Page 102 - Drumul_socialismului_1979_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6682

Coordonate ale creşterii Azi, în Munţii Poiana Ruscăi

bunăstării Sesiune de Telei
O comună urcă cu vigoare DUMI
oamenilor muncii comunican 29 AP
treptele urbanizării 8,30 Gimnastic
liu
Măreţele înfăptuiri socia­ — se dezvoltă continuu. In 8,40 Tot înair
pioniereas
liste obţinute de poporul prezent în judeţ, funcţio­ şi referafe de viaţă ale oamenilor de 9,25 Şoimii pa
Drumul de la Hunedoara
nostru, sub înţeleaptă con­ nează 780 unităţi şcolare, spre Ghelari, comună situa­ muncă şi de viaţă nouă. In­ aici de cele de la oraş. Stră­ 9,33 Film serii
vestiţiile tot mai însemnate
ducere a partidului, se re­ din care 492 şcoli generale, tă la o altitudine de 850 m alocate de la bugetul statu­ zile şi trotuarele asfaltate, pii. Insult
Episodul 1
găsesc, cum este şi firesc, 28 licee, 2 institute de în- „40 dc ani de Ia demon­ în Munţii Poiana Ruscăi, ur­ lui pentru modernizarea şi alimentarea cu apă şi cana­ 10.00 viaţa sate
în creşterea neîncetată a straţia antifascistă şi anti­ că şerpuind meterezele şj pla­ amplificarea producţiei ex­ lizarea sînt elemente impor­ 11.30 Pentru ci
războinică de Ia 1 Mai 1939“
neavoastri
nivelului de trai al naţiu­ văţămînt superior, care o- a fost tema sesiunii de co­ iurile pămînlului care a în­ ploatării miniere, construcţia tante ale urbanizării. La a- 11.45 Bucuriile
nii noastre, îndeplinindu-se feră toate condiţiile pentru municări şl referate organi­ magazinat în adîncurile sale unor noi unităţi de produc­ cestea se adaugă spitalul, 12.30 Dc strajă
ceea ce secretarul general instruirea şi educarea ti­ zată, ieri, la Deva, de Sec­ minereul de fier. Trecem de ţie au făcut să crească pu­ dispensarul minei şi. circum­ 13.00 Telex
al partidului, preşedin­ nerei generaţii. ţia de propagandă a Comi­ Teliuc şi de barajul de la terea economică a comunei, scripţia sanitară, farmacia, 13,05 Album du
Cinciş, care a zăgăzuit în
14.00 Desene ai
tele Republicii, tovarăşul tetului judeţean de partid, chingile lui de beton şi de în prezent, aici se realizează cinematograful cu program 15.20 Stockholm
Nicolae Ceauşescu, spunea: ® Pentru cei mai tineri Ia care au participat secre­ oţel apele Cernei şi ale aflu- o producţie globală industria­ zilnic, staţia de radioficare, Goteborg
tari cu propaganda de la
„Tot ce se realizează în cetăţeni -ai judeţului au ienţilor ei, şi urcăm mereu, lă de aproape 80 milioane clubul muncitoresc şi cămi­ 15.35 Şah-mat î
comitetele dc partid din lei anual. Şi, dezvoltarea eco­ 15,50 Film seria
România este pus în slujba fost construite şi puse în municipiu, lectori ai corni- tot mai sus. Pădurea, în nomică a atras după sine o nul cultural, şcoala de 10 ani Londra. E
omului, a bunăstării şi fe­ funcţiune, în reţeaua pre­ tetelor judeţean şi munici­ mijlocul căreia se află aceas­ viaţă social-culturală tot mai cu internat şi cantină. Zil­ 10.45 Telesport
nic sosesc şi’ pleacă de la
17.30 Fotbal: re
ricirii sale". Acest ade­ şcolară, noi creşe şi gră­ pal de partid, cadre didac­ tă localitate a îmbrăcat fru­ bogată, precum şi mutaţii Ghelari spre’ Teliuc şi Hune­ a meciulu
predau
ştiinţele
care
tice
văr fundamental este evi­ diniţe, în momentul de faţă sociale. moasa haină verde a primă­ profunde în structura şi pro­ doara — ne spunea tovarăşul Univcrsita
verii. Ajungem la Ghelari —
dent şi în judeţul Hune­ numărul locurilor fiind, cu Au fost prezentate comu­ străveche aşezare de băieşi, filul moral al oamenilor, a Miron Drăgulescu, vicepre­ 18.20 Muzică u.ş
doara. Iată cîteva cifre 920 mai mare în creşe şi nicările : „Lupta P.C.E. îm­ unde extracţia minereului de ridicat pe noi treptei de cul­ şedinte al biroului executiv 18.35 Micul ecra
mici
care-1 confirmă : cu 2 405 în grădiniţe faţă potriva fascismului pentru fier se face din vremuri tură şi civilizaţie întreaga al consiliului popular — un 19.00 Telejurnal
şl
suveranităţii
apărarea
de 1975. independenţei naţionale“, „40 imemorabile. Avem în faţă localitate, a făcut să crească număr de 10 autobuze, iar 19.30 Luptă, un
ritate
® In primii trei ani ai de ani de la marea mani­ panorama acestei aşezări. continuu nivelul de trai ma­ alte şapte asigură în fiecare 20.00 De pe mi
cincinalului actual, retri­ festaţie de la 1 Mai 1939 în vale, spre stînga, este terial şi spiritual'al oameni­ schimb transportul în con­ ţării
buţia medie a crescut cu ® Ca efect al sporirii împotriva fascismului şi mina unde muncesc cu hăr­ lor muncii. venţie al minerilor la muncă 21,15 Filme do
tistice
27,3 la sută, ajungînd în nivelului de trai material, războiului", „Lupta P.C.R. nicie peste 2 000 de oameni Sînt deosebit de elocvente şi spre casele lor în satele 21.45 Telejurnal.
în această privinţă construc­
realizarea
momentul de faţă la 2 256 cresc continuu şi cerinţele pentru Muncitoresc“, Frontului care trimit la ziuă, cu aju­ ţiile noi, cu arhitectura lor din jur. LUNÎ,,Ă0
Unic
„Lupta
lei. Acest lucru înseamnă de cultură ale oamenilor maselor muncitoare hunedo- torul modernelor, maşini de modernă — blocurile de lo­ Anul acesta — ni s-a spus 1G,00 Emi <" ., le î
creşterea puterii de cum­ muncii. Bibliotecile publi­ rene sub conducerea P.C.R. extracţie, şl de aici cu funi- cuinţe, centrala termică care la primărie — sînt alocate
ce din judeţ, bine aprovi­ împotriva primejdiei fascis­ cularul — acest cărăuş ae­ peste 33 milioane lei pentru 1! •'ejse
părare a maselor,, asigura­ zionate cu cărţi, au înre­ rian — minereul de fier spre asigură încălzirea a 225 de dezvoltarea economico-socia­ 19, -hal
rea unor condiţii mai bune te şi a războiului, pentru a- a uzina de preparare de la Te­ apartamente, noul club mun­ lă a comunei, din care 17 ra în
şi
suveranităţii
părarea
bătoare
pentru viaţa familiilor oa­ gistrat în anul 1978 un integrităţii teritoriale“, „Par­ liuc de unde, apoi, călăto­ citoresc şi noua cantină a milioan? sînt destinate 19.20 O primăva
menilor muncii. număr de peste 51 000 ci­ ticiparea armatei române la reşte mai departe spre uria­ minerilor,’ complexele comer­ construcţiei de locuinţe, iar 19,45 Cîntec de
şele furnale ale Hunedoarei.
titori permanenţi, la care eliberarea patriei şi infrîn- Pe dealurile din jur sînt pre­ ciale şi de deservire, care alte milioane extinderii cu Spectacol
O Un număr de 10 183 pot fi adăugaţi şi cei în­ gerca fascismului“, „Sub sărate casele oamenilor şi desfac anual mărfuri în va­ încă 6 km a reţelei de ali­ cal-coregra
loare de peste 37 milioane
de familii din judeţ s-au registraţi de bibliotecile conducerea P.C.R., masele modernele blocuri construite lei, moderna fabrică de pîine mentare cu apă şi cu 1,5 km 20.20 Roman foi
elark“. Epi
mutat în locuinţe noi cons­ sindicatelor, ale altor or­ populare au cucerit puterea pentru mineri. care asigură produsele de a celei de canalizare. De a- 21,15 Telejurnal.
politică
în
şi
economică
truite din fondurile statu­ ganizaţii de masă şi ob­ România“, şi „Judeţul Hu­ Anii construcţiei socialiste, panificaţie cerute de oame­ semenea, pentru învăţămînt,
lui sau din fondurile po­ şteşti. nedoara —' actualităţi şi înfăptuirea programului de nii muncii, alte edificii, pre­ sănătate şi cultură se chel­
pulaţiei cu sprijin acordat perspective“. sistematizare şi de dezvoltare cum şi dotările tehnico-edi- tuiesc 2,7’ milioane lei. Sînt BgAPIC
de stat. în aceeaşi perioa­ • Un indicator semnifi­ economico-socială au adus şi litare care apropie tot mai prevăzute executarea de lu­
dă, în oraşele şi satele ju­ cativ în ce pi'iveşte spori­ aici, la Ghelari, un suflu de mult condiţiile de muncă şi crări de reparaţii şi extinde­ PROGRAMUL
rea alimentării cu apă în
deţului s-au construit 884 rea reţelei de informaţie, satele Plop şi Govăjdia, care diojurnal; 7,30
sei; 7,45 Dum
case noi proprietate perso­ de cunoaştere este şi cel se fac din contribuţia în rutieră; 8,00 Rat
nală. referitor la numărul abo­ bani şi în muncă a locuito­ satelor; 9,30 Ma
naţilor la ziare şi reviste, rilor. Numai prin muncă pa­ nical; 12,00 De
• Reţeaua comercială s-a în trimestrul I al acestui triotică se vor face în acest toţi ; 13,00 Radie
dezvoltat şi ea coritinuu. an numărul acestora a a- an lucrări de gospodărire şi Microrevista şla.
Unda veselă ;
Volumul desfacerilor de juns la 670 la o mie de lo­ înfrumuseţare în valoare de, — interpreţi a
mărfuri prin unităţile de cuitori. 1,6 milioane lei. în anii vii­ popular ; 14,41
componistic; ]
vînzare cu amănuntul a ® Reţeaua asistenţei me­ tori este prevăzută realiza­ pasionaţilor ; 10
rea altor obiective care vor
crescut cu 25,6 la sută. Au dicale a populaţiei dispu­ ridica această aşezare pe noi muzică; 18,30
duminică; 20,00
fost deschise 125 de noi ne în prezent de peste trepte de urbanizare, de pro­ 20,15 Noi înregi
unităţi cu o suprafaţă co­ 850 cadre cu pregătire su­ gres şi civilizaţie. Ana Muntcanu,
vu-CrisbăŞanu
mercială de 20 800 m. p. perioară, revenind un me­ In Ghelarul de azi — vii­ Bucur; 20,30 Tu
dic la 613 locuitori. torul centru urban de mîine diilor; 21,15 Jaz:
® Sectorul prestărilor de — au loc rodnice şi intense ţia Transfer ; 21
servicii şi-a sporit activi­ ® Numai în cursul anu­ prefaceri, sub impulsul gene­ nări; 21,35 Emis
rator al politicii partidului
22,00 I
manţe;
tatea cu 17,2 la sută. In lui 1978, peste 1 300 de oa­ de dezvoltare şi modernizare 22,10 Panoram
prezent în judeţ funcţio­ meni ai muncii din judeţ pe toate planurile a vieţii 22,30 Ring de ei
de
ştiri
Buletin
nează peste 1 300 secţii de şi-au cumpărat autoturis­ economice, sociale şi spiri­ Non stop muzic:
prestări de servicii către me ; tuale, prefaceri care fac ca
populaţie. munca şi viaţa oamenilor să
fie tot mai rodnică, mai bo­
• în prezent numărul
• Reţeaua şcolară hune- televizoarelor ce funcţio­ gată şi mai înfloritoare şi
doreană — prin eforturile nează în judeţul nostru a wîî3iSÎÎS&^âÂÂSs«:-:iiiÎKÎ aici în această aşezare uma­ DEVA: Al p
nă din Munţii Poiana Ruscăi.
depuse în ce priveşte creş­ ajuns la peste 94 760. (Patria); Toţi s
terea bazei sale materiale Clubul muncitoresc „Minerul“ din Ghelari. Foto: VIRGIL ONOIU N. BADIU (Arta); HUNEDi
fectul de iier (F
nou împreună i
tăcere
(Urmare din pag. I) Ruscăi, de energeticienii de tă răspundere faţă de-întrea­ ra responsabil îndatoririle ce gate —constructori, producă­ răspundere, faţă de calitatea inte de PETROŞA:
rui);
la Mintia şi Paroşeni, de ga activitate, faţă de toţi in­ îi revin, poate asigura în­ tori de materiale, unităţi be­ a ceea ce producem, fie că nia a 7-a sub c
către numeroase alte colec­ dicatorii şi obţin constant, treaga participare la dezvol­ neficiare, viitori locatari, ti­ sînt produse destinate expor­ (Unirea); Intre
etc. Expresie a acestei deo­ lună de iună, trimestru de tarea dinamică a vieţii eco- tului sau cooperării interne, ralele (7 Noiem
sebite şi consecvente griji tive harnice. în întîmpinarea trimestru, realizări tot mai nomico-sociale a ţării. neret — pentru a impulsiona tacule (RepubI
zilei de 1 Mai, colectivele de
este şi întregirea, în ultimii realizarea planului la locuin­ fie că sînt produse care se PENI: Nea Măr
ani, a profilului economic al oameni ai muncii din judeţ bune în activitatea economi­ Aplicarea neabătută a nou­ ţe şi recuperarea rămînerilor utilizează în judeţ şi m-aş (Cultural); Ac
judeţului cu noi industrii şi au dat peste plan, de la în­ co-socială. lui mecanism economic pre­ în urmă pînă la sfîrşitul a- referi la cărbunele extras şi fen b)indat (M
obiective, cu unităţi construc­ ceputul anului, 170 milioane Participînd cu tot ce au supune o deosebită grijă şi ceslui semestru 1 livrat pentru centralele elec­ v * CNr Pol/
toare de maşini, de ciment şi kWh energie electrică, 20 000 mai bun în întrecerea socia­ măsuri efective pentru folo­ Este necesar să acordăm o trice si cele termice, la u- L-
listă din acest an definito­
alte materiale de construcţii, tone fontă, 12 000 tone oţel, riu pentru înfăptuirea îna­ sirea din plin a capacităţi­ deosebită atenţie creşterii e- nele utilaje miniere, piese de
(-
ale industriei uşoare şi ali­ 13 000 tone laminate, însem­ inte de termen a cincinalu­ lor de producţie, a maşinilor ficienţei economice, reduce­ schimb, la calitatea cimentu­ spire ;a
mentare, cu complexe agro­ nate cantităţi de cărbune, lui, organizaţiile noastre de si utilajelor, în general a rii cheltuielilor materiale, lui şi prefabricatelor, a locu­ rcsc) ; A
minereuri, alte produse.
industriale de mare capaci­ bazei tehnico-materiale care creşterii mai rapide a pro­ inţelor pe care le realizăm. şina dc îi
tate. S-au depus eforturi şi s-au * partid, consiliile populare, în multe domenii este de cel ductivităţii muncii în toate Partidul şi statul nostru resc); U.
Judeţul Hunedoara este socialist înfăţişează deschis particular
astăzi unul dintre cele mai întregului popor, tuturor cetă­ BRAD: Av
şic); GUR
urbanizate judeţe ale ţării — Judeţul Hunedoara sub semnul însufleţitoarei întreceri ţenilor necesitatea economi­ (Minerul);
aproape trei sferturi din siri severe a resurselor de cadorii (P:
populaţia sa trăieşte la ora­ materii prime şi a celor e- şi... picături
şe —, un judeţ in care’ se în cinstea Congresului al Xll-lea al P.C.R. şi a nergetice. Această problemă căra); GEC
realizează unul dintre cele cardinală a dezvoltării în mîinile cur
mai susţinute programe de ansamblu a economiei tre­ cultură); F.
piui domino
investiţii, atît industrial, cit buie înţeleasă nu numai prin BRAZI: Soţt
şi de locuinţe. în judeţ s-a celei de a 35-a aniversări a eliberării patriei lichidarea risipei de energie le I-H; CAL
depăşit media pe ţară şi la electrică, de materii prime mintirilor —
veniturile din retribuţie pe sau materiale, deşi aceasta sa dc cultură
familie şi la desfacerea de obţinut rezultate şi în pre­ colectivele de oameni ai mai înalt nivel, pentru ca domeniile — în industrie, a- reprezintă o sarcină imediată pezllor (11 Iur.
mărfuri şi produse. Realizări gătirea şi desfăşurarea la muncii din industrie, inves­ această bază să asigure o gricultură, investiţii, trans­ şi centrală. Se impun soluţii Masca de ap
ILIA : Star
calitative notabile s-au obţi­ timp a lucrărilor agricole tiţii, transporturi şi agricul­ producţie cît mai mare, creş­ porturi, prestaţii — pe baza radicale în ce priveşte re­ (Lumina); TEI
nut şi în învăţămînt,.. cultu­ din campania de primăvară, tură au desprins cu claritate terea continuă a produsului mai bunei organizări a mun­ structurarea producţiei ţi- (Minerul); GI-.
ră, artă, în conştiinţa oame­ în domeniul investiţiilor, — din cuvîntările tovarăşu­ social, a venitului net şi a- cii, a introducerii de noi teh­ nîndu-se seama de tendinţele pioară sau pic
nilor acestor meleaguri de transporturilor, bunei apro­ lui Nicolae Ceauşescu la vuţiei naţionale. în acest nologii şi generalizării expe­ şi influenţele crizei mondia­ resc).
istorie, implicit în împlinirea vizionări şi serviri a popu­ Plenara C.C. al PiC.R. din context, pentru judeţul nos­ rienţei dobîndite de colecti­ le de materii prime şi ener­
aspiraţiilor lor de a trăi mai laţiei, a crescut nivelul ac­ februarie a.c., la Consfătui­ tru apar ca obiective de o vele fruntaşe, a întăririi or­ gie —, pentru valorificarea I
bine, de a se bucura de un tivităţii în învăţămînt şi al rea cu cadrele de conducere deosebită importanţă în acti­ dinii, simţuiui de răspundere mai energică a materiilor Vreme
standard de viaţă civilizat. afirmării forţelor culturale din economie, la vizitele de vitatea politică, economică şi şi disciplinei. prime locale (în special pen­
Judeţul Hunedoara, după şi de creaţie tehnico-ştiinţifi- lucru efectuate şi cu alte socială, luarea tuturor mă­ Avem, cu toate realizările tru materiale de construcţii),
proba
Timpul
cum se ştie, a răspuns che­ că ale judeţului nostru în prilejuri — domeniile în surilor pentru a asigura ca bune obţinute, încă multe de a resurselor secundare mari perioada 28 april
de energie pe care le avem
mărilor la întrecere adresate cadrul Festivalului naţional care trebuie acţionat cu noile capacităţi de producţie făcut în ce priveşte calitatea şi pentru introducerea ope­ In prima part<
de organizaţiile judeţene ale „Cîntarea României“. maximă energie pentru a li­ de la Hunedoara, Călan, din produselor, nivelul lor tehnic rativă în circuitul economic lului, vremea vt
P.C.R. Cluj şi Ilfov cu anga­ In această mare întrecere chida unele neajunsuri, pen­ Valea Jiului şi alte locali­ şi competitiv. „Problema ca­ lă şi rece, cu c
jamente mobilizatoare. Rezul­ naţională, care se va solda tru 'realizarea obiectivelor tăţi, să intre la termenele lităţii, a nivelului tehnic al a fierului vechi, metalelor bător. Vor căde
neferoase, textilelor, hîrtiei,.
tatele obţinute în primul tri­ cu noi rezultate deosebite — fundamentale ale perioadei prevăzute în funcţiune, de a produselor româneşti — su­ sticlei şi altor produse folo­ le, care vor ave
mestru al acestui an în in­ pe care le întrezărim încă 1976—1980. Judeţul nostru are, fructifica mai bine marile e- bliniază pe bună dreptate site. ter de aversă, 1
descărcări
elecl
dustrie sînt îmbucurătoare, din această etapă, închinată în primul rînd de recuperat, forturi care se fac pentru secretarul general al parti­ va sufla moder;
merită toată aprecierea. Pla­ zilei de 1 Mai —, organiza­ pentru a se încadra în obi­ mecanizarea mineritului, a dului, tovarăşul Nicolae Acţionînd în aceste direc­ Temperatura m;
nul producţiei globale indus­ ţia judeţeană de partid, toţi ectivele fundamentale ale şantierelor şi altor sectoare. Ceauşescu — constituie pro­ ţii cu toată hotărîrea şi răs­ între 3 şi 8 gra<
triale pe această perioadă a comuniştii şi oamenii mun­ actualului cincinal, unele ră- în domeniul investiţiilor, blema numărul unu, căreia punderea, cu dăruirea ce îi peratura maxim;
fost depăşit cu aproape 110 cii hunedoreni sînt animaţi mîneri în urmă la producţia problema problemelor atît trebuie să-i acordăm înirea- caracterizează, oamenii mun­ 17 grade.
In a doua pai
milioane de lei. al producţiei de cărbune, de ciment, uti­ anul trecut cît şi în acest - ga atenţie, zi de zi, ceas de cii din judeţul Hunedoara valului, vremea
nete cu 76 milioane lei, iar de hotărîrea de a aspira — laje miniere, la alte produse. an o constituie ’ realizarea ceas“. Acesta este unul din vor face din plin dovada an­ bunătăţi treptat,
prin reducerea cheltuielilor aşa cum ne îndeamnă secre­ Trebuie aplicat cu toată prevederilor la construcţia de obiectivele cele mai majore gajării lor patriotice în în- fi variabil. Se t
materiale la 1000 lei produc­ tarul general al partidului — fermitatea în toate unităţile locuinţe. S-au luat toate mă­ ale întrecerii socialiste des­ sufleţitoarea întrecere ce se averse locale
ţie marfă, s-au obţinut e- la un loc fruntaş, dealtfel noastre economice şi admi- surile pentru asigurarea ele­ făşurate în cinstea măreţelor desfăşoară între judeţele ţă­ Vîntul va sufl;
est-sud-est.
conomii de peste 61 mili­ o tradiţie pentru multe din nistrativ-teritoriale noul me­ mentelor esenţiale creării evenimente politice ale anu­ rii în cinstea Congresului al din minime vo:
rlle
oane lei — rezultate am­ colectivele noastre de mun­ canism economic, autocondu- frontului de lucru la Deva, lui, o sarcină primordială Xll-lea al partidului şi a ce­ 9 şi 14 grade, ti
plificate în luna aprilie —, că, ca de exemplu cele de la cerea muncitorească şi au- Hunedoara, în Valea Jiului, pentru organizaţiile de lei de a 35-a aniversări a maxime între 17
evidenţiindu-se eforturile şi C.S. Hunedoara, I.M. Barza togestiunea. Numai pe a- Brad, Călan şi alte localităţi. partid, consiliile oamenilor eliberării patriei, sporind şi La munte, vre
contribuţia deosebită adusă şi multe altele din judeţul ceastă bază, fiecare co­ Acum, mai aies că sîntem în muncii, pentru toate colecti­ mai mult contribuţia judeţu­ lă în următoare
de siderurgiştii hunedoreni, nostru. întrecerea este însă lectiv, fiecare oraş, muni­ sezonul optim de construcţii, vele de muncitori, maiştri, lui nostru la înălţarea Româ­ Vor cădea pre<
de minerii din Valea Jiului, cîştigată de cei mai perseve­ cipiu şi comună, judeţul în hotărîtoare este mobilizarea ingineri şi tehnicieni. Tre­ niei la noi stadii de progres formă de Iapov
de la Barza, Deva, Poiana renţi, care dovedesc o înal- ansamblul său îşi poate ono- maximă a eforturilor conju- buie să încetăţenim o înaltă şi civilizaţie. soare.