Page 103 - Drumul_socialismului_1979_04

UMINICA, 29 APRILIE 1979 I*ag. 3

GHEOKGHE POENAKU, IOAN BERAR, şef de c- )
INE miner set tle brigadă la chipă Ia turnătoria I a I.V. J
sectorul II al I.M. Lonea : Călan : Siderurgia Călanu- i
în cei peste 17 ani de cînd U N I C I Z V O R lui cunoaşte, sub ochii noş-
muncesc la mina Lonea am MUNCA tri, o dezvoltare fără pre- ţ
trecut prin toate treptele eedent. Aliniindu-se efortu- 1
ierarhiei minereşti. Nu de rilor susţinute întreprinse *
clomici- D E Î M P L I N I R I
mult am fost numit şef de pentru creşterea producţiei i
Agenda brigadă. Este o răspundere de metal a ţării, oamenii /
grea, care cere dăruire, muncii din această veche \
simţ de bun organizator. vatră siderurgică înscriu în 1
tru co- Eu, ca tînăr brigadier, lupt cronica vie a întrecerii cu '
erioasă.
zi de zi ca brigada mea timpul pagini care atestă ţ
să aibă rezultate bune, să o înaltă dăruire şi râspun- i
I tlum- dăm mai mult cărbune ţă­ dere muncitorească. Acest l
rii. Avem greutăţi la stra­ fapt este atestat şi de re- 1
:ii tul 5. De zăcămînt, de a- Se te baţi piuă la capăt Să fii părtaş la orga zultatele'„înregistrate de e- /
1 provizionare cu materiale. chipu de turnători pe care ţ
Dar unde nu se întîmpină o conduc, lună de lună a- i
al
greutăţi în lupta cu subte­ vînd depăşiri de peste 10 *
almo — ranul, cu cărbunele ? Noi, procente la producţia de l
minerii ştim însă să învin­ pentru triumtul ideii de lumini din Retezat... batiuri pentru freza verti- }
minute! gem. Dacă organizăm bine cală, întreg sporul obţinîn- ţ
:kcns Ia munca pe toate cele patru du-se în condiţii de călită- l
ul 7 schimburi, dacă asigurăm te ireproşabilă. J
a Xl-a ce trebuie la fiecare loc de Sarcina noastră nu este , \
eaua — muncă dăm mereu canti­ însă numai aceea de a mo- ’ .
IOAN POP, şef de bri­
Ing. MARGARETA MA­
raiova tăţi peste planul zilei. A- ZUR, c e r c e t ă t o r la tă“ cu tot ce e nou şi mo­ gadă la lotul centrala sub- precede cele două mari e- dela metalul, ci şi de a /
nul acesta, mina Lonea este dern în domeniul de care venimente politice pe care forma oameni cu o con.stiin- *
ntru cei I.C.P.F.P.S. Hunedoara : Nu te ocupi. tenară — Rîu Mare-Retezat: le vom trăi anul acesta —
ferm angajată pe drumul
sporirii producţiei sale. Sec- mi-a plăcut niciodată să Poate nu este greu' să — Aici în inima muntelui, Congresul al XH-lea al
partidului şi împlinirea a
nouă ni s-a încredinţat pre­
solida- spun vorbe mari. Ştiu însă emiţi o idee. Este greu să
un lucru sigur : că orice om emiţi o idee bună. Apoi e gătirea celui mai potrivit 35 de ani de la eliberarea
scenă a trebuie să se bată pînă la şi mai greu s-o materiali­ lăcaş pentru viitoarea cen­ patriei — ne-am angajat să
capăt pentru triumful ideii zezi, s-o duci pînă la ca­ trală subterană din Retezat. încheiem aceste lucrări cu Să modelăm j
¡ntar-ar- în care crede. O spun cu păt. Şi asta deoarece nu Cu luni în urmă, cînd am cel puţin 15 zile mai de­
Să ieşi din toată convingerea, fără em­ o dată trebuie să învingi început lucrul, treburile vreme. Dacă noi luăm 15
zile avans — şi vom lua —
" T K * fază. O spun din practica rutina şi şablonismul uno­ mergeau anevoie, înainta­ asigurăm montorilor front
mea de 25 de ani în acti­ ra, să spargi tipare vechi, rea, excavaţiile erau slabe. de lucru, ceea ce garan­ ou numai j
Ne-am adunat cu toţii, am
mină cu vitatea de cercetare. Mo­ să torni noul în formele chibzuit ce trebuie făcut, pe amenajare să cîştige
tează că toate lucrările de
tivaţia afirmaţiei este în­
sale cele mai pure.
pentru că nouă, construc­
săşi cauza cercetării şi a-
nume — de a se afla con­ Noi, cercetătorii de la tori cate am mai deschis timp, hidrocentrala din Re­ metalul, \
tezat să producă înainte de
-v-.l tinuu cu cel puţin un pas C.S. 'Hunedoara, am trăit „izvoare“ de lumină în al­ termenul stabilit. Pînă la
rbătoare. bucuria că ai înaintea producţiei, deschi- şi trăim multe asemenea te colţuri de ţară, nu ne această dată ne prezentăm
ar-muzi- zînd astfel căi noi, concre­ momente. N-aş vrea să le plăcea felul în care lucram. cu realizări de seamă, lu­
te, eficiente muncii produc­ enumăr. Poate’ nu este lo­ Eu le-am spus: „Putem crările la centrală sînt în ei si oamenii î
a: „Pol- dubla realizările. Avem do­
Ü 10 tive. Dar pentru ca cerce­ cul. Ele au însemnat, însă tare tehnică bună. Să nu avans şi de bună calitate.
dat mai mult tarea să slujească efectiv tot atîtea mulţumiri pentru mai cerem nimic, să... ce­ Că putem mai mult în fie­ t
care schimb, că ritmurile
noi toţi şi pentru fiecare
acestui scop, ea presupune
rem să ni se ceară să dăm
noastre pot spori este ade­
deopotrivă cunoaştere şi în­ în parte. Pentru că şi în mai mult“. Şi am dublat vărat. Dotarea tehnică, con­ ----------------------------------------------------t
cărbune ţelegere, curiozitate şi in­ munca cercetătorului mul­ realizările, depăşind chiar diţiile de lucru, vrerea ţă înaintată, harnici şi \
vin
împlinirea,
ţumirea,
teres, luptă acerbă cu ve­
demni făuritori ai societă-
2 000 metri cubi excavaţi
i
noastră asta este — să ne
7,00 Ra- chiul, cu inerţia şi forma­ din izvorul nesecat al pa­ pe lună. Sala maşinilor şi autodepăşim. ţii socialiste multilateral /
siunii pentru ceea ce vrei
lismul, legătură permanen­
ista pre- consolidarea pereţilor ei au Să te ştii părtaş la ma­ dezvoltate. Deşi n-am soco- \
i meteo- tă cu terenul, „priză direc- si ce trebuie să faci. termen de finalizare la 30 rea orgă de lumini din tit niciodată cu exactitate, î
rogramul iunie a.c. In cinstea zilei Retezat — ce gînd curat, ce sînt sigur că în cei 20 de i
in dumi- de 1 Mai, sărbătoare care bucurie !... ani de cînd am devenit si- j
e pentru torul II, în care muncesc, derurgist, numărul oameni- 1
nai; 13,15 brigada pe care o conduc lor pe care i-am ajutat •
dor; 13,30
î Top G ) contribuim tot mai mult la să-şi însuşească şi să prac- i ţ
iîntecului realizările minei. Ne-am tice această frumoasă me- l
Medalion îndeplinit planul, în prime­ Să crească rod bogat serie este de ordinul sute- '
Clubul le trei luni ale anului am lor. Aici, în uzină, alături ^
Sport şi Să te ştii implicat in de mine au crescut şi s-au i
speti de dat în plus mai bine de 250 format şi alţi oameni din i
io jurnal; tone cărbune. Toţi ortacii
iri cu : din fiecare brazdă formaţia’ pe care o conduc, i
iria Chi- mei, dar mai cu seamă mi­ între care-i amintesc pe .'
Maria nerii şefi de schimb Eugen formarea schimbului de mîine comuniştii de nădejde Mi- \
ul melo- Tima, Ioan Albu, Biro Mar­ hai Dragomir, Cornel Lupu, l
u forma- tin, sînt în fiecare şut în Tudor Crăciunescu, Solo- ’
Consem-
e de ro- fruntea hărniciei minereşti. oare însămînţările şi cele­ mon Grigore. Munca aces- ţ
iojurnal ; Ne realizăm ritmic planul, PETRU EVI, mecanizator tor oameni minunaţi repre- |
sportiv ; la C.A.P. Eolt: Noi, toţi lalte lucrări din campania zintă suportul temeinic al ]
I ; 24,00 dar niciodată nu sîntem mecanizatorii care brăzdăm de primăvară. Ştiind că Prof. ROBERT SINGER, MENI. Iar cei ce muncim cifrelor globale, care ex- l
0,05—5,00 mulţumiţi. Asta-i firea mi­ ogoarele ţării sîntem che­ purtăm o mare răspundere directorul Liceului indus­ aici, în liceul de construc­ primă rodnicia efortului )
loctum. nerului : vrea mereu mai maţi să ne aducem o con­ pentru asigurarea pîinii po­ trial nr. 4 (construcţii) De­ ţii, ne străduim să dăm ţă­ nostru colectiv. Pentru ca ţ
mult, mai bine. Pentru că tribuţie tot mai însemnată porului, ne-am străduit din va : Sîntem contemporanii rii constructori în adevăra­ munca să ne fie tot mai 1
satisfacţiile muncii din sub­ la înfăptuirea noii revoluţii răsputeri, am lucrat din celei mai dinamice etape tul sens al cuvîntului. In spornică, ne sînt deschise >
teran înseamnă bucuriile în agricultură, care trebuie zori pînă în noapte, inclu­ a istoriei noastre socialiste, liceul care a dat şantiere­ toate porţile spre perfec- ţ
vieţii noastre. să se concretizeze — aşa siv în' zilele de sărbătoare, etapă în care cutezanţa şi lor judeţului şi ţării, în ul­ ţionare şi învăţătură. In (
închinăm succesele noas­ cum sublinia secretarul ge­ pentru a învinge greutăţile înţelepciunea, hărnicia şi timul deceniu,’ mai mult de curînd eu voi termina şi ]
ulea stol tre minereşti în muncă zi­ neral al partidului, tovară­ provocate de vremea mai dîrzenia s-au îngemănat 800 de constructori — mun­ şcoala de maiştri, ceea ce |.
nici unul şul Nicolae Ceauşescu — puţin favorabilă. Acum pu­ întru ctitoria noii Românii, citori, ingineri, proiectanţi mă va ajuta să fac din i
RA: Pre- lei de 1 Mai, zilei în care in creşterea de două-trei tem raporta cu mîndrie că pe pămîntul căreia şcoala —, aici unde pregătim a- 1
ăra); Din sărbătorim munca — unica ori a producţiei. Unitatea a devenit o complexă şi calitate obiectivul numărul J
ta); Ina- şi sigura sursă care ne a- în care lucrez — C.A.P. ne-am îndeplinit misiunea modernă instituţie de pre­ cum alte 1 200 de cadre, le­ unu al întregii mele activi- ’
mstructo- încredinţată, acordînd aju­ gătire ştiinţifică, tehnică, genda Meşterului Manóle o lăţi de siderurgist. ţ
Compa- sigură fiecăruia în parte, Foit — şi-a depăşit an de tor şi altor unităţi la efec­ transpunem zilnic în' fapte împlinirile pe care le a- .
de lună României socialiste întregi, an producţiile planificate, tuarea lucrărilor agricole practică, de cultură şi de
ilinzi pa­ calea vieţii tot mai bogate recoltele medii de cereale din sezon. Pentru mine, ca educare comunistă a tine­ demne de ziditorii vremii vem în muncă se regăsesc 1
ie) ; Ten­ situîndu-se între 4,5—5,5 şi pentru ceilalţi mecaniza­ rei generaţii. Sîntem sluji­ noi. Invăţînd muncind, şi intr-o nouă calitate a I
ii ; LU- în împlinirile prezente şi tone la hectar. Rezervele tori şi cooperatori, este o torii acestei şcoli şi ne sim­ muncind învăţînd, elevii vieţii oamenilor. Locuind în
miliardar din anii care vin. Desigur, de creştere a producţiei nu ţim implicaţi cu vrerea, cu noştri şi-au lăsat amprenta apartamente sau' case noi, \i
blestemat acum colectivul minei noas­ mare’ satisfacţie să vedem pregătirii lor în zeci de mobilate confortabil, mulţi ‘‘
fapta şi cu inima în for­
icitoresc); tre încă nu se aliniază re­ au fost însă nici pe de­ că eforturile ne sînt încu­ marea schimbului de mîi­ apartamente înălţate în dintre siderurgişti posedînd I
este în- parte epuizate. nunate de roade tot mai
zultatelor colectivelor frun- ne. noile cartiere — Dacia, autoturisme proprietate ]
împreună cu ceilalţi me­
■ taşe din Valea Jiului. Vom canizatori din formaţie am bogate, că nivelul recolte­ Şcoala, devenită în ultimii Micro 15, — în sălile de personală, oamenii muncii ţ
lor obţinute constituie mă­
îace tot ce e posibil ca la un ani, prin orientarea condu­ clase ale şcolii generale nr. de la unitatea noastră îşi i
.410- nou raport muncitoresc să pregătit temeinic şi pro­ sura reală a hărniciei şi 6, în şcoala sportivă — pe văd împlinite înlr-un tot ,
: Ma- ducţia acestui an hotărîtor priceperii tuturor celor ce cerii superioare de partid, mai înalţ grad năzuinţele *
uncito- ne situăm — şi prin rezul­ al actualului cincinal, reu­ ne-am legat existenţa de o şcoală a muncii, ne este care singuri au înălţat-o —
■letectiv tate — la nivelul eforturi­ şind să efectuăm la timp şi viaţa satului şi de lucrarea casa în care ne creştem fiii în lucrările de amenajare spre uri trai îmbelşugat, 1
lor pe care le depunem. în condiţii calitativ superi­ pămîntului. pentru a-i da ţării OA- şi sistematizare a oraşului. fericit şi prosper. *
Kacso Ioan, miner şef de brigadă la sec­ Glieorghe Bărbuş, prim-topitor la O.S.M. Nicolae Covaci, şef de echipă la şantierul Vasile Amăriucăi, mecanizator la C.A.P.
torul VI al I.M. Lupeni: II — C.S. Hunedoara : I al T.C. Deva : Orăştie :
— Noi lucrăm cu un complex mecanizat — Schimburile de Ia „Cuptorul tinere­ — Ne-am realizat planul de apartamente — Noi ne-am situat printre primii care
de mare tehnicitate şi randament. în acest tului“ materializează cotidian o iniţiativă pe primul trimestru al anului. Acum avem au încheiat semănatul porumbului. în con­
fel am extras peste sarcinile de plan de pe care am declanşat-o cu cîţiva ani în tinuare vom executa celelalte lucrări la
la începutul anului mai mult de 23 000 tone urmă — ca fiecare echipă să elaboreze mult de lucru în centrul Devei. Ne vom un înalt nivel calitativ pentru a ne afla
ne afla ,
de cărbune cocsificabil. Dar nu ne vom zilnic 2 tone de oţel în plus. Aproape în mobiliza pentru ca în acest an să ne de­
opri aici. fiecare schimb reuşim mai mult. păşim toate sarcinile. printre primii şi la producţiile obţinute. ţinute. i