Page 15 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 15
¡6 Glii • JOI, 5 APRILIE 1979 Pag. 3
D Â C 1 A D A POTECILE
uupje Ei te un adevăr mate
Etapa Judeţeană a „Qype^ U. T.G.“ matic demonstrat co dru
mul cal mai scurt între
i ia gimnastică ritmică nfjDdérnâ două puncte este linia
dreaptă. Dar parcă sînt
)>ă rusă
(omânie — prea multe •>linii drepte“
ul căminu- Preocupări susţinute pentru Duminică, 1 aprilie, la 7 Hunedoara (antrenor, pro prin cartierul Gojdu, din
ulin Rugi- Brad s-a desfăşurat faza ju fesor Rodica Deac), care a Deva, peste unele zone
[U1 laşi şi deţeană a „Cupei U.T.C.“ la ocupat locul I. Pe locul II
neră „Vox gimnastică ritmică modernă. verzi. Sugerăm ca în am
tfin Si. Etapa, caracterizată printr-un s-au situat echipele liceului pla acţiune de gospodări
udcţul Co permanentizarea activităţii salt calitativ faţă de anul „Avram Iancu“ din Brad re şi înfrumuseţare a lo
profesor
(antrenor,
Doina
iul dv. li- trecut, a prilejuit o luptă Holhoş) şi al Liceului de e- calităţilor, din această pri
manUilm... strînsă între echipele parti măvară, să fie desfiinţate
uridice cipante. După exerciţii de conomie şi drept administra loaie potecile de pc zo
naţional : cultura!—artistice înaltă ţinută- s-a detaşai e- tiv din Petroşani (antrenor,
meciurilor ehipajul Şcolii generale nr. profesor Franeoise Gram). nele verzi,, să fie săpate
icrcurl îu şi semănate cu iarbă, să
e caropio- se ia atitudine fermă îm
pean Cupa
pentru co- In anii din urmă, activi testare „se pune la cale“ cior), ing. Vi orei Pelruţa potriva grăbiţilor care u-
iri din pâ- tatea cultural-edueatîvă şi încă din luna decembrie a (mina Ţebea), Nicolae Ză- rtţesc faţa cartierelor.
Episodul artistică din Brad cunoaşte anului precedent. Se stabi huţ (I.C.S.M.) şi alţii. Am „Caraş-Severin"
un reviriment notabil şi lesc datele de desfăşurare, reuşit ca să determinăm
lui merituos. Dovada stau re •locul, concurenţii, iar mem formaţiile artistice să-şi ţi Prezente la turneul de chim Oană şi prof. Ion Du-
<Tv. : Mc- zultatele bune obţinute în brii consiliului de educaţie nă repetiţiile săptâmînal .şi handbal rezervat juniorilor, daş —, care’va participa în
curind la. un turneu zonal.
mumeutelc cadrul întrecerilor din ca politică şi cultură socialis ar mai trebui să notaţi că desfăşurat la Reşiţa, echi Din formaţia deveană reţi
pele hunedorene Sănătatea
îu dar — drul celei de a doua ediţii tă sînt repartizaţi pe uni toate formaţiile de dansuri Deva (junioare III) şi C.S.Ş. nem cîteva nume promiţă
Hanizat de a Festivalului naţional tăţi. Apoi, în Lunile ianua existente au costume popu Petroşani (juniori III), s-au toare : Mihaela Maftei, Ta- CIND DOI
lala O.N.U. „Cintarea României“. rie—februarie organizăm comportat excelent; cucerind tiana Florea — golgetera tur
rk cu prl- lare necesare şi nu le mai locurile 1 şi trofeul pus în neului, cu 35 goluri —, Csiki SE cearta... |
rării Au li Despre cum s-a ajuns concursuri artistice la ni îm-prumută unii de .la alţii. ...Dispensarul veterinar J-
pona! al aici, despre modul de or velul secţiilor şi sectoare^- — Dintre concluziile cc joc. Cizela, Şusana Daneiu, Mo- din comuna Bariu, dat în \
Remarcabilă este evoluţia
ganizare a manifestărilor, lor din unităţile economi s-ar putea desprinde din tinerei formaţii Sănătatea nica Cătana, Camelia Mure- folosinţă in prima 'jumă
uă-
şan.
în special a celor cu carac ce. In lunile martie—iunie, acest succint tablou al vie Deva — pregătită de dr. Ioa- tate a anului 197S, nu are
are Jj
ter scenic, cu alte cuvinte „dialogul“ continuă la ni ţii artistice pe care ni l-aţi nici acum curent electric.
ne.
despre cum so transpun în velul întreprinderilor, iar prezentat, ne oprim la una: Aceasta, pentru că de 3 pe- i
practică măsurile adoptate în iulie—septembrie acţiu laborioasa activitate a sie nouă luni, intre şan- !
de Plenara Comitetului ju nea se continuă sub gene membrilor consiliului edu Savere măsuri disciplinare Herul din Orăştie al T.<
\C.H. 1
: G,00 Ra- deţean Hunedoara al P.C.R. ricul „Scena vă aparţine“, caţiei politico şi culturii Deva — constructorul a-
lineiii; ",00 din 20 decembrie 1978, în ce se desfăşoară în aer li
56 ltevista vederea perfecţionării acli- ber în parcul oraşului, „Fi- socialiste, care au înţeles Sa Jiyf Petroşani cestui edificiu — şi repre
crul/ 'elo- cerinţa permanentizării vie zentanţii întreprinderii de
ti de ştii.A ţp-tăţii politico-ideologiee ţii culturale. reţele electrice Deva, se
iscultâtori- "’şi cultural-educative, ne Analizlnd activitatea şi rezul desfăşurării cu bune rezultate
de ştiri ; — Această concluzie este tatele obţinute în primele eta a activităţii viitoare, s-a atras poartă o dispută care nu i
nul fcmci- vorbeşte astăzi tovarăşul cît se poate de reală. Ne pe ale returului campionatu in mod sever atenţia -tuturor se mai termină, cu argu- ]ţ
eţi ai şla- Aurel Benea, secretar al La Brad uitîlnim în fiecare sîmbătă lui, pregătirea, participarea -şi jucătorilor asupra obligativită mente pro şi contra, cu j
c ; 10,15 Comitetului orăşenesc de devotamentul jucătorilor, pre ţii de respectare întocmai a privire la instalaţia elec- ti
din R. P. partid Brad, preşedintele şi fiecare membru al con cum şi alte aspecte ale desfă programului de pregătire, a
Stiletul de siliului relatează despre fe şurării activităţii in cadrul e- normelor de viaţă sportivă şi trică. Şantierul a făcut in- ’
inprcmieră Consiliului orăşenesc pen lul în care şi-a dus la chlpei de fotbal Jiul Petroşani, extrasportivâ. S-a cerut tutu 1 staluţia pentru branşate
Buletin de tru educaţie politică şi cul limon Sîrb.u“. Din octom ■ consiliul de conducere al clu ror componenţilor lotului să i subterană ; cei de la
i comoara tură socialistă. brie pînă în decembrie or îndeplinire sarcinile încre bului şi secţia de fotbal au dovedească o dăruire totală
CSC ; 32,35 dinţate, se analizează lipsu hotărit, în şedinţa din 3 apri pentru apărarea culorilor clu I l.R.E. susţin că trebuia să
tivo ; 13,00 — Acţiunile şi manifes ganizăm treceri în 'revistă lie a.c., următoarele : bului, deplină corectitudine şi fie aeriană. Fapt este că
(18 Tclinie- tările iniţiate şi organizate pe genuri de formaţii ar rile, se stabilesc măsuri. 9 eliberarea din funcţie a an cinste în întreaga activitate de 1 instalaţia electrică înde-
diojurnal ; tistice. Pentru aportul la organiza trenorului Gheorghe Enc pregătire şi în jocuri.
organizare de noi sînt multe şi di re, Ia buna desfăşurare a 9 scoaterea din iot a jucăto © De pregătirea echipei vor i plineşte de mai bine de
,00 Buletin verse. Pot enumera în a- — Asta presupune un răspunde antrenorii Nicolae nouă luni numai' rolul de
Inia publi- cost sens ,,Dialogul pe a- marc număr de formaţii vieţii spirituale a Bradu rilor Florea Dumitraclie şl Oaidă — principal, ţi Gogu 1 decor pentru că tovarăşii
uiee soiis- lui, aş dori să-i citez pc Petre Nicolae. Tonca — secund, sub directa
icrii : 20,00 ceeaşi scenă“, revista vor artistice şi interpreţi. Romulus Neagu, preşedin De asemenea, pentru asigu supraveghere a preşedintelui de la I.R.E. nu fac bran
; 20,30 Rc- bită „Agora“, „Festivalul i — Fiecare unitate econo rarea unui ciimat favorabil eiubidui, rctre bibanii. şamentul. Conducerile
.20,40 Ca- cultural-artistic „Zarand“, mică are cel puţin două tele Comitetului orăşenesc 1 T.C.II. şi I.R.E. — care
10 O zi in- „Săptămîna li te rar-muzica pentru cultură. .şi educaţie
toritm ’79; formaţii artistice, adică sint situate doar la o dis
ijri ; 0.05— lă brădeană“ — toate sta vreo 120 în total, cu peste socialistă, învăţătorul Ion tanţă de 250 m una de
zi cal noc- bilite în calendarul cultu 2 000 de artişti amatori in Roman, profesorii de mu alia — trebuie să se pu
ral al oraşului. Desigur-, cluşi în toate genurile ar tică Mioara Nişea, Emil nă de acord., să găsească
,06 Aelua- organizăm şi alte manifes tistice solicitate de Festiva Mărgineanu, instructorul do soluţia cuvenită pentru re
Beirenele dans David Meltiş, Ghcor-
icripţlt pe tări ; cu ocazia unor eveni lul naţional „Cîntarea zolvarea acestei probleme.
¡40 Meda- mente aniversare, duminici României“. în cadrul „dia ffhe Bucureşteanu, directo , Ce ' spuneţi tovarăşi ? ! -
litru For . cultural-sportive, spectaco logului“ s-au remarcat for rul Clubului muncitoresc
mate cco- din Gurabarza, Sebastian COMPRESOARE —
oritaţi alo le în întreprinderi, partici maţiile de la mina Ţebea, OBIECTE DE DECOR
, economl- parea la marile serbări E.G.C.L., Autobază, P.T.T.R., Dina, secretar adjunct cu Acest rol il îndeplinesc,
-20,00 Sa- populare de la Muntele secţiile de umbrele şi mo probleme de propagandă ‘ înciî din anul trecut, com-
Găina, la 'întâlnirile tinere bilă. înainte Vreme, la li de la Crişcior. Şi vorbind presoarele pentru aer
tului eu istoria de ia Coş nele- dintre aceste unităţi de o activitate, artistică comprimat cu care au
teşti. In luna mai a aces economice se vehiculase continuă, prin acţiunile pe 1 fost dotate staţiile PECO
tui an ne-am propus orga ideea că... nu există posi care le întreprindem, mai . din Orăştie şi de la Sîn-
nizarea unu-i mare specta bilităţi artistice. ales prin „dialogul pe ace tuhalm-Dcva. Aşa că a-
ln miliar- col de sunet şi lumină la — In acest caz. asistăm eaşi scenă“; am rezolvat o 1 cestea in loc să facă un
gada spe- Mesteacăn. la un sprijin „clin inte I serviciu automobtliştilor,
UNEDOA- rior“... problemă esenţială : men
partlcular — Ziarul nostru a con ţinem „la cald“ mai ales le fac un deserviciu. în
tiupa vic- semnat deseori ştiri privi — Intr-adevăr, am fost formaţiile artistice care nu trebaţi de oe nu funcţio-
I (Arta) ; şi sîntem bine sprijiniţi. i nează, distribuitorii de
epărtat — toare la acea acţiune nu s-au olasat pe primul loc
ructorul); mită „Dialog pc aceeaşi Un ajutor substanţial l-am in cadrul fazei judeţene a benzină răspund invaria
onspiratia scenă“. Poate ne daţi une primit din partea conduce Festivalului naţional „Cîn- Municipiul Hunedoara — I.C.S. Mărfuri Industriale. Maga bil : sint defecte. Cind se
soiul meu le amănunte privitoare la rilor unităţilor din zonă, t-area României“. zinul nr. 34 „Ideal 0 al cărui responsabil este tovarăşa Ju- I vor repara şl repune în
Jiensbrie); roscu Maria este bine aprovizionat cu mărfuri necesare
a fericirii modul de realizare a aces ca de pildă i-ng. Nicolae siderurglştllor iar deservirea cumpărătorilor este ireproşabilă. I funcţiune tovarăşii de la
ENI : De- tui act cultural. Lungu (I.M. Barza), ing. Convorbire realizată de In fotografie este surprins un aspect cind tocmai mais PECO ?
¡Cultural); — Această amplă mani- toan Oprişa (U.U.M.R. Criş- C. DROZD trul Ispas Tralan de la O.S.M. I cu familia a venit să cum
1 amintl- pere un televizor. Foto : N. NEGRU IDEEA UNUI
I (Muncl- CUMPĂRĂTOR
: Ultimul DE ŞTRUDEL I
— seriile \
fETRILA : 35 de ani Cu luni în urmă, în pa W& ră ? Evident, nu. Antre- Vasile Bocan din Deva ^
il Praga ginile ziarului nostru a nînd în săvîrşirea lor oa ne-a comunicat că e gata i
icitoresc); adăpostul „încrederii de ÉIIÍSÉámMrmM
w
fost publicat articolul „La
•agosto - si' de muncă meni care au mizat pe să facă o prinsoare cu '
Iile t-II cinstea omenească, pe oricare tovarăş din con
'AN' i- pline“ — legalitatea grav ideea de corectitudine a ducerea întreprinderii ju
iv-iuone) v în aceeaşi unitate încălcată, avutul obştesc deţene de morârit şl
:'ă intoaf- păgubit“. . . . şefului ierarhic, au reuşit
l; GURA- E P I L O G U L 1 să-i blameze, să atragă panificaţie pe următoarea
cenU în Anul acesta împlinesc 35 Dezyă-luiam în rîndurile asupra acestora privaţiuni temă : el cumpără, intr-o
; ORAş- acelui articol mecanismul
(Patris); de ani de muncă neîntre nea aspiraţii nu este po diferenţă, atitudine de materiale ce se vor răs- zi şir udei de la oricare
a Iiatlia- ruptă în cadrul I.M.M.R. perfid prin care Trustu sibilă, faptelor care duc gură-easă, servilism şi e- frînge şi asupra familiilor din unităţile de panificaţie
P’Iacăra) ; Simeria tovarăşii Aurel lui de construcţii Hune lor. ale municipiului şi-l duce , )
Iercule în doara i s-a produs o pa către ea trebuia să li se xecutarea unor dispoziţii Cei tentaţi să eludeze tovarăşului respectiv. Da- j
i (Casa Timar, lăcătuş, Dumitru gubă însemnată, evaluată dea o motivaţie accepta abuzive şi nelegale au fa
rEG : Je- Irinca, maistru, Nicolae Gă- tă tacit — sprijinirea miş legea, să păgubească avu că dinsul reuşeşte să-l |
BRAZl: — în unul din aspectele cilitat infracţiunea şi pă- tul obştesc, trebuie să desfacă in aşa fel incit i
CALAN : man, sudor, Liviu Irinca, sale, cel al sustragerilor cării sportive. în spatele gubirea avutului obştesc. so nu se transforme în
in î 1
3i lacrimi maistru .şef, Pavel Moca, în numerar din casierii acestei „măşti“, eludând Prin sentinţa penală nr. mediteze la aceste adevă
e-i
cultură) ; orice lege, fol-osind un ca 10/1979, Tribunalul jude ruri înainte de a da frîu fărime, V.B. suportă pre
jurul lu- lăcătuş, Liviu Popovici, le şantiei'elor de Ia Ha imaginaţiei în. săvîrşirea ţul ştrudelului. Dacă nu
U
ilMERIA : tehnician, Mireea Mihăiles- ţeg, Orăştie .şi centrală — dru definit prin superfi ţean Hunedoara a con Unor asemenea acte ' in să-V suporte cei ce-l fa A
Mureşul); la circa 790 000 lei. cialitate în îndeplinirea damnat pe inculpatul Ho-
un tran- cu, lăcătuş, Ştefan Cîrciu- unor îndatoriri de servi ada Magda la 18 ani în- fracţionale. In societatea brică. Ce ziceţi, tovarăşi ţ
ÎHELARI: maru, tehnician, Constantin Acest aspect a făcut o- noastră, păgubirea avutu de la Î.J.M.P., ţineţi prin- i
i; (Munci- bieetul -.unuia din proce ciu din partea anumitor chisoare pentru delapida lui obştesc, chiar abil soarea ? î
Roşi-oru, lăcătuş, Petru Tot, sele recent soluţionate de factori eu munci de răs rea sumei de 457140 lei, mascată cu acte, ca în ca i s
strungar, Nicolae Visirin, pundere din T.C.II., cei TERENUL NIMĂNUI? J
Tribunalul judeţean Hu iar pe inculpatul Mihai zul de faţă, nu rămîne
şef de serviciu, şi luliu nedoara şi, comunicând trei au reuşit să delapi Chireulescu la 16 ani în La ieşirea din satul U- ţ
prosperitate realizată pe !
PRES Vernichescu, inginerul şef sentinţa' dată în acest deze din avutul obştesc chisoare pentru delapida- nepedepsită. Aparenta 1 roi spre Rapoltu Mare, pe ţ
al întreprinderii. Sînt oa prim proces, ne îndepli această importantă sumă. a-ea sumei de 317 974 lei, căi ocolite de lege se plă o însemnată suprafaţă de i
meni care şi-au legat des nim o promisiune făcută Intre timp, autorul prin obligîndu-i la despăgu teşte. Uneori mai tîrziu, păşune sînt descărcate la 1
tinele de; viaţa .unităţii şi cititorilor în articolul a- cipal, inspiratorul de fapt biri echivalente ou sume dar se plăteşte. Iar pedep ! Í intîmplare. după placul ţ
care,- atât la bine cît şi la mi-ntit. al acestui mecanism al le delapidate, în solidar sirea autorilor infracţiu « î şoferilor, cantităţi apre- f
greu, au fost alături şi au Aşadar: unirea princi sustragerilor cu acte şi al cu un număr de alte 9 nilor este un act de drep dabile ele gunoaie. Este *
pus umărul pentru moder palilor autori ai fraudei „acopei-irii“ tot cu acte, persoane civilmente res tate. i ţ greu da înţeles etnn poa- j
— Alexandru An-escu, dar false, a decedat. ponsabile pentru motivele te fi tolerată această si- t
nizarea şi dezvoltarea 'în în faţa instanţei, l-a pe oare le-ani enunţat Am intitulat aceste rîn- tuaţie, cunoscută că iere-
vre- I
treprinderii, pentru perfec fost şeful biroului finan confruntarea cu legea a sau pentru că au benefi duri „Epilogul 1". Am fă nul respectiv se află în .
în \
ţionarea proceselor de pro ciar la T.C.II. Deva, Ho- cut-o pentru că în acest ! ! circuitul productiv şi nu ^
ria Bagda, fost contabil- faptelor de o deosebită ciat de pe urma infrac caz mai sînt alte aspecte,
ducţie şi realizarea exem .şef al şantierului din Ha gravitate au stat în prim ţiunii. există nici un motiv să
plară a sarcinilor, pentru ţeg şi Mihai Chireulescu, plan cei doi foşti conta Acesta este, deci, epilo in care instanţa încă nu I i se schimbe categoria de ÎS
înfăptuirea neabătută a po fost contabil şc-f la şan bili şefi de şantiere, prin gul unor fapte antisocia s-a pronunţat, care fac folosinţă după gusturile |
viitoare
obiectul,
altor
liticii partidului în dome tierul din Orăştie ale cipalii realizatori ai acte le, de o gravitate deose procese şi sentinţe, cu ca * t unor oameni indisciplinaţi, 6
niul industriei constructoa-^ T.C.H., s-a î-ealizat pe lor infracţionale incrimi bită, pedepsite de lege ca re ne obligăm să-i ţinem certaţi cu prevederile ie- 1
gri privind folosirea fon- j
re de maşini. Alăturîndu-nc fondul aceleiaşi aspiraţii nate. Au fost chemate în atare. la curent pe cititori. ! ! dului funciar. Consiliul î
urărilor colectivului din hrăpăreţe — dorinţa de a să să răspundă pentru a- Este acest epilog singu ŞTEFAN ZAPOTINSCHI, popular orăşenesc Sime- 1
care fac parte, le dorim şi trăi uşor, pe picior mare, coperirea prejudiciului ra sancţiune dată de o so procuror ria nu ara oare nici un )
noi din toată inima multă dar nu prin muncă, ci cauzat şi alte persoane cietate bazată pe muncă la Procuratura judeţeană, I ! cu-otnt de spus în legătu- |
prin fraude. Cum realiza care, prin nerespectarea cinstită, autorilor unor
sănătate .şi putere de mun rea nudă a unei aseme- unor dispoziţii legale, in fapte de asemenea natu- ION CÎOCLEÎ ! \ ră cu aspectul semnalat ? ^
că, noi succese în întreaga
activitate.