Page 18 - Drumul_socialismului_1979_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

CONTROLUL OAMENILOR MUNCII — A DOTATIEI TEHNICE
UN PARTICIPANT ACTIV \m la
LA PERFECŢIONAREA ORGANIZĂRII (Urmare din pag. 1) nizată de la 189 000 tone în organizarea corespunzătoa­ utilizării tot mai depline a
1977, la 430 000 tone în re a deservirii cu materia­ acestei mecanizări, ingine­
VIEŢII SOCIALE 17,00Telex
întreprinderii economii de 1978. le pe schimburi şi sectoa­ rul comunist Titus Costa-
aproximativ 16 milioane Terenul căutărilor pentru re, să elimine gîtuirile din che : 17,05Tcleşco;
17,25Curs dc
lei! Acelaşi colectiv a a- utilizarea mai completă -a transport, să îmbunătă­ — Este foarte important 17,45Slavă ţ
Domenii „bătătorite", daptat transportorul din maşinilor, utilajelor şi in­ ţească transportul perso­ să atragi şi să antrenezi particip;
lui cult
nalului.
pe fiecare om din colectiv
abatajul mecanizat cu com­
stalaţiilor s-a extins şi la
plexul nr. 3 şi combina de alte domenii de activitate Şirul soluţiilor tehnice şi la rezolvarea problemelor noasa,
corul di
domenii uitate tăiere. S-a trecut, de a- ale minei. Un colectiv con­ organizatorice care au con­ care-1 pasionează, care-1 liumena
Gheorgl
dus la utilizarea mai de­
interesează şi la care se
semenea, la îmbunătăţirea
dus de inginerul Dan Su-
vas na
susţinerii mecanizate ,,Ln- rulescu, directorul minei, plină a dotăţiei tehnice la pricepe cel mai bine. Ţi- 18,00Pentru
peni 2“, înlocuindu-se tă­ şi tehnicianul Mircea Su- mina Lupeni ar putea con­ nînd seamă de acest crite­ 18,15Consult;
l)er vă
In general, activitatea de autobuzele de călători, sta­ ierea prin perforare-puşca- ba, şeful sectorului de tinua. Soluţiile ,,în premie­ riu, am creat grupe de in­ 18,35Fotbal i
control al oamenilor mun­ re de fapt care preocupă re şi încărcarea cu plugul, transport, a investigat po­ ră pe ţară", „în premieră gineri şi subingineri entu­ Rezultat
disputat
cii se desfăşoară in muni­ permanent formaţia de con­ prin tăiere mecanizată, uti- sibilităţile de echilibrare a pe Valea Jiului“, „în pre­ ziaşti care se ocupă de prelimir
cipiul Deva cu rezultate trol respectivă. lizîndu-se tot o combină de transportului de producţie mieră pe mină" sînt atît probleme de hidraulică ; pe natului
bunişoarc. Am fi zis chiar Din păcate, cu referirile abataj modificată. Introdu­ pe verticală şl orizontală de frecvente la această în­ baza aceluiaşi criteriu, am 19,05Film se
treprindere îneît la ora ac­
bune dacă am fi avut în pozitive trebuie să ne limi­ cerea susţinerilor mecani­ în funcţie de cerinţele sec­ tuală nu se mai oboseşte creat echipe care se ocupă pii: ,,P<
durea v
vedere doar pe cele obţinu­ tăm la aceste domenii. S-a zate, îmbunătăţirile aduse toarelor, reuşind, prin so­ nimeni să le ţină eviden­ eu urmărirea şi controlul 4
calităţii execuţiei şi repa­
te în anumite domenii ale exercitat şi se exercită con­ acestor susţineri au asigu­ luţiile adoptate, să asigure ţa. Oamenii sînt preocupaţi raţiei utilajelor ; o echipă 19,30Telejurr
vieţii şi activităţii sociale trol al oamenilor muncii rat creşterea producţiei utilizarea mai bună a in­ cu altceva mai util. Pe pri­ de lucru este formată din 20,00 Ora tin
20,50Do eu mc
supuse controlului şi mai şi în alte sectoare ale vie­ extrase cu susţinere meca­ stalaţiilor de transport şi mul plan este punerea cît pasionaţi în domeniul elec­ xu*ul ş
bine „acoperite“, cum este sale
comerţul. ţii sociale, dar caracterul mai deplină în valoare a tronicii. Sînt oameni care, 21,25Uri cin
său sporadic îl face lipsit fiecărui utilaj, a fiecărei dacă li s-ar cere să se o- Concert»
O consfătuire organizată de eficienţa dorită. In sec­ instalaţii, a fiecărei maşini. eupe cu alte lucruri, le-ar UNICEF
recent de Consiliul munici­ torul de sănătate, în uni­ In rîndurile colectivului face, bineînţeles şi pe a- din Nev
leiul in
pal al Frontului Unităţii tăţile de învăţămînt şi cul­ s-a întărit convingerea că cestea, ca pe oricare alte Iui Int
Socialiste a definit cu foar­ tură, în gospodăria locati- se poale obţine acest lucru, obligaţii de serviciu, dar Conilulu
te multă claritate atît reu­ că se poate chiar mai mult. antrenîndu-i la rezolvarea 22,15Telejurr
vă, în producţia de bunuri
nitele cît şi minusurile a- de consum se simte nevoia Cum s-a ajuns la rezul­ unor probleme pentru care
ceslei activităţi. Şi, ceea acută de a se acţiona pe li­ tatele de pînă acum ? manifestă interes deosebit,
ce este la fel de impor­ nia controlului oamenilor Ne mărturiseşte acelaşi pasiune, dragoste, ei le re­
tant, a reliefat interacţiu­ pasionat şi neobosit ani­ zolvă cu totul altfel, să-
muncii. Neglijenţa unui
BUCUREŞ1
nea control-domeniu con­ cofetar de la o cantină oa­ mator al mecanizării şi al vîrşesc adevărate minuni... dioprogramul
trolat pentru asigurarea recare din municipiu a pro­ Radiojurnal ;
reuşitei. vocat îmbolnăvirea a zeci presei ; 8,10
Să ne oprim puţin deci de oameni ; unele şcoli au diilor ; 9,00 E
9.05 Răspund'
asupra celor rezultate drept probleme stringente cu fo­ Unindu-şi eforturile gis pa?ti*harea lor ; 10,00 Bl
concluzii din activitatea care incipiente de epide­ 10.05 Radiom;
desfăşurată în comerţ. To­ mii — rezultat al lipsei de lor ; 10,35 In
rorr
găruîui
varăşul Nicolae Morar, de igienă ; salubrizarea unor viétoriíor locatari, constructorii Muzică popu
pildă, sublinia că nu în cartiere lasă mult de do­ Ungară ; li
toate cazurile conducerile garantează îndeplinirea ştiri ; 11,20
rit ; calitatea unor produse radio-tv. : l
întreprinderilor de comerţ alimentare, cum sînt cele ştiri ; 12,05
U.U.M.R. Crişcior, sectorul de vagoneţl. Iată-i pe lăcătuşii
tratează cu răspundere dia­ de panificaţie şi mezelurile Ioan Coza şi Gheorghe Jitaru, lucrînd Ia maşina de virolat planului la apartamente ! folclorului r(
Repere interi
logul ce se poartă cu cum­ fabricate în unităţi din mu­ cupe pentru vagoneţl, Ei îşi depăşesc lunar planul, în me­ De la 1 Ia 3
părătorii prin condicile de nicipiu nu este în toate die cu 15 la sută. Foto : VIRGIL ONOIU (Urmare din pag. 1) me şi experienţă, care au club ; 16,00
sugestii şi reclamaţii. Cita cazurile corespunzătoare. ridicat de făpt noua Hune­ 16,25 Tehnică
în agricultură
ca un argument faptul că Sînt greutăţi eu care cetă­ doara, dar şi tineri mun­ de ştiri : 17,o.
la multe unităţi de alimen­ ţenii se confruntă mereu. Care hibrizi sînt cei mai — Deşi este o zi ploioa­ citori harnici, destoinici. că ; 17.30 Ins
tice : 18,00 Or
taţie publică semnalele cri­ Sigur, nu controlul oame­ să, grea pe şantier, aţi vă­ — Am organizat partici­ Muzică popul
tice din condică sînt in­ nilor muncii e vinovat de zut în ce ritm se munceş­ parea efectivă a viitorilor flexeic timmi
variabil „rezolvate“ de res­ existenţa lor, dar o inter­ potriviţi condiţiilor locale ? te — arăta tovarăşul Anton locatari la muncă în spri­ denţe sonore
tr-o oră ; 23,0
ponsabilii respectivelor u- venţie mai consecventă a Constantinidis, secretarul jinul constructorilor — ne 24.00 Buletin
nităţi prin sloganul „con­ sa în sectoarele respective (Urmare din pag. 1) poziţie nordică, cu soiuri comitetului de partid pe spunea tovarăşul Victor 5.00 Non stop
turn.
sumatorul a fost în stare ar duce la depistarea mai mai reci, terenuri cu exces şantier. Comuniştii sînt re­ Pez, seeretarul consiliului
TIMIŞOARA
de ebrietate“. Tovarăşul rapidă a deficienţelor şi la timpurii IÎD 113 şi HD 120, de umiditate sau cînd te­ partizaţi pe puncte de lu­ .popular municipal. Fiecare litatea radio;
Liviu Mircea sesiza nece­ înlăturarea lor cu mai mai ales pe terenurile unde renul este destinat culturi­ cru, acţionează acolo unde prezintă adeverinţa că a tinereţii; 18,3'
sitatea unui control mai multă promptitudine. urmează să fie semănate lor de toamnă, se recoman­ este mai greu. în adună­ prestat 150 de ore, după ca­ columna ţări
bun al mărfurilor care Ce lipseşte pentru ca a. cereale, de toamnă. La a- dă cultivarea în această zo­ rile generale de partid ale re i se întocmeşte contrac­ lion muzical
caş; 19,00 Cc
pleacă din depozitele co­ coastă atît de democratică ceşti hibrizi s-au realizat în nă a hibrizilor extratimpu- celor 4 organizaţii de bază tul de închiriere a aparta­ nomice ’79;
merţului cu ridicata. To­ formă de control să se e- experimentare 6 820 kg boa-, rii HD 99, HD 96 şi HD 95. şi la nivelul comitetului mentului. noului mccar
co-financiar;
varăşul Alexe Dan punea xercite mai autoritar ? In­ be Ia hectar — la HD 121 Pentru zona oare cuprin­ nostru se analizează cu — Şantierul IV-construc- cliomagazin.
in discuţie o problemă a- struirea diferenţiată şi şi 6 627 kg la hectar la HD de terenurile submontane, regularitate mersul lucrări­ ţii desfăşoară o activitate
revine
ponderea
hibrizilor
cută — cea a competenţei înarmarea formaţiilor cu 120. De asemenea, se va HD 95, HD 96 şi HD 99. lor din şantier, se aplică bună — concluziona tova­
unor lucrători-gestionari. toate cunoştinţele necesare introduce în cultură o nouă Alături de aceştia, se vor măsuri ferme pentru a so­ răşul Gheorghe Ordeanu, ÜINEI
Este ştiut cu cită greutate în domeniul supus contro­ creaţie a Staţiunii de cer­ ■ cultiva şi HD 101 şi HD 120 luţiona zi de zi, operativ secretarul comitetului de
partid pe I.C.S.H. Comite­
sînt promovaţi în aseme­ lului este o stringentă ne­ cetări agricole Turda, hi­ pe suprafeţe mai restrînse, problemele care se ivesc. tul de partid al şantieru­ DEVA: Nea
nea funcţii tinerii şi con­ cesitate. Coordonarea mai bridul respectiv dînd în numai pe terenuri cu expo­ Aş vrea să notaţi numele dar (Patria) ;
cluzia desprinsă din con­ bună de către comisia mu­ medie pe 4 ani de experi­ ziţie sudică şi care nu sînt unor constructori comunişti lui, conducerea lui conlu­ eială (Arta)
trol nu face decît să con­ nicipală este tot sub sem­ mentare 8 640 kg, ceea ce prevăzute ca premergătoare exemple în muncă : Vasile crează strîns, rezolvă pro­ RA : Detect
:
(Flacăra) ; Li
firme aceasta. nul imperativului. Conlu­ înseamnă o depăşire cu 14 pentru cerealele de toamnă. Faur, Ilie Păsărelu, Cornel blemele care apar. Firesc, torie — seriil
au în permanenţă sprijinul
In domeniul comerţului, crarea controlului cu in­ la sută faţă de HD 208. Sînt demne de evidenţiat Toropoc, loan Tisz. Lauren- nostru, al conducerii între­ Un pod prea
seriile I-II ((
In zona terenurilor situa­
cum spuneam, concluziile specţiile de stat de specia­ te de o parte şi de alta a rezultatele bune obţinute la ţiu Peto, Petru Hoca, Va­ prinderii. După cum se PETROŞANI:
sînt bogate ca diversitate litate în scopul asigurării culoarului Văii Mureşului şi cultura porumbului în anul sile Gherman — de la lo­ munceşte la fronturile de tăcerii (Unire;
şi conţinut. Comerţul însă eficienţei stă sub acelaşi Văii Şiroiului se recoman­ 1978 de către o serie de tul 1, Nicolae Trocan, Vic­ lucru, avem certitudinea — seriile 1-11
Gustul şi cui
nu este singurul domeniu semn. Sigur, o parte din dă ca alături de I-ID 208, cooperative agricole de pro­ tor Tîrvulea, Titus Brăniş- că planul anual la aparta­ (Republica) ;
în care se acţionează con­ acestea se potrivesc şi da­ care va reprezenta circa ducţie din judeţul nostru. tectiv particu.
secvent. Tovarăşul Ioachim că ne referim la activita­ 20—30 la sută din suprafa­ Remarcăm îndeosebi C.A.P. teanu, Hich Gheorghe — mente se va îndeplini în VULCAN : L
rilor — seriil«
de la lotul II, Ioan Tîmpu-
Pitic, cu formaţia sa, con­ tea controlului oamenilor ţa repartizată acestei cul­ llapoltu Mare şi C.A.P. Foit. rel, Vasile Ciurbă — de la termen. S-a introdus şi se toresc) ; LOIN
extinde mecanizarea multor
trolează activitatea de muncii din alte localităţi. turi, să se cultive cu pre­ care au recoltat peste 6 000 lucrări, se munceşte cu răs­ post de con
I-II (Minerul)
transport în comun I.T.A. Dacă se ţine seama de a- cădere hibrizi HD 101 şi şi. respectiv, 5 200 kg po­ lotul III, Iosif Fazekaş, Eliberarea or;
şi l.G.C.L. Prin contrast cu cest fapt şi se acţionează IID 120 care, pe lingă pro­ rumb boabe la ha. Produc­ loan Pleşa, Ioan Marx, Pe­ pundere. Le-am mai spus — seriile I-II
grija deosebită ce se ma­ ducţiile ridicate, constituie ţiile ridicate se datoresc tru Petraş, Ioan Bozeşan, şi le atrag atenţia şi aici : ANINOASA :
statistică —
în consecinţă, necondiţionat Iosif Borodi, Simion Na- au „puncte de lucru mo­
nifestă la autobaza 1 mar­ viitoarele bilanţuri vor fi bune premergătoare pentru cultivării hibrizilor de po­ (Muncitores:^
fă a I.T.A. pentru ordine mai bogate. culturile de păioase de rumb recomandaţi pentru pău, Neta Bădescu, Elena del“, care obţin rezultate Pasienţa (7
BRAD : Drun
foarte bune. Să acţioneze
şi curăţenie, apare negli­ toamnă. Pentru unele ca­ zona respectivă şi respectă­ Ianoş, Veronica Falcă — pentru a le extinde peste cere (Steaua i
de ia locul IV. Avem con­
zuri, cînd terenurile sînt
rii cu multă atenţie a teh­
jenţa faţă de curăţenie în ION CIOCLEI situate pe versanţii cu ex­ nologiei stabilite. structori cu multă vechi­ tot. BARZA : Ad
cosmos
(Mim
TIE : Zbor m<
Onoarea piere
rinei^ Blum
Un număr tot mai mare GEOA’GIU-BA
dc organizaţii de partid din le de aproape 10 milioane centrul pămîr
lei.
unităţile industriale, agrico­ La iniţiativa „Valorificarea dc cultură) ;
le, de construcţii şi transpor­ superioară a resurselor se­ zebel (Popul*
O bucată de c
turi acţionează cu stăruinţă cundare de la croire“ au fost Cu stele în p
pentru aplicarea hotărîrii antrenate 5 formaţii cu pe­ în ochi (Casa
plenarei din decembrie 1978 ste 400 de muncitori şi mun­ Lolck şi Bold*
a Comitetului judeţean de citoare, obţinîndu-se econo­ mii (li Iunie)
partid cu privire la îmbu­ mii de peste 700 mii lei. Şi înainte de tăcc
nătăţirea muncii politieo- la această unitate numărul ILIA : Iţi dări
dafir (Lumina
ideologice şi cultural-educa­ comitetelor sindicatelor şi prin conceperea şi asimila­ de'peste 114 tone din care mii lei. De asemenea, iniţia­ şi eficienţa iniţiativelor a- Fraza netermi
tive. Din ansamblul acestei secretarii U.T.C. din unită­ rea unor produse şi repere 111 tone laminate. Toate a- tiva „Nici un produs sub in­ plicate este în continuă creş­ toresc).
bogate problematici o aten­ ţile economice ale oraşului. noi cu un înalt grad de teh­ cestea au stimulat lorţa dicatorii de calitate stabiliţi“ tere şi se bucură de o bună
ţie importantă se acordă in­ Cum s-a desfăşurat şi ce nicitate şi eficienţă economi­ creatoare a colectivului de aplicată de 34 de formaţii de participare a oamenilor
troducerii şi generalizării a arătat schimbul de expe­ că cum sînt noi tipuri de muncă de la ateastă tînără la secţiile mase plastice şi muncii. I pRONO
iniţiativelor muncitoreşti cu rienţă ? strunguri şi prese, de re- unitate constructoare de chimie a asigurat creşterea
aplicabilitate largă şi eficien­ După o vizită de docu­ ductori şi alte piese solicita­ maşini unelte, ajutîndu-1 să producţiei cu 1 755 mii lei. Schimbul de experienţă de
ţă sporită. Fină in prezent, mentare în secţiile de pro­ te de beneficiari. lucreze acum în contul lunii Aici, la I.C. Orăştie, mai la Orăştie a evidenţiat însă Rezultatele
şi uneie neajunsuri ce se
un important număr de or­ ducţie ale întreprinderii me­ Utilizarea resurselor se­ februarie a anului 1980, ga- sînt aplicate şi alte iniţiati­ 4 IV. 1979 :
ganizaţii de partid (C.S.H., canice, participanţii s-au în- cundare metalice, pentru rantind realizarea actualului ve valoroase : „Deservirea mai manifestă în preocupa­ Extr. I :
I.C.S.H., I.M.H., cele de la tîlnit la punctul de docu­ confecţionarea din acestea a cincinal în numai trei ani şi simultană de către un mun­ rea pentru generalizarea ini­ 43, 14.
Se
muncitoreşti.
ţiativelor
Extr. a II-P
minele din Valea Jiului etc.) mentare şi informare politi- pieselor de dimensiuni mici unsprezece luni. citor a mai multor maşini“, constată, de pildă, că în u- 4, 44, 42.
au organizat schimburi de co-ideologică al unităţii la — a arătat vorbitorul — a In intervenţia sa, tovară­ „Reducerea efortului valutar pele_ unităţi, printre care
experienţă în care' a fost un. fructuos schimb dc opi­ dus la o economie anuală şul ing. şef Ioachim Murarf prin realizarea unor produ­ U.F.E.T., cooperaţia meşte­
pus in evidenţă ceea ce s-a nii cu privire la experienţa de peste 52 tone metal. în­ de la întreprinderea chimi­ se pe plan intern“. şugărească, cele agricole e-
cîşiigat bun pînă acum, pre­ dobîndită în aplicarea şi ge­ locuirea tuturor operaţiilor că s-a referit la preocupa­ xistă încă o slabă preocupa­ i Vrem
cum şi ce trebuie să se mai neralizarea iniţiativelor în ce se execută prin prelu­ rea permanentă a organelor Tovarăşul Zagoni Zoltan, re pentru însuşirea şi gene­
întreprindă pentru ca iniţia­ anul 1978 şi trimestrul I al crări mecanice de aşchiere de partid şi a cadrelor teh- de la întreprinderea „Vidra“ ralizarea iniţiativelor. De a- Timpul prol
nico-inginereşti pentru apli­
tivele muncitoreşti să se a- acestui an.’ cu prelucrări la cald, prin Orăştie a relevat preocupă­ semenea, consiliul orăşenesc 5 aprilie 1979
firme ca pârghii de seamă Tovarăşul Nicolae Andrei, forjare de precizie, va adu­ carea şi generalizarea iniţia­ rile colectivului de aici pen­ curs de încălz
în îndeplinirea sarcinilor de secretarul comitetului de ce importante economii de tivelor ce s-au dovedit efi­ tru a aplica şi generaliza al sindicatelor şi comitetul schimbător. Se
orăşenesc U.T.C. se ocupă
plan ce stau în faţa colec­ partid de la I.M. Orăştie — metal şi manoperă. Aplica­ ciente în anul 1978. Iniţiati­ cele şase iniţiative ce se a- insuficient de popularizarea precipitaţii loc
tivelor hunedorene. unitate gazdă a acestei ac­ rea iniţiativelor „Formaţia va „Contul colector de eco­ plică, ale căror obiective mă de ploaie
Un asemenea schimb de ţiuni — a înfăţişat preocu­ înaltei productivităţi“, „Con­ nomii al grupei sindicale“, vizează productivitatea, cali­ şi generalizarea iniţiativelor, ploaie.
Vîntul va st
de stabilire a unui sistem de
experienţă a avut loc, re­ parea organizaţiilor de tul colector de economii al de pildă, a fost aplicată tatea, eficienţa muncii şi urmărire a eficienţei aces­ moderat din sc
cent, la Orăştie, la care au partid, consiliului oamenilor secţiei“, „Deservirea simul­ în secţiile sculărie şi chimie realizarea de economii la Temperatura r
participat secretarii organi­ muncii, a organizaţiilor de tană de către un muncitor a la 14 formaţii de lucru, an- materia primă. Prin aplica­ tora. 6 grade. Temi
zaţiilor de partid şi secreta­ masă din secţiile şi sectoa­ mai multor maşini“ şi alte­ trenînd 814 muncitori şi sol- rea iniţiativei „Croire com­ TRAIAN TRIC ximă: 11 la 16
rii adjuncţi cu problemele rele productive pentru intro­ le, au dus în i978 la obţi­ dîndu-se în anul 1978 cu e- binată“ s-a obţinut o redu­ activist al Comitetului lat condiţii de
pe văi ceaţă.
de propagandă, preşedinţii ducerea noului în producţie nerea de economii metalice conomii" în valoare de 511 cere a cheltuielilor materia­ judeţean de partid