Page 14 - Drumul_socialismului_1979_04

2 DRUMUL SOCIALISMUL!

CONTROLUL OAMENILOR MUNCII —
UN PARTICIPANT ACTIV FILKRft U MAXIMIK h NTATIEI TflISICE
LA PERFECŢIONAREA ORGANIZĂRII (Urmare din pag. t) nizată dc la .189,000 tone în organizarea corespunzătoa­ utilizării tot mai depline a
1977, la 430 000 tone în re a deservirii eu materia­ acestei mecanizări, ingine­
VIEŢil SOCIALE întreprinderii economii de 1978. le pe schimburi şi sectoa­ rul comunist Titus Costa- 17.00 Te
aproximativ 16 milioane Terenul căutărilor pentru re, să elimine gîtuirilc din che : 17,03 Te
17,23 Cil
lei ! Acelaşi colectiv a a- utilizarea mai completă a transport, să îmbunătă­ — Este foarte important 17,45 S!a
Domenii „bătătorite''', daptat transportorul din maşinilor, utilajelor şi in­ ţească transportul perso­ să atragi şi să antrenezi pai
Iul
nalului.
pe fiecare om din colectiv
abatajul mecanizat cu com­
stalaţiilor s-a extins şi la
plexul nr. 3 şi combina de alte domenii de activitate Şirul soluţiilor tehnice şi la rezolvarea problemelor no;
coi
domenii uitate tăiere. S-a trecut, de a- ale minei. Un colectiv con­ organizatorice care au con­ care-1 pasionează, care-1 lui
Gh
dus la utilizarea mai de­
interesează şi la care se
senienea, la îmbunătăţirea
dus de inginerul Dan Su-
susţinerii mecanizate „Lu- ruloscu, directorul minei, plină a dotaţiei tehnice la pricepe cel mai bine. Ţi- 18.00 vas Pe;
peni 2“, înlocuindu-se tă­ şi tehnicianul Mircea Su- mina Lupeni ar putea con­ nînd seamă dc acest crite­ bei
18,15 Coi
In general, activitatea de autobuzele de călători, sta­ ierea prin perforare-puşca- ba, şeful sectorului de tinua. Soluţiile „în premie­ riu, am, creat grupe de in­ 18,33 Pot
control al oamenilor mun­ re de fapt care preocupă re şi încărcarea cu plugul, transport, a investigat po­ ră pe ţară", „în premieră gineri şi súbingineri entu­ Uc:
cii se desfăşoară în muni­ permanent formaţia de con­ prin tăiere mecanizată, uti- sibilităţile de echilibrare a pe Valea Jiului“, „în pre­ ziaşti care se ocupă de dls
prt
probleme de hidraulică ; pc
cipiul Deva cu rezultate trol respectivă. lizîndu-se tot o combină de transportului de producţie mieră pe mină" sînt atît baza aceluiaşi criteriu, am nat
de frecvente la această în-
bunişoare. Am fi zis chiar Din păcate, cu. referirile abataj modificată. Introdu­ pe verticală şi orizontală treprinderc incit la ora ac­ creat echipe care se ocupă 19,05 Pili
pii
bune dacă am fi avut în pozitive trebuie să ne limi­ cerea susţinerilor mecani­ in funcţie de cerinţele sec­ (tui
vedere doar pe cele obţinu­ tăm Ja aceste domenii. S-a zate, îmbunătăţirile adu-sc toarelor, reuşind, prin so­ tuală nu se mai oboseşte cu urmărirea şi controlul 4
nimeni să le ţină eviden­
calităţii execuţiei şi repa­
te în anumite domenii ale exercitat şi se exercită con­ acestor susţineri au asigu­ luţiile adoptate, să asigure ţa. Oamenii sînt preocupaţi 19.30 Tel
20.00 OK
vieţii şi activităţii sociale trol al oamenilor muncii rat creşterea producţiei utilizarea mai bună a in­ cu altceva mai util. Pc pri­ raţiei utilajelor ; o echipă 20.30 Do.
de lucru este formată din
supuse controlului şi mai şi în alte sectoare ale vie­ extrase cu susţinere meca­ stalaţiilor de transport şi mul plan este punerea cit pasionaţi în domeniul elec­ xlc
bine ..acoperite“, cum este ţii sociale, dar caracterul mai deplină în valoare a tronicii. Sînt oameni care, salt
comerţul. 21,25 Un
său sporadic SI face lipsit fiecărui utilaj, a fiecărei dacă li s-ar cerc să se o- Coi
O consfătuire organizată dc eficienţă dorită. In sec­ instalaţii, a fiecărei maşini. cupe cu alte lucruri, le-ar UN
recent de Consiliul munici­ torul de sănătate, în uni­ In rîndurile colectivului face, bineînţeles si pe a- (lin
leji
pal al Frontului Unităţii tăţile dc învăţămînt şi cul­ s-a întărit convingerea că cestea, ea pe oricare alte lui
Socialiste a definit cu foar­ tură, în gospodăria locati- se poate obţine acest lucru, obligaţii de serviciu, dar Coj
te multă claritate atît reu­ că se poate chiar mai mult. antrenîndu-i la rezolvarea 22,13 Tel
vă, în producţia de bunuri
şitele -cît şi minusurile a- de consum se simte nevoia Cum s-a ajuns la rezul­ unor probleme pentru care
cestei activităţi. Şi, ceea acută dc a se acţiona pe li­ tatele de pînă acum ? manifestă interes deosebit,
ce este la fel de impor­ nia controlului oamenilor Ne mărturiseşte acelaşi pasiune, dragoste, ei le re­
tant, a- reliefat interacţiu­ pasionat şi neobosit ani­ zolvă eu totul altfel, să­
muncii. Neglijenţa unui
RUCUJ
nea control-domeniu con­ cofetar de la o cantină oa­ mator al mecanizării şi al vârşesc adevărate minuni... tlioprogr
trolat pentru asigurarea recare din municipiu a pro- Badiojur
reuşitei. ■ vocat îmbolnăvirea a zeci presei ţ
i
i
S
Să ne oprim puţin deci de oameni; unele şcoli au f 9,115 BăS]
asupra celor rezultate drept probleme stringenţe cu fo­ Uoindu-si eforturile ou participarea lor ; 10,t
concluzii din activitatea care incipiente de epide­ 10,05 Rac
desfăşurată în comerţ. To­ mii — rezultat al lipsei de lor ; 10,3
girului
varăşul Nicolae Morar, de igienă ; salubrizarea unor viitorilor leoatarî, constructorii Muzică ]
pildă, sublinia că nu în cartiere lasă mult de do­ Ungară ;
toate cazurile conducerile garantează îndeplinirea ştiri ;
rit ; calitatea unor produse radio-tv.
întreprinderilor dc comerţ alimentare, cum sînt cele ştiri ;
TJ.U.M.R. Crişclor, sectorul tic vagoncţi. lală-i pe lăcătuşii
tratează cu răspundere, dia­ de panificaţie şi mezelurile Ioan Coza şi Gheorghe Jiîaru, lacrimi la maşina de virolat pianului la apartamente! folcloruli
Repere i
logul ce se poartă cu cum­ fabricate în unităţi din mu­ cupe pentru vagoneţi. Iii Sşi depăşesc lunar planul, în me­ De la 1
părătorii prin condicile de die cu 15 la sulă. Foto : VIRGIU ONOIU ciuli ;
nicipiu no este în toate (Urmare din pag. 1) me şi experienţă, care au 16,25 Tel
sugestii şi reclamaţii. Cita cazurile corespunzătoare. ridicat de fapt noua Hune­ în agricu
ca un argument faptul că Sînt greutăţi cu care cetă­ doara, dar şi tineri mun­ dc ştiri ;
Ia multe unităţi de alimen­ ţenii se confruntă mereu. Sare hibrizi sin! cei mai — Deşi este o zi ploioa­ citori harnici, destoinici. Că ; 17,30
tico : 18,t
taţie publică semnalele cri­ Sigur, nu controlul oame­ să, grea pc şantier, aţi vă­ — Ani organizat partici­ Muzică r
tice clin condică sînt in­ nilor muncii e vinovat de zut în ce ritm se munceş- parea efectivă a viitorilor flcxcle ti
variabil „rezolvate“ de res­ existenţa lor, dar o inter­ potriviţi condiţiilor locale? te — arăta tovarăşul Anton locatari la muncă în spri­ denţe soi
tr-o oră ;
ponsabilii respectivelor u- venţie mai consecventă a Constantlnidis, secretarul jinul constructorilor — ne 24.00 Huli
nităţi prin sloganul „con­ sa în sectoarele respective- (Urinare din pag. 1) poziţie- nordică, cu soluri comitetului de partid pe spunea tovarăşul Victor 3.00 Non
turn.
sumatorul a fost în stare ar duce la depistarea mai ; mai reci, terenuri cu exces, şantier. Comuniştii sînt re­ Pez, secretarul consiliului
TIMIŞO
d§ ebrietate“.’ Tovarăşul rapidă a deficienţelor şi la timpurii MD 115 şi HD 120,. de umiditate sau eîn.d te­ partizaţi pe puncte de lu­ popular municipal. Fiecare titatca ra
Liviu Mircea sesiza nece­ înlăturarea' ■Iot’ cu mai mai ales pe terenurile unde renul este destinat culturi­ cru, acţionează acolo unde- prezintă adeverinţa că a tinereţii;
sitatea unui control mai multă promptitudine. urmează să fie semănate lor de toamnă, se recoman­ este mai greii. In adună­ prestat 150 de orc, după ca­ columna
Hon muz
bun al mărfurilor eare Ce lipseşte pentru ca a- cereale de toamnă. Da a- dă cultivarea în această zo-, rile generale de partid ale' re i se întocmeşte contrac­ caş; 13,fl(
tul de închiriere a aparta­
pleacă din depozitele co­ ceastă atît de democratică coşti hibrizi s-au realizat în nă a hibrizilor extratimpu- celor 4 organizaţii de bază' mentului. jiomiee ’
merţului cu ridicata. To­ formă de contrai să se e- experimentare 6 820.ijg boa­ rii UD 99, IID 96' şi IID 95. şi la ‘ nivelul comitetului noului u
co-flnan c
Pentru zona oare cuprin­
varăşul Alexe Dan punea . xereite mai autoritar ? In­ be la hectar — la IID 121 de terenurile submontane, nostru se analizează eu — Şantierul IV-construc- diomagaz:
în discuţie o problemă a- struirea diferenţiată şi şi 6 627 kg la hectar la HD ponderea' revine hibrizilor regularitate mersul lucrări-, ţii desfăşoară o activitate
oută — cea a competenţei înarmarea formaţiilor cu 120. De asemenea, se va HD 95, HD 96 şi HD 99. lor din şantier, se aplică, bună — concluziona tova­
unor lucrăţori-gestipnari. toate cunoştinţele necesare introduce în cultură o nouă Alături de aceştia, se vor măsuri ferme pentru a so­ răşul Gheorghe Ordeanu,
fuste ştiut cu cîtă greutate în domeniul, supus contro­ creaţie a Staţiunii de cer­ cultiva şi IID 101 şi HD 120 luţiona zi de zi, operativ secretarul comitetului - de
partid po I.C.S.H. Comite­
sînt promovaţi în aseme­ lului este "o stringentă ne-, cetări agricole Turda, . hi­ pe suprafeţe mai restrânse, problemele care se Ivesc. tul de partid al şantieru­ DEVA:
nea funcţii tinerii şi con­ cesitate. Coordonarea mai- bridul respectiv clînd In numai pe terenuri cu expo-, Aş vrea să notaţi numele dar (Pair
cluzia desprinsă din con­ bună de către'comisia, mu­ medie pe 4 ani de.experi­ ziţie sudică ;şi care nu sînt unor constructori comunişti lui, conducerea lui conlu­ ciulă (A
trol nu face decit să con­ nicipală este tot sub sem­ mentare 8 640 kg, ceea ţie prevăzute ca premergătoare exemple în muncă-: Vasi-le crează strîns, rezolvă pro­ RA : Di
(Flacăra)
firme aceasta. nul imperativului. Conlu­ înseamnă o depăşire cu 14 pentru cerealele dc toamnă. Faur, Ilie Păsărciu, Cornel blemele care apar. Firesc, torie — s
au în permanenţă sprijinul
în domeniul comerţului, crarea controlului eu in­ la sută faţă de HD 208. Sînt demne de evidenţiat Toropoc, Ioan Tisz, Lauren-' nostru, al conducerii între­ Un pod j
In zona terenurilor situa­
seriile 1-1
cum spuneam, concluziile specţiile de stat de specia­ te de o parte şi de alta a rezultatele bune obţinute Ia- ţiu Petii, Petru Hoca, Va- prinderii. După cum se PETROŞA
sînt bogate oa diversitate litate în scopul asigurării- culoarului Văii Mureşului şi cultura porumbului în anul- sile Ghennan — de la lo­ munceşte la fronturile de tăcerii (U
— seriile
şi conţinut. Comerţul însă eficienţei stă sub acelaşi Văii Straiului' se recoman­ 1978 de către o serie de tul I, Nicolae Troean, Vic­ lucru, avem certitudinea Gustul şi
nu este singurul domeniu semn.- Sigur, o parte din dă ca alături de HD 208, cooperative agricole de pro­ tor Tîrvulea, Titus Bră-niŞ- că planul anual la aparta­ (Republic:
în care se acţionează con­ acestea se potrivesc şi da­ care va reprezenta • circa ducţie din judeţul nostru.- tectiv par
VUBCAN
secvent. Tovarăşul loachim că ne referim la activita­ 20—30 la sută din suprafa­ Remarcăm îndeosebi C.A.P. teanu, Hieh Gheorghe. — mente se va îndeplini în rilor — s
termen. S-a introdus şi se
de la lotul II, Ioan Tîmpu_
Pitic, cu formaţia sa, con­ tea controlului oamenilor ţa repartizată acestei cul­ liapoltu Mare şi C.A.P. Foit, rel, Vasile Ciurbă — de la extinde mecanizarea multor torcsc) ;
post dc
trolează 1 activitatea de muncii din alte localităţi. turi, să se cuitiv.e eu pre- . care au recoltat .peste.6 000 lucrări, se munceşte cu. răs­ I-II (Mim
transport în comun I.T.A. Dacă se ţine seama de a-: cădere hibrizi IID 101 şi şi, respectiv, 5 200 leg po­ lotul iii, Iosif Fazckaş, pundere. Le-am mai spus Eliberarea
şi I.G.C.L. Prin contrast Cu HD 120 care, pe lingă pro­ rumb boabe l-a ha. Produc­ Ioan Pleşa,. Ioan Marx, Pe­ — seriile ]
ANIiVOAS
grija deosebită ce se ma­ cest fapt şi' se acţionează ducţiile ridicate, constituie ţiile ridicate se datoresc tru Petraş, Ioan Bozeşan, şi le atrag atenţia şi aici: statistică
în consecinţă,/ necondiţionat bune premergătoare pentru cultivării hibrizilor de po­ Iosif Borodi, Simion Na- au „puncte de lucru mo­ (M"'iclt'— 1
nifestă la autobaza 1 mar­ viitoarele bilanţuri vor. fi del", care obţin rezultate Pasienţa
fă a I.T.A. pentru ordine culturile de păioasc de rumb recomandaţi pentru pău, Neta Bădescu, Elena BRAD ; I
mai bogate. toamnă. Pentru unele ca­ zona respectivă şi respectă­ Ianoş, Veroniea Falcă — foarte bune. Să acţioneze
şi curăţenie, apare negli­ zuri, cind terenurile sînt rii cu multă atenţie a teh­ de l-a locul IV. Avem con­ pentru a le. extinde peste cere (Stea
BARZA :
jenţa faţă de curăţenie în ION ClOCLEi structori cu multă vechi­ tot. cosmos <:
situate pe versanţii cu ex­
nologici stabilite.
TIE : Zbo
Onoarea ;
rinei Bl
Un număr tot mai mare le do aproape 10 milioane GEOAGIU
de organizaţii de partid din lei. centrul pi
de culturi
unităţile industriale, agrico­ Aoţloni şi mai perseverente pentru La iniţiativa „Valorificarea zebel (Pi
le, de construcţii şi transpor­ superioară a resurselor se­ O bucată
turi acţionează cu stăruinţă cundare de la croire“ au fost Cu stele !
pentru aplicarea hotărîrii antrenate 5 formaţii cu pe­ în ochi ((
plenarei din decembrie 1978 generalizarea iniţiativelor muncitoreşti ste 400 de muncitori şi mun­ Uolek şi I
a Comitetului judeţean de citoare, obţinîndu-se econo­ mii (11 Ii
partid cu privire la îmbu­ mii de peste 700 mii lei. Şi înainte de
IUTA : Iţi
nătăţirea muncii poiitico- la această unitate numărul dafir (Lur,
ideologice şi cuitural-educa- comitetelor -.sindicatelor şi prin conceperea şi asimila­ de peste 114 tone din eare mii lei. De asemenea, iniţia­ şi eficienţa iniţiativelor a- Fraza neţi
tive. Din ansamblul acestei secretarii U.T.C, din unită­ rea unor produse şi repere 111 tone laminate. Toate a- tiva „Nici un produs sub in­ plicate este în continuă creş­ toresc).
bogate problematici o aten­ ţile economice ale oraşului. noi cu un înalt grad de teh­ vestea au stimulat forţa dicatorii de calitate stabiliţi“ tere şi se bucură de o bună
ţie importantă se acordă in-, Cum s-a desfăşurat .şi ce nicitate şi eficienţă economi­ creatoare a Colectivului de aplicată de 34 de formaţii de participare a oamenilor
traducerii şi generalizării a arătat schimbul de expe­ că cum sînt noi tipuri de muncă de la această tînără la secţiile mase plastice şi muncii.
iniţiativelor muncitoreşti eu rienţă ? strunguri şi prese, de re- unitate constructoare de chimie a asigurat creşterea Schimbul de experienţă de
aplicabilitate largă şi eficien­ După o vizită de docu­ ductori şi alte piese solicita­ maşini unelte, ajutîndu-1 să producţiei cu 1755 mii lei. la Orăştie a evidenţiat insă
ţă sporită. Pînă în prezent, mentare in secţiile de pro­ te de beneficiari. lucreze acum în contul lunii Aici, la I.C. Orăştie, mai şi unele neajunsuri ce se Rezultaţi
un important număr de or­ ducţie- ale întreprinderii me­ Utilizarea resurselor se­ februarie a anului 1980, ga- sînt aplicate şi alte iniţiati­ 4 IV. 1979
ganizaţii de partid (C.S.H., canice, participanţii s-au în- cundare metalice, pentru rantînd realizarea actualului ve valoroase: „Deservirea mai manifestă în preocupa­ Extr. I :
I.C.S.H., cele de la tilnit la punctul de docu­ confecţionarea din acestea a cincinal în numai trei ani şi simultană de către un mun­ rea pentru generalizarea ini­ fl, 14.
Se
ţiativelor
muncitoreşti.
Extr. a
minele din Valea Jiului etc.) mentare şi informare politi- pieselor de dimensiuni mici unsprezece luni. citor a mai multor maşini“, constată; de pildă, că în u- 4, 44, 42.
au organizat schimburi -de eo-ideologicâ al unităţii la — a arătat vorbitorul — a în intervenţia sa, tovară­ „Reducerea efortului valutar nele unităţi, printre care
experienţă în care a-- fost un fructuos schimb de opi­ dus la o’ economie anuală şul ing. şef loachim Murari prin realizarea unor produ­ U.F.E.T., cooperaţia meşte­
pus în evidenţă ceea ce s-a nii cu privire la experienţa de peste' 52 tone metal. în­ de la întreprinderea chimi­ se pe plan intern“. şugărească, cele agricole c-
câştigat bun pînă acum, pre­ dobîndită în aplicarea şi ge­ locuirea tuturor operaţiilor cii s-a referit la preocupa­ Bcistă încă o slabă preocupa­
cum şi ce trebuie să se mai neralizarea iniţiativelor în ce se execută prin prelu­ rea permanentă a organelor Tovarăşul Zagoni Zoltan, re pentru însuşirea şi gene­
de partid şi a cadrelor teh-
întreprindă pentru ca iniţia­ anul 1978 şi trimestrul I al crări mecanice de aşchiere nico-inginereşti pentru apli­ de la întreprinderea „Vidra“ ralizarea iniţiativelor. De a- Timpul
Orăştie a relevat preocupă­
tivele muncitoreşti să se a- acestui an. cu prelucrări la cald, prin semenea, consiliul orăşenesc 5 aprilie
firme ea pîrghii de seamă Tovarăşul Nicolae Andrei, forjare de precizie, va adu­ carea şi generalizarea iniţia­ rile colectivului de aici pen­ al sindicatelor şi comitetul curs de jr
în îndeplinirea sarcinilor de secretarul comitetului de ce importante economii de tivelor ce s-au dovedit efi­ tru a aplica şi generaliza orăşenesc U.T.C. se ocupă schimbător
plan ce stau în faţa colec­ partid de la I.M. Orăştie — metal şi manoperă. Aplica­ ciente în anul 1978. Iniţiati­ cele şase iniţiative ce se a- insuficient de popularizarea precipitaţii
tivelor hunedorene. unitate gazdă a acestei ac­ rea iniţiativelor „Formaţia va „Contul colector de eco­ plică, ale căror obiective mă de plo
ploaie.
Un asemenea schimb de ţiuni — a înfăţişat preocu­ înaltei productivităţi", „Con­ nomii al grupei sindicale“, vizează productivitatea, cali­ şi generalizarea iniţiativelor, Vîntul v;
de stabilire a unui sistem de
experienţă a avut loc, re­ parea organizaţiilor de tul colector de economii al de' pildă, a fost aplicată tatea, eficienţa muncii şi urmărire a eficienţei aces­ moderat di
cent, la Orăştie, la care ău partid, consiliului oamenilor secţiei“, „Deservirea simul­ în secţiile sculărie şi chimie realizarea de economii la tora. Temperatul
participat secretarii organi­ muncii, a organizaţiilor de tană de către un muncitor a la 14 formaţii de lucru, an- materia primă. Prin aplica­ 5 grade. 3
zaţiilor do. partid şi secreta­ masă din secţiile şi sectoa­ mai multor maşini“ şi alte­ trenînd 814 muncitori şi sol- rea iniţiativei ,;Croire com­ TRAIAN TRiC xlmâ: ii 1
lat condiţii
rii adjuncţi cu problemele rele productive pentru intro­ le, au dus în 1978 la obţi­ dîndu-se în anul 1978 cu e- binată" s-a obţinut o redu­ activist al Comitetului pe văl cec
ite propagandă, preşedinţii ducerea noului în producţie nerea de economii metalice eonomii în valoare de 511 cere a cheltuielilor materia­ judeţean de partid