Page 9 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 9
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !„
ANUL XXXI
NR. 6 633
SÎMBÂTĂ,
3 1VIARTIE
1979
4 pagini — 30 bani
TREI DECENII DE li PLENARA C.C. D E C R E T
AL PARTIDULUI DIN 3-5 MARTIE privind majorarea alocaţiei de stat
pentru copii
Puternica înflorire a agriculturii
Pe baza Ilotărîrii Comi Art. 1. — Cu începere de Art. 2. — Fondurile ne
socialiste, a satului românesc tetului Politic Executiv al la 1 martie 1979, alocaţia cesare pentru majorarea a-
de stat pentru copii se ma
looaţiei de stat pentru copii
Central
Comitetului
al
jorează cu cîte 10 lei lunar se asigură prin diminuarea
Partidului Comunist Ro
Se împlinesc trei decenii agriculturii judeţului nostru mân privind sporirea alo pentru fiecare copil. fondurilor destinate cheltu
Cuantumurile alocaţiei de
dc la istorica plenară a s.-a dezvoltat şi modernizat caţiei de stat pentru copii, ielilor militare şi suplimen
C.C. al P.C.R. din 3—5 VIOREL OCOŞ an de an. Dacă în 1950 pe în vederea acoperirii inte stat pentru copii prevăzu tarea, în mod corespunză
martie 1949, eveniment de secrefar al Comitetului ogoare lucrau numai 164 grale a majorării preţuri te la art. 2, alin.. 1 din De tor, a bugetului Ministeru
primă dimensiune al revo judeţean Hunedoara tractoare, în prezent la dis lor la unele produse pen cretul Consiliului de Stat lui Muncii, pe anul 1979.
luţiei socialiste, care a pus al P.C.R., poziţia unităţilor agricole tru copii şi asigurarea fon Art. 3. — Majorarea alo
bazele cooperativizării a- preşedintele Uniunii socialiste se află peste 1150 durilor necesare prin redu nr. 212/1977, astfel cum au caţiei pentru copii, prevă
griculturii ţării noastre, cu judeţene a C.A.P. tractoare, revenind mai cerea cheltuielilor militare. fost majorate potrivit alin. zută la art. 1, alin. 1, se
implicaţii înnoitoare cu puţin de 80 de hectare pe Consiliul de Stat al Re 1, sînt prevăzute în anexa aplică, în mod corespunză
totul remarcabile în viaţa un tractor fizic. In prezent publicii Socialiste România care face parte integrantă tor, şi de către organizaţii
patriei, în progresul ei dustriale de stat şi coope dispunem de mai mult de decretează :
multilateral. ratiste — cadru organiza 341 combine, din care 190 din prezentul decret. le cooperatiste şi obşteşti.
Deşi trei decenii repre toric favorabil adîncirii în sînt autopropulsate. De a- NICOLAE CEAUŞESCU
zintă o perioadă istoriceşte continuare a procesului de semenea, anual se folosesc preşedintele
scurtă, ea este. densă în concentrare şi specializare cîte 7 500—8 000 tone în
transformări structurale şi a producţiei agricole, inte grăşăminte chimice sub Republicii Socialiste România
calitative în modul de mun grării, conducerii unitare, stanţă activă. Pe baza ridi
că şi de viaţă al lucrători organizării de acţiuni co cării gradului de mecani
lor ogoarelor, satul româ mune în vederea folosirii zare şi chimizare, precum GuanfumuriSe alocaţiei de stat pentru copii cu începere
nesc înregistrînd o evoluţie cu eficienţă ridicată a şi^a extinderii lucrărilor de
rapidă pe calea împlinirii fondului funciar, a mijloa îmbunătăţiri funciare, a de la 1 marile 1978
aspiraţiilor de veacuri ale celor materiale, financiare sporit simţitor producţia
ţărănimii spre un trai şi forţei de muncă, pro medic şi totală la toate Plafoane de venituri lunare lei
demn, civilizat. movării pe scară, şi mai culturile. La cereale, spre
Cooperativizarea agri largă a cuceririlor ştiinţei exemplu, recolta a fost de Me- A — pînă la 1600 1601—2050 2051—2500 2501—3050 3051—4000
culturii a pus teme agricole. Beneficiind de a- trei ori mai mare în 1978 diul B — pînă la 1300 1391—1700 1791—2195 2190—2000 2601—3400
lia modernizării şi dez- cest nou cadru organizato comparativ cu realizările C — pînă la 1500 1501—2000 2001—2500 2501—3000 3001—4000
voltărif intensive a acestei ric, lucrătorii ogoarelor sînt din anul 1950. ,,
ramuri de bază a econo ferm hotărî ţi să transpună ' Vâlorificînd superior tra pentru’ primul copil urban 195 160 135 135 135
miei naţionale, a însemnat neabătut în viaţă politica diţia şi condiţiile naturale rural 135 100 80 80 80
o revoluţie în raportul oa agrară a partidului, să spo favorabile dezvoltării sec pentru al doilea copil urban 205 170 150 135 135
meni — mijloace de pro rească continuu producţia torului zootehnic, au sporit rural 150 115 90 80 80
ducţie, a generat uriaşe vegetală şi animală, şi con pentru al treilea copil urban 230 195 170 150 135
transformări structurale în tribuţia agriculturii la creş continuu efectivele şi pro rural 170 135 115 90 80
gîndirea locuitorilor sate terea venitului naţional. ducţia animalieră, accentul pentru al patrulea copil urban 230 195 170 150 135
lor. In tabloul puternicei în fiind pus pe crearea unor rural 170 135 115 90 80
Zorii acelei istorice pri floriri a agriculturii noastre complexe de mare randa pentru al cincilea copil urban 230 195 170 150 135
măveri de acum trei dece socialiste se regăsesc şi rea rural 170 135 115 90 80
nii apar acum tot mai lu lizările de seamă ale lu ment dc tip. industrial. E- pentru al şaselea copil urban 250 220 195 170 160
minoşi, strălucirea fiindu-le crătorilor ogoarelor hurie- fectivele de animale au rural 195 160 135 115 100
dată de gîndirea novatoa dorene, chipul nou al sate sporit în perioada de refe pentru al şaptelea copil urban 265 230 205 180 170
re, revoluţionară a secreta lor de pe aceste meleaguri, rinţă cu mai mult de 24 000 rural 205 170 150 125 115
rului general al partidu viaţa nouă a oamenilor. pentru al optulea copil urban 275 240 220 195 180
lui, tovarăşul Nicolac Datorită politicii de indus rural 220 180 160 135 125
Ceauşescu, iniţiatorul creă trializare socialistă a ţării, pentru al nouălea copil urban 285 250 230 205 195
rii consiliilor unice agroin- baza tehnico-materială a (Continuare în pag. a 2-a) şi următorii rural 230 195 170 150 135
ä două luni din an B .. A Ä ■
Succese de seamă in industria zilei de 8 Martie
Deşi mai scurtă, cea de a această lună unităţilor cu strucţii din mase plastice, 5 „O FLOARE
doua lună a anului a fost planul realizat şi depăşit, tone de vată minerală, 312 PENTRU MAMA!'
mai fructuoasă decit prima contribuind la obţinerea unei mp placaj din marmură, 2 844 In această perioadă, an i
in majoritatea unităţilor eco însemnate producţii indus mp dale mozaicate, 51 mc colectiv al subredacţici
nomice din judeţ. Intr-un e- triale suplimentare pe an lemn de mină, 654 mc buşteni noastre a fost oaspetele u-
fort amplificat de voinţă şi samblul judeţului. Aprecieri total, mobilier din lemn in nităţii de pionieri de la
Şcoala generală nr. 1 din
de mobilizare, oamenii mun deosebite se cuvin, de ase valoare de 131 000 lai, 1000 Hunedoara. Cu acest prilej,
cii hunedoreni au ridicat la menea, minerilor Văii Jiului, mp ţesături de mătase, 5 000 am participat la cîtcva din
noi cote valorice rezultatele care au extras peste plan în bucăţi tricotaje, 22 hl de bere cele mai frumoase acţiuni
obţinute în luna ianuarie. luna februarie mai mult de şi altele. pioniereşti, menite să elo
Este important de menţio 1 000 tone de cărbune cocsi- Totodată, semnele de între gieze chipul mamei, al to
nat că întreprinderi cu mare ficabil şi energetic, majorind bare persistă in activitatea 1i- varăşei profesoare sau e-
pondere în industria judeţu la mai bine de 2 000 tone spo nor întreprinderi cum sînt ducatoare : spectacolele „O-
magiu mamei“, „O floare
lui — C.S. Hunedoara. I.V. rul de producţie înregistrat Fabrica de ciment de la pentru mama“, „De ziua
Călan, I.E. Deva, IM. Hune în cele două luni ale anului. Chişcădaga şi întreprinderea ta, mamă“, organizate de
doara, IM. Barza şi altele — Statistic, luna februarie a de încălţăminte de la Hune unele clase şi de întreaga
au continuat seria succeselor înscris in cronica întrecerii doara, în unele secţii de la unitate. (ELISABETA SIR-
din prima lună, ba chiar socialiste apreciabile depăşiri I.M.C. Deva şi juiele sectoa BU, subredacţia „Tot îna
le-au majorat sensibil, dova la producţia fizică, sortimen re de la l.F.E.T. Deva, care inte“ Hunedoara).
dă că aici se munceşte atent tală, intre care : 42,1 mili adaugă nerealizări la cele din CONSFĂTUIRE
şi bine organizat, că se ac oane kWh energie electrică, luna ianuarie. O mobilizare
ţionează cu fermitate şi răs 1 190 tone de cocs metalurgic, mai energică a acestor colec In întîmpinarca zilei do
pundere pentru îndeplinirea 660 tone de semicocs, 8169 tive şi un sprijin mai mare, „8 Martie“, la Vulcan a a-
sarcinilor da plan şi a anga tone de fontă, 2 703 tone de concret, din partea organe vut loc o consfătuire —
jamentelor asii mate in între oţel. 5 000 tone de laminate lor tutelare de resort ar a- dezbatere între lucrătoare
de la întreprinderea mi
cerea socialistă. în acelaşi finite, 16 tone de maşini şi vea darul să aducă reviri nieră şi do la Secţia de
timp, întreprinderi ca IM. şi utilaje pentru industria me mentul şi în aceste compar susţineri hidraulice din lo
I.C. Orăşlie, I.U.M. Petroşani, talurgică, 15 tone de produse calitate. S-au purtat discu
„Marmura“ şi I.M.M.R. Sime- din mase plastice, 26 mc pre timente productive, foarte ţii vii, interesante pe teme
ria, Ţesătoria de mătase şi fabricate din beton armat, 20 importante pentru economia de muncă şi dc legislaţie
a muncii, au fost abordate
I.P.L. Deva se alătură şi in tone de materiale de con- judeţului.
probleme privind viaţa so
cială şi microclimatul fa
Pregătim eu atenţie cadrele pentru milial, gospodărirea şi în
frumuseţarea cartierelor, a
oraşului în care trăiesc şi
muncesc.
noile obiective siderurgice PE TEME DE
EDUCAŢIE SANITARA
Prevederile Congresului Tinînd seama de aceste concret' de măsuri pe care Au devenit obişnuite in-
al Xl-lea şi Conferinţei cerinţe şi avînd în vedere — cu ajutorul conducerilor tîlnirile periodice pe teme
Naţionale ale partidului a- sai'cinile economice tot mai secţiilor — l-am materiali de educaţie sanitară dintre
şează, între multiplele sar- complexe ale C. S. Hune zat cu deplin succes. In femeile do la I.M. Hune
doara şi medicul dr. Eleo-
cini prioritare privind dez doara în acest cincinal şi baza acestui program, în nora Mureşan de la Spita
voltarea econom ico-socială în continuare, la nivelul ci 1978 au absolvit cursurile lul unificat Hunedoara, or
a ţării, şi pe aceea de pre zmelor, al tuturor compar de calificare un număr de ganizate dc comisia dc fe
mei din unitate. Cea mai
gătire temeinică a forţei de timentelor productive se 264 de muncitori în mese recentă s-a desfăşurat cu
muncă, dc specializare con acţionează cu stăruinţă în riile de aglomeralorist, fur- lucrătoarele de Ia instalaţia
tinuă a cadrelor, pentru a vederea pregătirii şi per NICOLAE POPA fuuicular din uzina de pre
putea stăpîni tot mai bine fecţionării forţei dc muncă. tehnician principal parare, pe tema „Tînăra
mamă şi răspunderile sale
C.S. HUNEDOARA, linia tic profilc fine. Comunistul Du tehnica nouă, cuceririle Sub îndrumax'ea comitetu soeial-cducalivc“ (subingi-
mitru Handrea, manevrant principal la laminorul de prorilc la grupa de învăjămînt ncr EUGENIA PEKONES-
fine, este fruntaş în producţie. Deosebit de atent, se strădu ştiinţifice, utilajele moder lui de partid pe combinat, din cadrul C.S. Hunedoara CU, preşedinta comisiei
ieşte să dea numai laminate de bună calitate. ne, de. înaltă productivi în cursul anului trecut am de femei de la I.M.H.).
Foto : N. NEGRU tate. avut un program bogat si (Continuare în pag. a 3 a)
