbinzl si da drame, de dă incă de foame, n-avem stă într-un bloc turn, as- lasă uşa deschisă la nivelul \
itriei întrebări si certitudini, facem dreptul să facem mofturi. censoarele nu merg. Şi etajului în care locuiesc, o i
nical. ce facem si tot ne muiem in Ideea e generoasă fiindcă, am un noroc, ca şi cind proptesc cu ceva, ca să-l /
izică răstimpuri pana in mireasma intr-adevăr, de multe ori îţi toate ursitoarele lumii s-au aibă la discreţie şi gata : \
îate : „Că- piinii. Scriem despre piine vine să le plesneşti peste adunat grămadă ca să mi-l tar o iei pe jos...
3uliver (II) cu tandrefe pentru că ea e miini pe acele gospodine
:opene sorocească şi anume că toţi Dragi tovarăşi locatari
gazin spor- „cea de toate zilele“, cum care-şi vîră degetele în piine prietenii mei stau în blocuri care reclamaţi de nenumă-
mi. Hancl- era si in urmă cu două sau pentru ca apoi s-o dea îna­ lungite spre cer şi cam de rate ori că ascensoarele nu
î: Empor patru mii de ani: o chestiu­ poi strimbînd din nas. To­
Dinamo la etajul şase in sus... merg, v-aţi gindit vreodată i
i semifina- ne de viată. Cind ne aflăm tuşi. in unghiul din care pri­ La „sfatul medicului", la că o parte din vină — şi j
Campioni- prin străinătăţi, scriem des­ veşte colegul meu lucrurile, radio, aud deseori diminea- poate chiar cea mai mare t
i« pre ea cu pasiune si nostal­ nu pot să stau. Pentru sim­
pczii ţa că e bine să mergi pe — o purtaţi dumneavoas- .
: „Dickens gie, ca despre o iubită care plul motiv că dacă alţii rab­ jos cit mai mult. De acord, tră? Fie direct, fie prin co- )
Episodul 2 ne aşteaptă acasă. Scriem dă de foame, nu înseamnă II ascult şi pină la locul de pm pe care nu-i suprave- î
inamo — despre pline cu patriotism că noi trebuie să ne resem­
lenţesc (re- local cind citim in ziare ca năm să-mîncăm piine proas­ muncă şi de acolo spre gheaţi şi care îşi fac din i
) casă mă iau la întrecere cu ascensoare un fel toba- *
pre viitor brutarii din Sibiu şi Argeş tă. Mai ales cînd ştim că e- autobuzul. Şi îmi cade bine. gan automat, cu două di- t
(Si nu cei de la noi) şi-au xistă toate condiţiile ca pii­ Mai scade colesterolul, ini- recţii! i
suit jimblele pe podiumul în­ nea să fie bună. Putem în Fără cuvinte. Desen de C. GAVRILA
primăvară vingătorilor la un concurs pe schimb să renunţăm- la pre­ ma bate mai tinereşte şi Sint convins că şi unele \
c : Bătălia altele asemenea. S-ar putea din unităţile subordonate i
tară. Scriem cu indignare si vederea inutilă care ne de­ ca şi urcatul nenumăratelor G.I.G.C.L. Deva, răspîndite i
revoltă cînd aflăm că sint termină să le dăm copiilor
ARTIE noştri la şcoală bucăţi de scări precum şi coborîtul în judeţul nostru, îşi aduc ţ
limba ma- ţări în care copiii n-au coa r lor, per pedes, să ajute la contribuţia prin nerezolva- l
ja de piine cu care să-sl a- piine atît de mari, incit o combaterea îmbătrînirii. Dar rea operativă a defecţiuni- ) ¡ Civica NOI ŞI ORAŞUL
— doeu- măgească foamea ancestrală parte o aruncă prin coşurile
GH, Josub de gunoi ale claselor. Să le cum in momentul de faţă lor semnalate. Dar alături I
moştenită din generaţie în sint sătul de urcat şi de de operativitatea lor, care 1
generaţie. Scriem cu obidă dăm merinde mai putină, Noi sîntem cetăţenii oraşu­ Să vorbim despre Deva, ,
cind piinea pe care o cum­ vor minca mai bine la prinz. coborît fără ascensor, mă se impune, trebuie ca şi } lui, ai Devei. Prin produsul despre Cetatea care ne satu- I
iton : „Pol- părăm nu e tocmai cum Şi să-i învăţăm — părinţi şi mulţumesc să încerc ca să noi, locatarii, să ne aducem 1 muncii, prin concretizarea în tă ca un semn al viabilităţii J
odul 5 trebuie sau cînd e de-a drep­ dascăli — care-i lungul şi combat indolenţa celor care contribuţia la păstrarea bu- l fapte a gindurilor şi ideilor — ultimul, cînd plecăm intr-o j
întrebare ? uită că ascensoarele au un nurilor de care ne servim, i noastre, îi dăm noi dimen­ călătorie, primul cînd ne in- I
idial tul proastă, rezervindu-ne şi trudnicul drum de la bobul siuni valorice, spirituale şi toarcem ; despre potecile care 1
surpriza cite unei aşchii de de griu, la mireasma caldă a rol util, totuşi. Şi aici, în Ce-ar fi ca să se iniţieze, 1 materiale. Oraşul e al nostru, duc spre ea, pline de binefă- I
cu străzile, cu instituţiile, cu cătoarea mireasmă de pădu- I
lemn, a vreunui capăt de piinii. Mai putem face, fireş­ primul rînd, mă gîndesc la pe localităţi, întreceri intre ^ clădirile. Al nostru însă şi cu re dar şi de resturi de min- "
beneficiarii... ascensoarelor blocuri pe tema : blocul i
sfoară sau a unui plachiu. în te, o mulfime de lucruri pen­ liirtiile aruncate pe trotuar, care, de pungi, ilc bucăţi de J
ceea ce mă priveşte, tai fie­ tru a apropia timpul cînd care, fără nici un fel de nostru — cel mai frumos, | alături de coşuri, cu staţiile ziare, poteci pe ale căror I
milă, se poartă cu ele de ascensoarele noastre — cele ţ de autobuze pline de bilete margini cresc arbori ce au 1
care nouă piine cu aceeaşi copiii lumii nu vor mai cu­ „scăpate“ din mină, cu săli devenit nemuritori numai fi- !
proaspătă emoţie, în speran­ noaşte foamea. Dar nu să ne parcă ar fi ale altora : mai mai bune ! Nu de alta, dar l de spectacole în care o specie indcă poartă inscripţii ciudat I
n i : ţa de a găsi ascuns în mie­ resemnăm cu orice fel de dispar din becuri, butoanele să moară de ciudă cei de ) rară de „spectatori“ îşi ex­ de asemănătoare celor de pe '
U ; 7,30 Re- zul mai mult sau mai puţin piine. Căci despre piine nu de comandă sint scoase de la secţiile de reparat as- ) primă aprecierea sau deza­ bănci...
15 Duminica pufos, un loz in plic. se cade să scrii cu obidă, ci la locul lor, oglinzile sint censoare că nu mai au ce ^ probarea, în funcţie de gus­ Şi cite ar mai fi de spus ! I
1,00 Radio- cu tandreţe. sparte şi alte asemenea. face. , turile lor, prin fluierături şi Dar, oricum, Deva e oraşul;
>r ; 9,30 Ma- Un tinăr şi talentat scriitor urlete onomatopeice ; al nos­ nostru, oraşul pe care îl iu- ,
; 12,00 De semna mai deunăzi, tot in a- Uită bieţii locatari că as- OMUL. DE PE STRADA I tru chiar cu afişele lipite a- bim, ale cărui pulsaţii Ie I
1 ; 13,00 Ra- ceastă pagină, un articol în RADU CIOBANU -J colo unde te aştepţi mai pu­ trăim. Trăim cu : el şi prin ;
Microrevista ţin şi care anunţă : „Mare ci. Ne confundăm existenţa >
Unda ve- bal la... Muzică, bufet, sur­ cu*a Iui, fiindcă aşa e firesc. |
lalion coni­ prize !“ şi pe care, citindu-le, Insă simpla constatare nu e «
ce Grigoriu; descoperi stupefiat că autorii suficientă, trebuie ca, prin I
interpreţi ai lor sint certaţi bine de tot contribuţia fiecăruia dintre |
î ; 14,45 Clu- cu normele limbii noastre. noi la complexul proces evo- .
; 15,30 Sport Oraşul este al nostru. Scutu­ Iutiv către o cit mai {naltă t
0 Muzicote- ratul preşurilor de pe balcon,
; 20,00 Ra- „mai pe inserat, că nu se civilizaţie, să facem dovada I
Noi înre- vede“, picupurile „slobozite“ iubirii pornind chiar do Ia j
:ă popuiară; la maxim în liniştea nopţii, lucruri aparent neînsemnate."
melodiilor ; băncile din parc incrustate cu Iată dc ce, aceste rinduri se
gistrări de Giony, Lily, Jacky, John, vor un argument, o averti­
Consemnări ; precum şi cu „te iubesc“, „te zare. Ele izvorăsc din dorin­
interpretate aştept“ ş.a. fac, din păcate, ţa ca aspectele arătate mal
caciu, Ion parte din oraşul nostru. Al siu> să rămină doar simple
2 Pop. 22,00 nostru este oraşul cliiar dacă incidente trecătoare, să nu
!,10 Panora- are tineri care stau pe scaun devină permanenţe care să
,30 Ring de în autobuz privind foarte umbrească sentimentul pur al
itin de ştiri;
op muzical concentraţi pe geam în timp dragostei noastre pentru ora­
ce... Dar să nu mai vorbim şul care este cartea noastră
despre virstnicii care fac „e- de vizită.
cllilibristică“ prin autobuze hi
„Şezătoarea“ din Păucineşti, un autentic moment artistic în faza judeţeană a Festivalului naţional „Cintarea României“. timp ce... DUMITRU HURUBA
Foto : VIRGIL ONOIU
:le sălbatice
ticular (Pa-
de tăcere
)ARA: Com- PANORAMIC ŞTIINŢIFIC ■ PANORAMIC ŞTIINŢIFIC
:lar de lună
mortal (Ar-
1 (Construc-
?ANI : Vlad
: I-II (Uni-
din munţi Realizări româneşti
Aventurile Cetatea Deva-reşedinţă voievodală Fotografierea
Republica) ;
ul amintiri- Motorul cu capacitate creaţii tehnice se remarcă
[ (Cultural); cilindrică variabilă con­ In tot timpul existenţei copal rămas vacant. La re­ Fapt şi mai grav pentru aeriană în ...
resc); VUL- gradul înalt de prefabri- sale ca formaţiune politică, zistenţa opusă de cler la evenimentele ulterioare, se­
unţi ale lui stituie o remarcabilă rea­ care — peste 85 la sută — voievodatul Transilvaniei a această candidatură, voie­ chestrează coroana luată
orcsc) ; LO- lizare a specialiştilor ro­ reducerea duratei de exe­ manifestat puternice ten­ vodul răspunde arestîndu-i de la Otto de Bavaria, fo­ depistarea
ÎR.iZmioăRâ' mâni. Dealtfel, această cuţie a structurilor secun­ dinţe de autonomie faţă de pe canonici, pe care îi eli­ losită prin tradiţie la cere­
III,A : Jeze- regatul ungar, cu care nu monia de încoronare a re­
sc) ; ANI- invenţie românească a dare cu peste 70 la sută berează numai pentru a cancerului
:nii rămin fost brevetată în S.U.A., faţă de celelalte sisteme, se va contopi niciodată. putea participa la sinodul gilor Ungariei. Pentru res­
tores c) ; U- R.F. Germania, Spania şi diminuarea consumurilor Unii voievozi au încercat în care urmau să recunoas­ tituirea coroanei papa a
muehaclios chiar să transforme auto­ că alegerea fiului său. trebuit să recurgă la ame­ Tehnica fotografierii ae­
; BRAD : este în curs de brevetare de materiale, concomitent nomia Transilvaniei în su­ ninţarea cu pedeapsa exco­ riene stereoscopice ar pu­
rea fericirii în Anglia, Olanda, Franţa, cu uşurarea greutăţii con­ municării.
GURABAR- Italia şi Suedia. Noul tip strucţiei. veranitate. Astfel de încer­ tea fi folosită cu succes
„Autobuzul“ de motor elimină arbore­ cări se înregistrează în a ARHIVELE Prilejul de a-1 destitui pe în depistarea cancerului
lŞTIE : Cia- 'k doua jumătate a secolului Uadislau Can din demnita­
a de ploaie le cotit, funcţiile sale fi­ al XIII-lea sub voievozii VORBESC... tea voievodală se ivi în la sini, afirmă dr. C. Wil-
ărbat, altă ind preluate de un corp La întreprinderea de Roland Borşa şi Ladislau 1315, cînd acesta se împo­ liam Loughry, profesor la
e I-II (Fla- autocamioane din Braşov Can (1294—1315). Acesta trivi intenţiei regelui de a
U-BAI : Un oscilant de formă sferică. se realizează, în prezent, Rolul şi puterea politică Facultatea de .medicină
:a de cultu- Datorită mărimii cursei din urmă alege cetatea De­ instala garnizoane proprii de la „Northeastern Oliio
Din nou 11- pistoanelor, care se re­ o nouă variantă a autoca­ vei drept reşedinţă voievo­ a lui Ladislau Can se evi­ în cetăţile din Transilvania.
; ; BRAZT : glează în mod automat, mionului „Roman“ de dală. denţiază în timpul luptelor Găsindu-şi aliaţi în repre­ University“. Utilizarea
CALAN : mare tonaj — cu sarcina Voievodul Ladislau Can pentru succesiunea la tro­ zentanţii unor puternice fa­ procedeului fotografierii
;a de cultu- se asigură un raport va­ îşi întinde stăpînirea asu­ nul Ungariei, în urma mor­ milii nobiliare, Can orga­
, New York riabil de compresie şi un totală de 18,5 tone, iar în pra unor bunuri care pînă ţii lui Andrei al III-lea, ul­ nizează o răscoală cu scopul stereoscopice permite în­
(11 Iunie) ; consum minim de carbu­ autotren, de 36,5 tone —, atunci formau de drept timul reprezentant al dinas­ de a-1 răsturna pe> Carol tocmirea unei hărţi a
tul şi cu- dotat cu motor Diesel de
(Mureşul) ; rant. proprietatea regelui. tiei arpadiene. Robert de la tronul Unga­ pieptului bolnavelor cu o
(Lumina) ; ■& 216 CP, cil 6 cilindri în După ce ocupă în 1307 Nădăjduind în sprijinul riei. Răsculaţii au fost în- precizie uluitoare, pe
"ilia (Minc- Un grup de specialişti linie şi răcire cu apă, toate moşiile şi bunurile e- puternicului, voievod, Otto frînţi rînd pe rînd, dar
ÎI : Podul construit în ţară în baza piscopiei’catolice de Alba- de Bavaria, ales rege dar cetatea Deva, apărată de care se remarcă clar pre­
de la Institutul de cerce­ Iulia, ajunge în conflict cu nerecunoscut de papă, veni fiii fostului voievod rezistă zenţa tumorilor. Utilizînd
tare şi proiectare din Iaşi proiectelor elaborate de vîrfurile bisericii catolice, în Transilvania pentru a pînă în 1324, cînd a fost
a conceput o structură de specialiştii Institutului na­ deoarece, spre marea in­ cere mîna fiicei lui Ladis­ cucerită de armatele rega­ acest procedeu Ia un nu­
înaltă eficienţă însoţită de ţional de motoare termice. dignare a clerului, impu­ lau. Acesta nu numai că le. măr de zece bolnave, dr.
o nouă tehnologie de exe­ Destinat, prin excelen­ ne candidatura fiului său, nu dădu curs cererii lui Prof. VASILE IONAŞ Loughry a reuşit să de­
cuţie, pentru construcţiile ţă, transporturilor de un copil, la scaunul epis­ Otto, dar îl şi arestează. Arhivele statului Deva pisteze incă şapte tumori
bil pentru de locuinţe şi obiective mărfuri pe mari distanţe, suplimentare, care nu au
ie : Vremea social-culturale cu 1 pînă autocamionului i s-au asi­ fost descoperite cu mij­
instabilă şi la 5 nivele. După . noul gurat o serie de dotări
rul variabil, Erupţiile vulcanice şi clima loacele utilizate pînă a-
semnala a- procedeu, structurile eu deosebite, în scopul ridi­ tunci. Dr. Loughry afirmă
şi descăr- cadre alcătuite din noduri cării gradului de siguran­
spaţiale sînt realizate în ţă a circulaţiei şi a unor . Fără a putea stabili o le­ că această tehnică de de­
la moderat Erupţiile vulcanice pu­ vut efecte vizibile asupra pistare a cancerului va
perimetrul unităţilor de condiţii optime de lucru ternice sau repetate ar pu­ temperaturii atmosferei şi, gătură directă între aceste
va îl nu- producţie, în felul acesta pentru conducătorii auto. tea avea efecte nocive asu­ în special, a stratosferei. erupţii şi iernile foarte trebui să fie perfecţionată
ntre : —2 şi şantierele devenind, în Printre altele, el este e- pra evoluţiei climei — es­ In cazul erupţiilor din încă, după care ea va pu­
a între 9 şi friguroase din nordul Eu­
ţaţa local se principiu, locul unde sche­ chipat cu o instalaţie de timează specialiştii Institu­ Krakatoa, norul de praf ropei şi nbrd-estul Statelor tea fi utilizată curent.
ă şi brumă letul de rezistenţă se com­ blocare a diferenţialului tului de studiere a mediu­ produs de vulcan a făcut Unite, specialiştii din To- Metoda are avantajul ' de
pletează cu elemente u- transversal cu far pentru lui înconjurător din Toron- de cîteva ori înconjurul
tbil pentru ronto susţin că „o creştere a fi economicoasă şi nu
27 martie : şoare prefabricate, elimi- ceaţă, eu o cabină -meta­ to (Canada). In baza unor Pămîntului, iar la un mo­ bruscă a activităţii vulca­
ă şi insta- nîndu-se astfel procesele lică rabatabilă şi prevă­ studii temeinice şi de lun­ ment dat a avut o lăţime nice în lume ar putea fi necesită utilizarea razelor
ariabil. Vor umede, obligatorii în ca­ zut cu o bună izolaţie gă durată ei au stabilit că de 10 000 km, adică un
ale de ploaie erupţiile vulcanice din sfert din circumferinţa Pă­ urmată de o răcire netă a Roentgen şi nici efectua­
ărcări elec- zul tehnologiilor clasice. termică şi dispozitive de temperaturii“. rea unor biopsii.
Dintre avantajele noii ventilaţie şi încălzire. Krakatoa (Indochina) au a- mîntului.