Page 101 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 101
A CELOR CE MUNCESC DE PRETUTINDENI!
Píoietari din toate
ANIJL X X X I
NR. (¡(¡82
DUMINICA.
29 APRIL1K
1979
JUDfRJtHUNf OCARA
4 pagini — 30 La ni
Judeţul Hunedoara sub semnul însufleţitoarei
întreceri în cinstea Congresului al Xll-lea
ai P. C. R. şi a celei de a 35-a aniversări
a eliberării patriei
T E O D O R H A Ş
prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R.,
preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean
Sărbătorim 1 Mai 1979, sub r işti. „Realizarea acestui socială a patriei prin reali
semnul unei triple şi- pline front larg — sublinia tovară zările de prestigiu pe care
ge semnificaţii aniversări ; şul Nicolae Ceauşescu —, al le-am obţinut în întimpina-
împlinirea a 40 de ani de la cărui nucleu l-a constituit rea zilei de 1 Mai şi le vom
marea demonstraţie antifas clasa muncitoare unită, a obţine in continuare in în
cistă şi antirăzboinică din fost condiţia sine qua non a deplinirea Programului parti
tara noastră de la 1 Mai 1999. victoriei actului istoric de la dului, a hotărîrilor Congre
a 35 de ani de la făurirea 33 August 1944“. sului al XI-lea şl Conferin
Frontului Unic Muncitoresc, Aniversarea marii demon ţei Naţionale ale , P.C.R., cu
precum şi a nouă decenii de straţii antifasciste şi anti sentimentele do legitimă mîn-
ia declararea Zilei de 1 Mai războinice de la 1 Mal 1939 drle patriotică pe care le
t-a zi internaţională de luptă şi a realizării Frontului Unic, trăim faţă de demnitatea,
a oamenilor muncii. Muncitoresc se înmănunchea prestigiul şi locul pe care'
Marea demonstraţie din ză eu împlinirea- a 90" de ani România socialistă il ocupă
Bucureşti de la 1 Mai 1939, de la declararea Zilei de 1 astăzi în familia naţiunilor
condusă de Partidul Comu Mai ca sărbătoare internaţio lumii datorită politicii înţe
nist Homari — la organizarea nală a oamenilor muncii, ca lepte şi clarvăzătoare a
căreia a luat parte, împreu re încă din 1890 a intrat in partidului.
nă cu Uie Pintili.e, Constan tradiţiile mişcării revoluţio Prin atenta şi permanenta
tin. David, Alexandru Illescu, nare din România. grijă a conducerii superioare
si alţi vechi militanţi, Evocarea şi sărbătorirea a- a partidului şi statului nostru
vinarul comunist Nicolae eestor glorioase tradiţii revo socialist, judeţul Hunedoara
Ceauşescu—, a constituit, un luţionare capătă în acest an a cunosc-ut. cu deosebire Jri
eveniment de o însemnătate .serhnificaţii deosebite, puter ultimul deceniu şi jumătate,
deosebită, un moment de vîrf nic: marcate de îritîmpinarea prefaceri şi împliniri, cu sem
in afirmarea clasei noastre Congresului al Xll-lea al nificaţii deosebite pentru as
muncitoare ca principală partidului şi a celei de a censiunea spre cotele înalte
forţă a luptei maselor popu 35-a aniversări a eliberării ale civilizaţiei socialiste .şi
lare pentru apărarea liberia- patriei, de alesele sentimen bunăstării materiale şi spi
vilor democratice, a indepen te patriotice, de stimă şi pre rituale. La ora actuală, ju
denţei. suveranităţii şi inie-, ţuire cu care întregul, nostru deţul nostru are o poziţie,
grităţii teritoriale a ţării,- popor a urmărit înalta mi am putea-o denumi de vîrf,
împotriva pericolului, • fasci siune de prietenie, colabora în ierarhia industrială a ţă
zării ţării şi a războiului.-. re şi solidaritate militantă, rii în cîteva domenii de ba
- Crearea Frontului Unic întreprinsă de- tovarăşul ză ale economiei: producţia
Muncitoresc, prin înţelegerea Nicolae Ceauşescu, împreună de cărbune cu calităţi supe
intre P.C.R. şi P.S.D. anun cu tovarăşa Elena Ceauşescu, rioare, preocupările şi reali
ţată prin Manifestul de 1 pe continentul african, de re zările din domeniul cocsifi
Mai 1944. a însemnat un nou zultatele strălucite ale aces cării cărbunilor indigeni, ri
pas în făurirea unităţii cla tei vizite de> importanţă is dicării nivelului calitativ al
sei muncitoare, a înlesnit u- torică. metalului, exploatării la ca
nirea tuturor forţelor demo ' Oamenii muncii din jude pacitatea optimă a grupuri
cratice. patriotice, antifas ţul Hunedoara — muncitorii, lor energetice, valorificării
ciste ale poporului pentru lucrătorii ogoarelor, intelec superioare a resurselor de
declanşarea asaltului decisiv tualii — cinstesc aceste e- minereuri şi materii prime
împotriva regimului antones- venimente de o însemnătate
cian şi a.cotropitorilor hitle- deosebită în viaţa politică şi (Continuar* în pag. a 2-a) Desen de HORIA CRUŢA
RAPORT MUNCITORESC
Ziua ele 1 Mai, marea săr ciabtlc sporuri de producţie în cinstea zilei de l Mai. Ei
bătoare a oamenilor muncii au obţinut şi la cocs, Ia pro
pre
de pretutindeni, este intimpi- duse chimice, la maşini şi u- au realizat de suplimentar aferente
plan
vederilor
nata de colectivele hunedore- tiiaje pentru siderurgie, la
ne cu succese deosebite in piese de schimb, toate depă perioadei care a trecut din a-
producţie. In toate unităţile şirile de pian fiind obţinute cest an o producţie indus
economice ale judeţului se pe seama creşterii producti trială de G milioane lei şi o
acţionează cu înaltă dăruire vităţii muncii. producţie netă lei. de In aproape
milioane
1,7
acelaşi
şi răspundere pentru îndepli
nirea exemplară a prevede MINERII DE LA LUPENI, timp au livrat peste plan be
rilor de plan şi angajamente PETRILA, UR1CANI neficiarilor mai mult de 150 Lilwilvlol
lor asumate pe acest an, pen tone de produse chimice, în
tru sporirea contribuţiei ju ŞI PAROSENI condiţiile înregistrării unor
deţului la realizarea progra AU EXTRAS PESTE PLAN înseninate economii de mate
mului suplimentar de dezvol 60 000 TONE DE CĂRBUNE riale. De menţionat că acest
tare economieo-socială a pa spor de produse a fost obţi î*e drum solar, luplînd pentru mai bine,
exclusiv
nut
creş
seama
pe
triei. Amplificîndu-şi eforturile şi terii productivităţii muncii.
Din ampla cronică a muncii hărnicia în abataje, hotăriţi înaintează ţara-n primăvară,
însufleţite .şi a succeselor do- să extragă cantităţi sporite de Corolă vie luminînd spre sine,
bindite iu cinstea zilei .de 1 cărbune cocsificabil şi ener PREMIERĂ
Mai, consemnăm în continua getic, minerii Văii Jiului ra LA BĂRBĂTENI Spre orizontul lumii dinafară.
re doar cileva secvenţe. portează, în cinstea zilei de i
Mai, succese de scamă pe
cele aproape 4 luni ale anu Traducînd în viaţă Progra
SUPLIMENTAR — lui. Yn această perioadă, ei mul de măsuri privind me înfăşurat în flamura-lumină
40 000 TONE DE FONTA, au extras peste prevederile canizarea muncii în subteran, Pămînlul este-un mugur printre ost re.
OŢEL ŞI LAMINATE de plan aproape (10 OOU tone iniţiat de secretarul gene
de cărbune. In fruntea între ral al partidului, tovarăşul Dar frumuseţea lui n-ar fi deplină
cerii socialiste se situează co Nicolae Ceauşescu, la Între
Situat pentru a 7-a oară in Fără-nălţimea imnurilor noastre.
ultimii 8 ani pe locul I în lectivul I. M. Lupani — cu prinderea minieră Bărbăteni
000
35
cărbune
de
tone
în
întrecerea socialistă pe ţară, plus, urmat de minerii de la a avut loc o premieră : pu
pentru rezultatele deosebite nerea in funcţiune a unul Stă în unirea lumii muncitoare
obţinute în anul 1978, eolecti- Petrila — 22 000 tone. Este de conveicr de benzi de 2,4 km
vul-erou a! C. S. Hunedoara remarcat că tot mai multe lungime ce transportă cărbu Puterea demiurgică de-a face
acţionează eu întreaga capa sectoare şi brigăzi îşi înde nele direct din abataj Ia pre-
citate şi energie creatoare, plinesc şi depăşesc constant paraţia din Luponi. xNoua in Din crinul continentelor o floare
inregistrînd constant însem sarcinile de plan. stalaţie contribuie la creşte l>e omenie, libertate, pace.
nate depăşiri de plan. De Ia rea producţiei de cărbune
începutul anului şi piuă Ia DEPĂŞIREA cocsificabil şi, totodată, înlo
zi, siderurgiştii Hunedoarei PREVEDERILOR cuieşte definitiv transportul TKAIAN FI LI MO N r
au produs suplimentar sarci LA PRODUCŢIA NETĂ clasic cu vagoneţi şi locomo
nilor de plan mai mult de tive de mină pentru 50 la
4(1000 tone de fontă, oţel şi Şi cliimiştii de Ia Orăştie sută din producţia minei Băr
laminate finite pline. Apre- raportează realizări meritorii băteni.
