Page 10 - Drumul_socialismului_1979_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <

Siderurgiştii hunedoreni îşi amplifică
I • mmi« coHfiMiif #wae^Â
:
hărnicia şi rezultatele în producţie
Convorbiri de atestare 9,00 Telcşcos
(Urmare din pag. 1) din contribuţie la noul şi colectiv de Ia laminorul de compartimentele funcţionale, IU, ou
Reporta;
frumosul succes înregistrat 800 mm: de fapt întregul colectiv-erou 10,20 Şoimii ]
In Invăţămîntul poEitlco - punem pe calitatea cocsului şi ne bucurăm pentru asta! cest moment, aminte cîte al C.S. Hunedoara. De aceea, 10,50Flacăra
10,30 Muzică
— Nu-mi mai aduc, în a-
o declaraţie-sinteză ne-o fa­
Eu pun la baza succeselor
acad. El
pe care îl fabricăm, pe re­
rady
ducerea consumurilor de pe care le obţinem atît pri­ tone de laminate am dat noi, ce tovarăşul Ionel Cîndca, 11,20 Telex
cei de la „800“, în 1978. în
ceperea şi dăruirea oameni­
secretarul ’ comitetului de
materii prime, de combus­ lor, dar ’şi modul în care primul trimestru a.e. am rea­ partid pe combinat, preşe­ 13,30Fotbal :
ideslogie de partid de la sate tibil şi energie, pe încadra­ este organizată şi condusă lizat însă suplimentar 1200 dintele consiliului oamenilor Spania i
rea riguroasă în noii indica­
muncii :
tone. Vreau să spun că şi
munca de către comitetul de
Ic Câmp
tori economici. Mai avem partid, de către consiliul oa­ noi, toţi luminătorii, am — Cînd secretarul general pean. Ti
greutăţi, măi există pe alo­ menilor muncii. O perma­ mers in acelaşi ritm cu to­ al partidului, tovarăşul rectă de
curi rutină, uneori chiar in­ nentă afirmare a democraţiei varăşii noştri de muncă din Nicolae Ceauşescu, mi-a în­ In pauz;
disciplină, dar avem forţa să muncitoreşti, un stil de lu­ celelalte uzine şi secţii ale muiat Ordinul „Steaua Re­ 17.30 Muzică
neaseă
'JTemclo care au fost abordate în cadrul convorbirilor fi­ le biruim pe toate. cru principial, deschis şi combinatului spre locul I pe publicii Socialiste România“ 18,13Tclecron
nale do atestare şi care an marcat încheierea a trei ani Urmind fluxul tehnologie, ferm, angajare şi răspunde­ ţară. Asta ne bucură, fireş­ clasa I, m-au copleşit emo­ nieri
te, dar ne şi obligă la mai
de studiu în învăţământul politico-ideologic la sate, au notăm opinia furnalistului re comunistă. mult. ţiile. Iubitul nostru condu­ 18.30Ungaria
cauperist Anton Filipescu :
— Cum se gîndesc oţelării
Film do
prilejuit ample dezbateri. — Prin muncă am cuce­ să consolideze prestigiul cîş- Ar fi trebuit să dăm cu- cător răsplătea roadele mun­ 10,00 Festival o
cii colectivului nostru de si-
rit locul I pe ţară, prin ligat ? vîntul şl altor siderurgişti, derurgişti — în fond concre­ „Cintare:
muncă vrem să ni-T păstrăm. — Repet, prin activitate pentru că la frumosul succes tizarea preţioaselor orientări 19,201001 de I
19,30Tclcjurn:
LA C.A.P. BACIA La rîndul lor, Tiberiu Hăl­ Prin muncă şi disciplină, colectivă permanentă, dina­ al combinatului hunedorean şi îndemnuri pe care ni le-a 20,00 Noi, fem
magi, Alexandru Rusu, loan pentru că eu consider eă mică şi responsabilă. Mai din anul 1978 şi-au adus dat chiar în combinatul nos­ 20,23Telecin«
Dezbaterile care au avut Barb, Hortenzia Hălălai, disciplina este elementul ho- avem „de umblat" la calita­ contribuţia şi colectivele de tru. Am înţeles încă o dată fel dc I
loc în cadrul cursului „Pro­ Gheorghe Dnnciu şi alţii tărîtor al succeselor în pro­ tea oţelului, la consumurile la uzina nr. 5 — piese de cîtă . cinste acordă partidul micră pe
bleme fundamentale ale po­ s-au referit la sarcinile ac­ ducţie. Ăsta am constatat-o de materii prime şi materia­ schimb şi reparaţii, de la celor harnici, am înţeles tot­ ţie a str
liticii actuale a P.C.R.“ — tuale privind dezvoltarea eu de 22 de ani de cînd sînt le, la conştiinţa noastră de uzina nr. 6 — energetic şi odată că această cinstire tre­ niole
conduse cu multă pricepere producţiei agricole şi zoo­ în C.S. Hunedoara. împreu^ comunişti. de la uzina nr. 7 — trans­ buie onorată exemplar prin 21,30Cinlecul
partituri
de tovarăşul Miron Muntea- tehnice, importanţa creării nă cu tovarăşii mei de la Luminatorul şef loan Cîn- porturi feroviare, ca şi cer­ noi şi deosebite fapte de 22,15Telejurnî
hu, propagandist, care a fo­ consiliilor unice agroindus­ secţia I furnale ne-am an­ da este mai laconic, expri- cetătorii şi proiectanţii,' oa­
losit şi un bogat materia) triale, la atribuţiile acesto­ gajat să ne amplificăm e- mînd sentimentele întregului menii din’ laboratoare şi din muncă. Cînd m-am întors în
mijlocul colectivului n-a fost
demonstrativ — au abordat ra, la sarcinile şi răspunde­ forturile în muncă şi să con­ nevoie să le spun nimic oa­
şi aprofundat unele proble­ rile tot mai mari ’ ce revin tribuim în tot mai mare mă­ menilor. Cu toţii trăiseră cu K A P I
me ale politicii profund organelor şi organizaţiilor sură la realizările Combina­ aceeaşi intensitate momentul,
ştiinţifice a partidului pri­ de partid în conducerea tului, să dovedim prin fapte
vind făurirea unei agricul­ întregii activităţi din agri­ că preţuirea muncii noastre cu toţii înţeleseseră ce în­ BUCUREŞTI
turi socialiste moderne, de cultură; Ei s-au referit la are un temei foarte solid. seamnă onoarea care ni s-a dioprogramul
făcut şi se aflau deja racor­
înalt randament. Elvira Mun- aplicarea ..şi -înfăptuirea nea­ De bună seama că nu e u- daţi cu toate fibrele fiinţei Radiojurnal ;
presei 8,10 C
teanu s-a referit la însem­ bătută a ’ măsurilor privind şor, mai ales pentru noi, t -G.’;- 9,ou Bt
nătatea istorică a 1-Iotărîrii dezvoltarea şi modernizarea care facem fontă cenuşie. lor la pulsul muncii anima­ 9.05 Răspunde
Insă avem un îndreptar si­
Plenarei C.C. al P.C.R. din agriculturii, obţinerea unor te, entuziaste. Ştim bine ce lor ; 10,00 Bu
3—5 martie 1949 privind gur, preţios în muncă: o- avem de făcut. Ne cunoaş­ 10.05 Avanprei
rientările pe care ni le-a
transformarea socialistă a a- producţii cît mai mari cu tem bine sarcinile. Avem cord ; 10,30 Di
griculturii — eveniment care cheltuieli materiale şi de dat personal, la noi în com­ programe concrete de acţiu­ liste ; 11,00 Bt
11,03 Microfon
binat, secretarul general al
a deschis drumul lichidării muncă cît mai reduse în ve­ ne. Trebuie să ni le îndepli­ 11,35 Avanpre;
definitive a exploatării o- derea sporirii veniturilor u- partidului, tovarăşul Nicolae nim exemplar. Şi avem în­ tv.; 12,00 Bul
nităţilor agricole socialiste Ceauşescu. Iar noi ştim să credere că vom reuşi. Forţa
mului de către om, la crea­ urmăm neabătut partidul. 12.05 Din com
rea bazei economice socialis­ şi, pe această bază, obţine­ Emulaţie fiex-binte şi la organizaţiei noastre de lui nostru 12,;
te şi în agricultură, la fău­ rea unor cîştiguri cît mai cele patru oţelării. Oamenii partid, capacitatea de acţiu­ române ; 12,41
terpreative; 13
rirea unei vieţi demne şi bune de către cei care mun­ vorbesc cu satisfacţie şi plă­ ne a comuniştilor, a între­ 3 ; 15,00 Clubi
prospere pentru ţărănime, la cesc pe ogoare. cere despre munca lor, de­ gului personal muncitor ne 10.00 Radio juri'
ridicarea gradului de cultu­ spre cel de-al 7-lea loc I pe întăresc convingerea că sar­ bal : — Romă;
ră şi civilizaţie al celor ce C.A.P. TOTIA ţară ocupat pentru succese­ cinile mobilizatoare ce ne 18.00 Orele ser
muncesc pe, ogoare, la trans­ în cadrul dezbaterilor de le din 1978. Prim-topitoruî revin în acest un le vom tămina cultu
20,30 Litera şi
formarea satului românesc. atestare la • cursul „Proble­ Gheorghe Bărbuş, de la îndeplini, răspunzînd eu 20,50 Cadenţe
Loleta Hălmagi a relevat me fundamentale ale poli­ O.S.M. II, vicepreşedinte în ,demmnitate încrederii pe ca­ O zi intr-o
f
grija şi preocuparea perma­ ticii . actuale a P.C.R.“, au consiliul oamenilor muncii C.S. Hunedoara, O.S.M. I : Prim-topllorul Elokes Fran- re partidul, personal tovară­ 3.00 Non stop
nentă a partidului nos­ fost abordate probleme pri­ pe combinat, relevă cu jus­ eisc, împreuna cu controlorul de calitate Gherghel Ştefan şul Nicolae Ceauşescu, o au turn.
tru, a tovarăşului Nicolae vind însemnătatea istorică a tificată mândrie : (dreapta), urmăresc să se elaboreze şarja de oţel aliat, în siderurgiştii din Hune­ TIMIŞOARA
Ceauşescu personal, pentru Hotărîrii Plenarei C.C. al — Şi oţelării au o parte programata Ia cuptorul nr. 4. Foto : N. NEGRU doara. lltatea radio; :
făurirea unei puternice şi P.C.R. din 3—5 martie 1949 azi; 13,13 Me
tradă;-'13,30 Er
moderni baze tehnico-mate- în făurirea unei noi vieţi tru sate : La
riale a agriculturii, pentru materiale şi spirituale a semănatul cu
introducerea progresului teh­ ţărănimii, marile progrese LA DATORIE HĂ SFADA, ALŢII PLECAŢI FADĂ URMĂ primăvară, cxl
nic în cultura cerealelor, înregistrate în dezvoltarea, 7 ţapilor intensi
plantelor tehnice si în do­ creşterea şi diversificarea > > intensive. Asp
deţul Timiş; li
meniul creşterii animalelor. producţiei agricole, în ridi­ (Urinar» din pag. 1) unităţii, loan Igna, ingine­ mănatul trifolienelor, închei — Puteam să fim gata cu joc dc pe pi
Viorel Coroi s-a referit la carea nivelului de trai al rul şef Ion Rob, şeful fer­ ierea plantării verzi. semănatul culturilor clin pri­ 10,00 Emisiun
noua viaţă a ţărănimii, la oamenilor muncii de pe o- mei zootehnice, Mircea Stă- Inginerul şef al unităţii ma epocă dacă unii ingi­ „Cartea mea-
condiţiile ' de muncă şi de goare, la măsurile şi succe­ s-a putut. în lipsa altor c- nescu, şi tehnicianul Ion Cis- ne-a relatat că-unele lucrări neri şefi nu erau prea... pru­ treaptă" — cse
Scriit
Alexiu;
trai, la măsurile luate de sele obţinute pe linia siste­ lemente de consemnat, no­ maş. Bine era dacă la ana­ sînt mult întîrziate şi zilnic denţi. Adică, aveam posi­ contemporani ;
tăm că inginerul şef Victor
partid pentru ridicarea con­ matizării localităţilor rurale Filimon era plecat la uni­ liza activităţii şi stabilirea se depun eforturi pentru a bilitatea să începem mai re­ lic ; cronica
tinuă a nivelului material şj şi creării unor condiţii de tatea patronatoare să trate­ programului de lucrări pen­ folosi cît mai deplin fiecare pede cu cîteva zile semăna­ Moment po
spiritual al oamenilor mun­ muncă şi de' viaţă tot mai ze pentru executarea unor tru ziua următoare partici­ oră bună de lucru în cîmp. tul şi nu ne mai prindeau Milonovici ; 1
muri
pentru
cii de pe ogoare. Tovarăşa asemănătoare cu cele de la. lucrări. Şi mai reflectăm că pau şi brigadierii şi şefii ORA 19. S.M.A. GEOAGIU. ploile. Dar aşa... mai avem dv.
Reghina Pop a subliniat di­ oraşe. treaba cu transportul şi îm- secţiilor do mecanizare, aşa Prim-vicepreşedintcle Consi­ de plantat 150 ha de car­
namica creşterii producţiei In cuvîntul lor, numeroşi prăştîerea îngrăşămintelor pe cum dealtfel este normal să liului unic agroindustrial, tofi, 50 ha de ceapă şi de
semănat 20 ha rădăcinoase şi
se procedeze. Notăm că în
agricole vegetale şi anima­ cursanţi — între care Vio­ cîmp, alţii au făcut-o mai ziua de 2 aprilie a.e., s-a lu­ directorul S.M.A., Virgil Tu- 40 ha sfeclă de zahăr.
liere, progresele înregistra­ rica Apostol, Salviria Spi- în iarnă. crat în livadă, unde s-au în­ dan, transmite situaţia ope­ E t
te, dînd~ exemple concrete nean, Vionela Pătrău, Eleo- rativă la Direcţia generală Supărarea directorului
din cooperativă, precum şi nora Dîagoyici, Salvina ORA 18, C. A. 1*. FOLT. cheiat tăierile la pomi pe în­ pentru agricultură. Prea S.M.A. este justificată, dar
treaga suprafaţă — 120 ha.
DEVA : N.
cerinţele noi privind creşte­ Muntean şi Ciprian Mihăl- Bunăstarea satului contras­ Cooperatorii Ion Gîrjob, Ele­ multe noutăţi nu are. Nici motivarea cu „prudenţa“ nu liardar (Pa'
prea stă în picioare. Rolul
rea producţiei agricole ca o ţan — s-au referit la recen­ tează cu dezordinea şi im­ na Muntean, Ana Crişan, duminică, nici luni, nu s-a peste ani (.
condiţie fundamentală a dez­ tele măsuri luate de către presia de paragină de la se­ Fica Culda şi Sofia Buda prea lucrat în cooperativele consiliului u-nic agroindus­ DOARA : Doi
voltării şi întăririi fiecărei conducerea partidului pen­ diul C.A.P. Aflăm şi aici de merită laude pentru răspun­ din consiliu. Cauza : pămin- trial, al specialiştilor săi, este iar (Flacăra)
unităţi agricole socialiste, ri­ tru perfecţionarea conduce­ la contabila şefă, că în ziua derea cu care au efectuat şi acela de a determina în­ pă victori.
dicării permanente a nive­ rii .şi planificării agricultu­ de luni, 2 aprilie, s-au sor­ lucrările în livadă. Pină sea­ tul desfundat de ploi. Şi to­ ceperea la timp a unor lu­ I-II (Arta!
(Constructorul
tuşi...
crări.
lului de viaţă al tuturor ce­ rii, importanţa creării con­ tat ceva cartofi pentru plan­ ra tîrziu s-a lucrat şi la gră­ ŞANI : Cons
lor ce muncesc pe ogoare. siliilor unice agroindustria­ tat. Preşedinta C.A.P., Ilea­ dina de legume, unde meca­ (Unirea) ;
Cornelia Criste» a eviden­ le, la sarcinile mari şi de na Ilieş,’ era plecată la O- nizatorul Petru Perţa a reu­ (7 Noiembrie)
Raidul nostru s-a încheiat. Constatările, pe ore, au
ţiat importanţa documentelor răspundere ce revin comu­ răştie cu ceva treburi per­ şit să planteze cu varză 0,7 fost consemnate. Concluzia : acolo unde există preocupa­ fereastră spre
bliea) ; LUPE
adoptate de Plenara C.C. al niştilor, tuturor ţăranilor sonale. Cum, pe inginerul ha. Dimineaţa s-a încercat re, unde timpul esto folosit la maximum, pînă seara Să trăieşti (C
P.C.R.' din 1 februarie a.e. cooperatori, mecanizatorilor şef Ion Frăţilă îl căutam a cu un tractor la pregătit te­ tîrziu, lucrările din campanie decurg bine. Acolo însă mă-z-ă în d
şi recenta Consfătuire cu ca­ şi cadrelor de specialişti în doua oară în decurs de o renul, dar starea terenului undo „preşedintele este plecat la oraş", „inginerul şef c noasă (Mur
1'AN :
săptămînă, fără să putem
drele de conducere din eco­ obţinerea unor producţii a- nu a permis efectuarea a- pe-aici pe undeva“, iar cooperatorii stau po la porţi (Mlil: i)
gricole vegetale şi animalie­
cestei lucrări. S-a acţionat
nomie, sarcinile şi indicaţii­ re tot mai mari — aceasta afla unde şi cu ce treburi (Bobîlna, Foit), semănatul bato pasul po loc. Să mal a- Ultimul post 1
le cuprinse în cuvintările fiind apreciată ca o calc e dus, contabila şefă conchi­ în schimb la transportul gu­ mintiin că în nici o cooperativă agricolă în care nm serile l-II (Mi
noiului de grajd în platfor­
secretarului general al parti­ principală, esenţială a pros­ de : „Aveţi ghinion să nu-1 me. Trecînd la programarea fost prezenţi luni, după ora 16,00, n-am întîlnit nici un TRILA : Elibe.-
lui Praga (Mun
dului, necesitatea de a se perităţii şi înfloririi vieţii găsiţi niciodată“. Da, are lucrărilor din ziua următoa­ specialist de la Direcţia generală pentru agricultură, NINOASA : D.
ghinion inginerul şef.
înfăptui un salt revoluţionar tuturor lucrătorilor ogoare­ re, s-a stabilit: continuarea din cei repartizaţi să răspundă de mersul campaniei ? ! preunu (Muncite
în agricultură, adică de a lor, a dezvoltării şi întăririi ORA 18,30, C.A.P. GEOA- fnsămînţării sfeclei, semăna­ Ar fi de prisos. Autobuzele către Deva i-au dus de mult CANT : Pasienţa
se depune eforturi pentru economice a fiecărei unităţi GIU. La şedinţa operativă tul rădăcinoaselor, transport acasă. brie) ; BRAD :
dublarea actualei producţii. agricole socialiste. au fost prezenţi preşedintele de îngrăşăminte organice, se­ întoarcere (Ste
GURABARZA ;
in Cosmos (M
ORAŞT1E : Lan
rllor — seriile I-.
Am încheiat şi cea de a stabilite, de Consfătuirea de minerii de la Lupeni, Petri- agriculturii, aplicării în via­ Cine nu riscă,
treia lună a anului 1979, un la 'Bucureşti. Aceeaşi plena­ ÎN AJUTORUL LECTORILOR la, Vulcan, Paroşeni şi Uri- ţă a Hotărîrii Plenarei C.C. (Flacăra) ; GEC
prim trimestru în care colec­ ră a aprobat angajamentele cani. Se află în curs de re­ al P.C.R. din 1 februarie cu Hercule în een
tivele bunedorene s-au aflat organizaţiei _ judeţene de ŞI PROPAGANDIŞTILOR, AL CELOR CARE dresare cele de la Aninoasa privire la îmbunătăţirea tului (Casa d<
energic ancorate în eforturi­ partid în întrecerea socia­ şi Lonea. Sînt dovada con­ conducerii şi planificării uni­ HAŢEG ; .Tczebei
BRAZI ; O buc:
le întregului nostru popor listă între organizaţiile ju­ PREZINTĂ INFORMAREA POLITICA cludentă a faptului că măsu­ tare a agriculturii. în aceas­ CAL AN : Cu st
pentru a da viaţă sarcinilor deţene de partid pe anul rile stabilite de conducerea tă perspectivă, în şedinţa şi lacrimi în oe>
ce izvorăsc din documentele 1979. partidului cu privire la acce­ din 17 martie a fost anali­ cultură) ; S I
Congresului al Xl-lea şi Con­ Analizînd această impor­ Cronica judeţeană pe luna martie lerarea proceselor de meca­ zată activitatea economico- Aurul lui Macle
ferinţei .Naţionale ale parti­ tantă problematică plenara nizare şi de ridicare a ni­ . financiară a întreprinderilor riilc I-II (Mure:
dului, diu Cuvîntafea secre­ a cerut organelor de condu­ velului de trai dau rezulta­ agricole de stat, criticînd ne- Iţi dăruiesc un
tarului general al partidului cere colectivă să manifeste Aliniere energică la efortul te bune. ajunsuriP ce se mai mani­ (Lumina) ; TEL!
tălie dc neuitat
la Consfătuirea cu cadrele răspundere maximă în cău­ Dar nu numai în Valea festă şi stabilind măsurile GHELAHI ; Riui
de conducere din economie, tarea celor mai eficiente căi Jiului se dobîndesc astfel de cax-e să determine îmbunătă­ muntele (Munci
ce a avut loc în .5—6 martie şi modalităţi do ridicare national pentru îndeplinirea succese. In primele trei luni ţirea muncii în anul 1979.
a.e. De aceea, în cronica calitativă a întregii ac­ ale anului, energeticienii au De asemenea, Biroul Comi­
lunii martie un loc central tivităţi, pentru a deter­ dat peste plan 88 milioane tetului judeţean de partid a
îl ocupă problemele econo­ mina în industrie, agri­ sarcinilor economice kWh energie electrică, meta- examinat activitatea I.V. Vreme
mice supuse dezbaterii Con­ cultură, în construcţii, în lurgiştii — 3 700 tone cocs, Călan şi I.C.S. Hunedoara
sfătuirii amintite, pregnant celelalte domenii, de acti­ perioadă producţia agricolă fire vîscoză, ciment, buşteni, 14 400 tone fontă, 8 900 tone pentru realizarea investiţii­
proba
Timpul
subliniate de secretarul ge­ vitate înfăptuirea exemplară a sporit cu 420 milioane lei. încălţăminte. oţel şi 10 500 tone laminate. lor şi respectarea termene­ 4 april?’ vrem
neral al partidului. a planului şi a angajamen­ Acum, la încheierea tri­ Producţia furnizată peste lor de punere în funcţiune a ral urfîeis«, cu c-
In acest context, plenara telor pe 1979 şi pe întregul Plenara, ca şi alte analize mestrului, colectivele hune- plan în acest interval se capacităţilor de producţie pe Vor cădea ploi 1
Comitetului judeţean de cincinal, precum şi a sarci­ întreprinse la nivel judeţean dorene raportează rezultate ridică la valoarea de 109 platforma Călan. tul va sufla mo
în acest trimestru, au arătat
partid care, la jumătatea nilor ce revin judeţului din că în economia judeţului se bune în sporirea producţiei milioane lei, fiind cu 244 Tot în această lună a avut intensificări de <
lunii, a dezbătut modul în programul suplimentar de mai manifestă încă unele şi a eficienţei. Important milioane lei mai mare decît loc sesiunea Consiliului din nord-est. T,*c
minimă va ii cuw
care nu acţionat organiza­ dezvoltare economrco-socială neajunsuri, împotriva cărora este faptul că in minerit, un­ cea din trimestrul corespun­ popular judeţean care a ana­ —1 şi 4 grade ■}.
ţiile de partid şi consiliile a ţării. trebuie să se acţioneze în de vreme mai îndelungată lizat şi stabilit măsuri în ratura maximă lijţ
oamenilor muncii pentru în­ în primii trei ani ai cin­ continuare cu toată botărî- s-au înregistrat rămîneri în zător al anului trecut De Cîteva domenii importante: grade. Dimineaţa
deplinirea prevederilor de cinalului economia judeţului rea. Este vorba de laturi im­ urmă, producţia de cărbune asemenea, productivitatea protecţia mediului înconju- va semnala brun
muncii a fost depăşită cu
plan pe anul 1978 şl, în a realizat o producţie indus­ portante cum sînt îndeplini­ se află în plină creştere, 657 lei pe fiecare om al rător, realizarea planului de sol.
strînsă legătură cu aceasta, trială suplimentară in va­ rea planului la producţia fi­ in primele trei luni din a- muncii ocupat în industrie. investiţii în primul semestru Pentru 5 şi F
măsurile ce se -impun pen­ loare de 2,4 miliarde lei, fi- zică şi sortimentală (cărbu­ eest an minerii Văii Jiului O atenţie mare a acordat al anului, activitatea de so­ Vreme în curs tk
tru îndeplinirea planului şi nalizînd sarcinile aferente ne — la unele întreprinderi au acumulat un plus de 2 400 Biroul Comitetului judeţean luţionare a scrisorilor oame­ rare treptată. Cţj
variabil.
Vor
a programului suplimentar acestei perioade cu 35 de miniere clin Valea Jiului — tone de cărbune net. Rezul­ de partid în această perioa­ nilor muncii. izolate.
pe 1979, în lumina sarcinilor zile mai devreme. în aceeaşi maşini si utilaje miniere, tate remarcabile realizează dă problemelor dezvoltării CORNEL ARMEANO