Page 97 - Drumul_socialismului_1979_03
P. 97
& MIERCURI, 28 MARTIE 1979 Fag. 3
s^s
IZIUME
1
spre viitor S-AU ÎNCHEIAT ÎNTRECERILE PIN CADRUL
ipulară . in
ii
orei 11,30 — FAZEI JUDEŢENE A FESTIVALULUI
directă din
rad u marii
.re co va a-
rilcjul vizitei Etapa interjudeţeană-priicj de
tovarăşului
seu în Jude-
articipărli la
mplinirii a confirmare a tăierii mişcării artistice SO I
i la înlcme-
;lce Ziridava, întrecerile clin cadrul Iii „Sâptamlnca poroicySfeurii“ Consfătuire
de la prima diverselor etape ale Fes
umentară a tivalului naţional „Cîn
rad. hunedarene „Conducătorul —*
•C. Bihor — tarea României“ au adus Eforturi susţinute pentru
ca Craioya pe scenele aşezămintelor specialist şi om
nelor — Ol- culturale mii de artişti
reluare „CA IN TOATE SECTOARELE VIEŢII MATE
amatori hunedoreni. Do
t pentru pio- rinţa de aspiraţie în cea finalizarea grăbitei a fierarilor politic"
RIALE ŞI SPIRITUALE, ROLUL DETERMINANT ÎN
rouocxpres CREAREA CULTURII NOI, REVOLUŢIONARE IL de-a Il-a ediţie a aces
ăţencsc ., AU MASELE POPULARE, GENIUL INEPUIZABIL In organizarea Comitetului ‘
ri tui festival al muncii şi In livezi! .municipal Deva al P.C.R.,
ŞI MEREU INOVATOR AL POPORULUI“ sublinia creaţiei, a transformat ieri a avut loc la caaa de/
Împlinirilor secretarul general al partidului nostru, tovarăşul fiecax-e spectacol sau în cultură din municipiu o in-
ani de cind Nicolae Ceauşescu la Congresul educaţiei politice şi
mare Na(io- trecere în adevărate e- structivă consfătuire pe te
acrind prin culturii socialiste din 1976. O demonstraţie elocventă venimente artistice. ma : „Conducătorul — spe-, j
manim voin- a acestui adevăr îl constituie Festivalul naţional Convorbire cu ing. NICOLAE ClNDEA, eialist şi om politic“. Au par-1
ilui nostru „Cîntarea României" — amplă pronunţare a energici Foto : VIRGIL ONOIU dc la Direcţia generală pentru agricultură ticipat preşedinţi ai consilii- i
ales pe sc- şi' industrializarea produselor agricole lor oamenilor muncii, diree- j
genera! '*1 creatoare a oamenilor, muncii, festival al muncii şi tori, directori adjuncţi, ingi
tovarăşul creaţiei libero iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
auşescu, pre- Numai în judeţul nostru, peste 105 000 de hunedoreni gat coi mai buni, dar, după neri şefi şi contabili şefi din
' Republicii unităţile economice, precum
Remania . şi-au înscris numele în cronica celei de a doua ediţii părerea unanimă, ocupanţii — Ce acţiuni s-au între- Beriu şi Silvaş, uncie planta- şi vicepreşedinţi ai consiliilor
igiu interna- a festivalului. S-a declanşat astfel o mişcare culturală locurilor următoare nu au prins, tovarăşe inginer Nico- tul pomilor trebuie încheiat oamenilor muncii cave lu
fără precedent în istoria ţării, mii şi mii de oameni făcut doar un simplu act lac Cindea, pină la această pînă cel tirziu la data de o crează direct în producţie. Iii
eintcce şi de prezenţă. Mari ansam-' dată, pentru a se valorifica aprilie a.C. Eforturi deosebi- cadrul consfătuirii, au fost
pariicipînd cu însufleţire la actul artistic creator şi eît mai deplin potenţialul te sint necesare pentru în-
interpretativ. Faptul constituie o nouă şi puternică bl uri, formaţii de cîntece, productiv al livezilor din ju- cheierea în această săptămî- prezentate participanţilor o
manifestare a unităţii tuturor oamenilor muncii, fără dansuri, solişti vocali sau deţui nostru ? nă a tăierilor la pomi, res- serie de referate pe teme de
larg interes.
deosebire de naţionalitate, a coeziunii întregului nos instrumentişti, tarafuri, in — Pentru înfăptuirea sar- tanţe serioase semnalîndu-se
tru popor în jurul partidului comunist — forţa poli terpreţi ai unor obiceiuri cinilor din programul jude- la C.A.P. Peştc-ana, Unirea,
tică conducătoare a României pe calea socialismului străvechi ş.a. au transfor ţean de dezvoltare a pomi- Densuş, Fintoag, Pui, Bă- LOCALITĂŢILE
şi comunismului. mat întrecerea intr-o reuşi culturii, o însemnată parte ieşti, Roşcani, Ohaba şi al
1 : 6,00 Ra- tă reuniune artistică de fru din eforturile lucrătorilor o- teie. Rămîneri în urmă sînt HUNEDORENE_____ —_
imineţil ; 7,00
>8,00 Revista Cu întrecerile de dumini Hunedoara, timp de peste moasă ţinută. . goarelor judeţului nostru au înregistrate şi la aratul şi ŞANTIERE ALE
iricrul mcio- că şi luni, faza judeţeană zece ore (!) pionierii şi ele Luni, la Casa de cultură fost concentrate în această săpatul în jurul pomilor, în
etin do ştiri ; a Festivalului naţional vii hunedoreni, interpreţi ai din Deva, cele mai reduta primăvară — beneficiind de C.A.P. lucrarea respectivă
î oscultători- noul cadrul • organizatoric ■ fiind efectuată pe mai puţin GOSPODĂRIRII ŞI
:tiu de ştiţi ; „Cîntarea României“- S-a folclorului hunedorean, s-au bile fanfare hunedorene, creat prin înfiinţarea consi- de 50 la sută din suprafaţa
iii clntă (ara încheiat, formaţiile artisti întrecut cu entuziasmul şi şapte la număr, s-au pre înfrumuseţării
oniemporau ; ce desemnîndu-şi ierarhia elanul caracteristic vîrstei zentat în lăţa juriului cu liilor unice agroindustriale — planificată. Printr-o largă
le socialiste ; la efectuarea lucrurilor care mobilizare de forţe este real-
le ştiri; 11,30 judeţeană a celei de a doua pentru ocuparea primului Un repertoriu bine ales şi o eondiţionează soarta produc- mente posibil ca lucrările de Duminică Ia Deva
directă de la ediţii a festivalului. loc, cel ce deschide calea interpretare pe măsura re- ţiei de fructe. îndeosebi se întreţinere a livezilor, inclu-
ilară din mu La Casa de cultură din „interjudeţenei". Au cîşti- numelui (Rezultatele între remarcă preocuparea existen- s v începute odată cu primele
* fertilizarea cu îngrăŞă-
cii prilejul cerilor urmează să fie pu
ului Nicolae tă în fermele I.A.S. • şi minte organice, să fie înche- zile frumoase ale primăverii,
J,00 De la blicate). I.P.I.L.F. Haţeg, unde obiec- iate pînă la sfîrşitul primei lucrările de gospodărire şi
i Clubul in Acum, după ce cortina s-a tivele stabilite pentru extin- decade a lunii aprilie. Nu înfrumuseţare a localităţilor
ia Fotbal mi- lăsat peste întrecerile sce au continuat cu succes şi du
; ÎS,00 Orele derea livezilor şi ridicarea mc acţionează satisfăcător minica trecută. La . Deva,
rtidul — gla- nice, urmează o etapă de potenţialului productiv al i pentru înfiinţarea noilor peste C000 de cetăţeni, vîrst-
României ; marc importanţă : confrun plantaţiilor se îndeplinesc cuituri de căpşuni pe cele
fcara-ntreagâ ;» tarea interjudeţeană. După conform graficelor. De ase- 38 ha planificate. Iată de ce nici şi tineri, au ieşit la mun
le ştiri ; 21,05 menea, formaţiile de îneca- consiliile agroindustriale şi că patriotică în ’ cartierele
tnomiec; 21,30 cum e şi firesc, aceasta va Bcjan, Gojdu, Dacia, Pro
il,3S Autogra- fi extrem de dificilă. Ar ’ nizatori şi cooperatori .spe- conducerile C.A.P. Peşteana, gresul şi în centrul oraşului,
»2,00 O zi in- tiştii amatori care ne vor cializate ’ pentru aplicarea Sîntămăria-Orlea, Ilia şi al- încercăm un scurt bilanţ al
00—5,00 Non tratamentelor .fitosanitare au lele, au datoria să acţioneze lucrărilor efectuate dumini
uofctmn. reprezenta la interjudeţea lucrat cu deosebită răspunde- energic pentru realizarea
nă sirit învestiţi cu o misiu că : au fost amenajate peste
i 18,00 Actua- ne de mare răspundere. A re, reuşind . în bună măsură grabnică a sarcinilor „ ce le 10. hectare zone verzi, au fost
13,10 România să se încadreze cu acţiunile revin. plantaţi circa 1000 arbori şi
Ică populară; reprezenta mişcarea artisti în perioadele stabilite şi să — Cum sînt sprijinite gos- arbuşti ornamentali şi eva
primului pre- că de amatori hunedoreană, le efectueze la un nivel ca- podăriile populaţiei pentru cuaţi peste 2 500 mc pămînt
nânici ; 13,45 a apăra prestigiul acestei litativ superior. Se poate re- creşterea producţiei de frue- şi moloz. Totodată, au fost
tice ; 13,00 E-
iri: Cenaclul mişcări obţinut în anii din marca,' de asemenea, preocu- to '• reparate şi amenajate 5
i cenaclul „O- urmă, presupune o pregă parea factorilor de răspun- — Pe lingă repartiţia a locuri de joacă pentru copii.
r iuţi ei scrlito- tire serioasă, temeinică şi dere pentru modernizarea li- ' peste 40 000 pomi (în toamna Toi. duminică, uu continuat
şoara ; if»,;i0— plină de răspundere. în tim vezilor, cele mai bune rezul- trecută Şi primăvara aceasta) lucrările de amenajare a
jerctru cascto- parcului tineretului de către
pul care a mai rămas, se tate înregistrîndu-se la C.A.P. Sn vederea extinderii plantă- elevii Liceului industrial nr.
cer eforturi susţinute atît Geoagiu, Toteşti Şi Deva. In rilor în grădinile de lingă 3 şi de amenajare a intrării
din partea artiştilor, cit şi fermele pomicole ale C.A.P. casă şi pe terenurile din xo- în oraş . la . Izvorul Decebal
din partea tuturor factori Haţeg, -Toteşti, RbmoşeJ, na necooperativizata, la dis- de . către elevii Liceului in
lor c-ulturali-educativi. Geoagiu şi'altele, s-a acor- poziţia gospodăriilor _popu- dustrial nr. 4. Elevii de la
dat atenţie sporită şi celor- laţiei/au fost puse substanţe
Dar şi pentru celelalte Liceul Decebal au continuat
•.liştii O Fiara formaţii, activitatea nu .a lalte lucruri cu influenţă şi aparatura necesară aplică- lucrul la noua sală de gim
-aţ.1 confundat hoţărîtoare,, asupra recoltei rii tratamentelor fitosanitare nastică de la stadion şi la
DOARA : Con- încetat odată cu termina viitoare de fructe — tăieri, in livezi; Odată cu impulsio- blocurile de pe străzile Le-
(Flacăra); La rea fazei judeţene. Realiza
(Arta); Amip- rea dezideratului permanen fertilizâri, arături. ' narea preluării şi plantării nin şi Bejan. în acelaşi timp,
ne (Construe- — Care sînt sarcinile co pomilor," trebuie ca în acest s-a continuat eliberarea am
OŞA'NI : Lan- ţei activităţii cultural-edu- revin pomicultorilor în a- sector să fie încheiate grab- plasamentelor prin demolarea
■ — seriile l-II eative şi artistice înseamnă ccastă perioadă? nie lucrările de igienă cul- imobilelor expropriate pentru
(toarcerea (7 continuarea succesului obţi noile construcţii de locuinţe
Eliberarea ora- — Există încă de realizat turală' de primăvară în 15- din acest an-, şi. noul- spital
;- seriile l-n nut, înseamnă noi spectaco un volum însemnat de lu- vezi, respectiv tăierile,, strd-
LUî>ENI ; Co- le cu public, îmbunătăţirea crări atît în -livezi, cit- şi la pirile, fertilizările si săpatul din oraş. Mai menţionăm
/ă (Cultural) ; şi îmbogăţirea repertoriu pomii răzleţi. In primul rind, în jurul pomilor. faptul că pe str. Hori a s-a a-
in totograije menajat, din contribuţia ex
■ . VULCAN : Pictură pe asfalt. Aspect ile la manifestarea pionierilor lui, perfecţionarea interpre maximă urgenţă impune în- ‘ clusivă a cetăţenilor, o fin-
— i'seriile I-II deveni dedicată Anului International al Copilului. tării. cheierea lucrărilor de moder- Convorbire consemnată de tînă publică lingă complexul
; ■ LONEA': Foto : MIHAI GALIC C. DROZD bizare a plantaţiilor la C.A.P. N. TlRCOB comercial din Viile Noi.
erai); PETRi-
în cumpănă
: ANINOASA :
işină (Munel- întreprinderea mecanică Afirmaţia interlocutorului — Şi deci aţi cîştigat mai —Nu, categoric nu. De
-’AI9I : Oame- că i-am crescut de au a- conştiincios. Fabrica ne-a
enli (7 Noiem- din Orăştie este unul din nostru este probată de mult ? ce aş pleca dacă muncim juns oameni de nădejde ai pus la dispoziţie un cămin
1H', Obeliscul pilonii vieţii economico-sp- fapte. Bilanţul încheiat la —- Bineînţeles, cu vreo şi cîştigăm bine ? Iată — fabricii. confortabil, mulţi sînt în
; OURABAIt- ciale a oraşului, iar colecti finele anului 1978 relevă că 840 de lei. Ce-aş putea să ca să dau un exemplu — Maria Conica : — Eu sînt-
itat (Mine- scrişi la liceul industrial,
TIE : Aurul vul de muncă de aici î.şi în în anul trecut- retribuţia vă spun ? Avem condiţii în ianuarie mi-am realizat sudor iţă, soţul e lăcătuş la la seral. Deci, condiţii foar
•Rătria) ; Joc deplineşte şi depăşeşte în medie a crescut cu 1,2 la foarte bune de muncă, a- pianul în proporţie de 128 „Vidra“. te bune şi de viaţă — mă
•h GEOA- fiecare lună toţi indicatorii sută peste prevederi. Un provizionarea cu piese e la sută şi am luat în mină — Nu e greu pentru fe refer la cîştig — şi de îm
âruiesc un de plan. în perioada trecu
e cultură); argument în sprijinul ra bună .şi-mi creşte inima peste 3 600 de lei. mei' în ramura construcţiei plinire spirituală.
¡mp cit ba- tă din acest an, de pildă, portului muncă—retribuţie cînd văd că un nou lot de — Şi totuşi — cum am de maşini ? Cornel Almăşan are abia
r); BRAZI; planul producţiei globale a este' şi faptul că în 1978 şi strunguri — frumoase, de aflat — au fost şi din aceia — Nu. Munca mea' nu e 23 de ani şi este deja un
ren blindat; fost depăşit cu 8 la sută, în primele două luni ale
nu riscă nu calitate — iau drumul spre care au stat aici cîteva luni 'nici mai puţină, nici mai frezor foarte bun. Deducem,
de cultură) ; jcel al producţiei marfă cu acestui an întreprinderea a beneficiari. apoi au plecat. grea ca a bărbaţilor şi este din ce ne spune, că-i place
ula egretelor 6,6 la sută, planul produc încadrat 850—900 muncitori retribuită ca atare. meseria ce şi-a ales-o, c în
;ul) ; ILIA : ţiei nete cu 8,2 la sută, în noi, aici se pregătesc să
natft pentru — Sînteţi ■ o familie de ultimul an de liceu şi vrea
’ăi (Ltunina); vreme ce productivitatea, intre în funcţiune noi ca Muncim bin© — trăim bin© muncitori, deci ; ce aţi rea să încerce mai departe.
jul lebedei muncii a crescut cu 8,8 la pacităţi, în vreme ce numă lizat în anii de muncă ? — Ne spuneaţi că aveţi
sută mai mult decît nivelul rul celor plecaţi clin uni — Ne-am cumpărat nu o retribuţie bună. între
planificat. Petru Hancheş, tate este foarte mic. Dar, demult apartament de la 2500—3000 lei pe lună, ceea
preşedintele comitetului sin ca să aprofundării lucrurile, Fabrice si oamenii ei minunaţi stat, acasă avem tot ce ne ce, la 23 de ani, este un ve
dicatului, ne spunea : „E- să dăm cuvântul . cîtorva nit frumos. De ce nu vă
OBSSBnSl trebuie, cele două fete au
xistă o dialectică firească membri ai prestigiosului co crescut în îndestulare, sînt ■ opriţi aici ?
>abil pentru între îndeplinirea şi depă lectiv de la I.M. Orăştie. loan Udrea, de la secţia — Au fost, dar ştiţi de cc cuminţi şi învaţă bine. Cea — Păi tocmai fiindcă
•nea va fi in- şirea sarcinilor şi Veniturile Avram Popa, lăcătuş la C.S.O. are o vechime de 15 au plecat ? Fiindcă. erau îmi place fabrica şi vreau
1 mai mult oamenilor. Realizările peste mare este elevă la Liceul
ea ploi şi a- atelierul S.N. 3 a ţinut ne ani în întreprindere şi-şi a- din ăia care fugeau de de artă plastică din Cluj. să-i fiu şi mai folositor, el
ploaie, înso- plan se reflectă direct şi apărat să ne arate strungu duce aminte de vremea muncă. Or, colectivul nos Sîntem o familie unită, un şi ţării care m-a crescut,
escărcărl e- concret în cîştigurile perso rile la a căror montare par cînd aici se făceau — sigur, tru nu-i admite pe chiulăi, do există deplină înţelege m-a educat. Dealtfel, cum
•a sufla mo- nalului muncitor, iar creş ticipă, strunguri care, ex unitatea se numea altfel —• pe indisciplinaţi. Cei ce
’ntensiilcări re. Şi toate astea se bazea ştiţi, întreprinderea noastră
din sud- terea retribuţiei mobilizea portate în 3 ţări străine, cozi do lopeţi şi tîrnăcoape, vin la noi au în faţă două ză pe munca noastră. se dezvoltă, economia naţio
mperatura ză oamenii la a munci mai i-au adus colectivului feli ustensile pentru bucătărie căi; să muncească conştiin nală creşte în ritm rapid'şi
’a între 3 mult şi mai bine. Ne stră citări pentru calitate clin ş.a. cios •— şi în acest scop îi Lazăr Ocnean, lăcătuş la are nevoie de ingineri, sub-
optea în- I.M.O., deşi numai de doi
duim să asigurăm muncito partea beneficiarilor. — Am fost martor direct ajutăm cu dragă inimă — ingineri, de maiştri tot mai
rilor condiţii optime în — Am categoria 6/3, adi şi, evident, participant la ori să nu ne încurce... Eu, ani în întreprindere, se nu mulţi, mai bine pregătiţi.
artie : făptuirii îndatoririlor ce le că 11,10 lei pe oră. însă în metamorfoza prin care a nu să mă laud, dat îmi mără printre fruntaşii uni
ie in tăţii. Iar perspectivele deschise
■erul revin la locul de muncă şi mod frecvent formaţia din trecut întreprinderea noas place să-i ajut pe oameni şi in faţa tinerilor muncitori
a- care, întregite eu hărnicia care fac parte îşi depăşeşte tră în ultimii ani şi-s mîn- am o satisfacţie deosebită — Cum sînt tinerii de la sînt foarte largi. Nu e pă
ul colectivului, duc la succese sarcinile ele plan. Iată, în. dru că fac parte dintr-un cînd reuşesc să fac din ei I.M.O. ? cat să nu beneficiem de
■a
e frumoase în fiecare lună şi,' ianuarie am montat eu 2 colectiv harnic şi entuziast. muncitori buni. Şi azi Ilie — Buni, ba chiar foarte ele ?
firesc, la cîştiguri tot mai cutii de viteze mai mult — V-a venit vreodată Bîldea, Adrian Trifu şi buni. De fapt şi au de ce
mari“. dccît planul. gîndul să plecaţi ? alţii îmi sînt recunoscători să fie aşa. Muncesc bine, TRAIAN BONDOR
