Page 22 - Drumul_socialismului_1979_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6

IBM

‘Eli
------
Realizarea Am mers de curind la caracterizează prin tinereţe Acest nucleu de oameni Hunedoara: Deocamdată, 9,00 TeleşcoE
U.U.M.R. Crişcior cu o în­ şi are ca deviză calitatea, tineri, silitori, entuziaşti, 10.00 Telecine
programului trebare simplă : Ce mai e precizează, de. data aceasta care iac vagoneţi de mină nivel optim de consum „Mari r>
nou prin fabrica de vago- cu satisfacţie, maistrul An­
la Crişcior, este o pildă de
neţi de mină? Formularea cateu. Avem băieţi minu­ abnegaţie, de vrere comu­ l'cl de ¡
de mecanizare este improprie pentru că naţi. Strungarii Constantin nistă. I-am lăsat să-şi va­ asigurat. Dar aceasta nu 11,23 Atenţie
Lăslău, Marin Rus, Ioan
aici nu se fac doar vago­
dă mai departe de .munca
11,45 Telex
neţi' de mină, ci şi o serie Fărău, Ioan Floarea, lăcă­ lor frumoasă şi am poposit 17.00 Emisluii
(Urmare din pag. 1) de piese de schimb, matri­ tuşi Pavel Bărăştean, su­ eîteva minute in zona pro­ mana
ţe, dispozitive, verificatoa­ dorul Ioan Hărăguş, sînt duselor finite, acolo de lustiîică risipa ÎS,55 Tragere;
lăţirea şi extinderea între­ re, calibre, ca si reparaţii- unde vagorieţii pornesc 19,05 La volu
gii activităţi de invenţii şi diverse ale utilajelor şi spre destinaţiile bine cu­ pentru
inovaţii, de promovare mai instalaţiilor din dotarea u- noscute. Tehnicianul Dra- La ora actuală, Hunedoa­ Am mai vizitat multe a- auto
activă şi pe scară mereu nităţilor miniere. Dar la în­ Acolo unde gomir Sîrbu, şeful compar­ ra este una dintre puţinele partamente în cartierul mi­ 19.20 1001 de
trebarea noastră, mergînd
mai largă a noului in toa­ parcă „pe aceeaşi mină“, timentului desfacere, diri­ localităţi care se bucură de cro 7 — un cartier nou. Am 19,30 Tele jur»
te secţiile şi sectoarele în­ tovarăşul Ştefan Graţian, ja încărcarea unui lot de un regim de livrare a apei întîlnit neglijenţe şi mai 20.00 Inciu-siu
vagoneţi pentru Centrala
treprinderii noastre. Ani secretarul adjunct al comi­ minereurilor neferoase Ba­ reci şi calde menajere optim. mici, şi mai mari. Dar sta­ 20,15 Prim pi
tetului de partid pe uzină,
repartizat pe grupe mixte ne-a răspuns simplu, c]ar: începe drumul ia Mare. „Expediaţi zilnic Program de apă rece non- rea deplorabilă în care se mul
stop, apă caldă menajeră —
— formate din muncitori Ce să fie nou, facem va- vagoneţi unităţilor minie­ 17 din 24 de ore, adică atît aflau cele din apartamentul 20,33 Film ai
cu înaltă calificare, tehni­ goneţi de mină. Şi astfel re ?“. „Aproape zilnic. în cit permite Decretul cu pri­ ocupat de Ortenzia Capră zile", /,
cieni, maiştri, ingineri, e- in sectorul vagoneţi. Aici vagoneţilor ultima vreme am trimis vire la consumul de energie din blocul 25. sau Gheorghe Producţi
am intrat în subiect, adică
conomişti — temele răma­ cîteva sute în Valea Jiu­ şi combustibil. Asigurarea Boiţi din blocul 19 e revol­ filme m
se nesoluţionate din planul treaba merge ca pe roate, lui, la I.M. Anina, la C.M.N. acestui grad de confort a tătoare. Zi şi noapte prin in­ 32.00 Revista a
stalaţiile acestor apartamen­
tematic de invenţii şi ino­ în adevăratul sens al cu- Baia Mare. Merge treaba...“. costat statul multe zeci de Tv.
vaţii, este mai bine orga-, vintului, ne formăm păre­ de mină La U.U.M.R. Crişcior, de milioane dc lei. Ce proble­ te curge în canal rîu de apă 22.20 Telejurn
nefolosită. In blocul 25, de
irizată şi coordonată activi­ rea de îndată ce pătrun­ unde începe drumul vago­ me se ridică la Hunedoara
dem în atelierul vast, care neţilor de mină, treaba în legătură cu consumul de la un apartament a fost fu­
tatea de informare şi docu­ trepidează sub greutatea merge bine, oamenii îşi apă potabilă totuşi ? Dintr-o rat vasul de WC 1 Se pune
mentare tehnică, cele a- maşinilor racordate la ca­ fac datoria, indicatorii de discuţie cu tovarăşul Ladis- întrebarea: cum sînt admi­ SCAPI
proape 3 000 de volume ale pacitatea maximă de pro­ doar cîţiva dintre c-i. Unii plan se realizează ritmic. lau Pascu, inginerul şef al nistrate in municipiu unele
bibliotecii tehnice sînt puse ducţie. frecventează liceul seral, — Dar calitatea ? Mine­ l.G.C.L. Hunedoara, rezultă apartamente de vreme ce
zi de zi la dispoziţia Lucră­ — Da, merge, însă numai alţii sînt acum studenţi la rii din Valea Jiului recla­ că aici cei care risipesc sau proaspătul ocupant al aces­
mă calitatea slabă a unor
torilor noştri, avem la în- atunci eînd avem roate, ne Institutul de mine din Pe­ vagoneţi de mină construiţi consumă neraţional apa po­ tui apartament intrase în el
BUCUREŞU
demînă şi prospectăm în­ răspunde scurt maistrul de troşani. la Crişcior... tabilă nu sînt, ca în alte lo­ pentru că găsise uşa deschi­ dioprogramul
deaproape brevete străine, schimb. Pavel Ancateu. Poposim mai mult aici, — Au fost cîteva cazuri, calităţi, consumatorii indus­ să? Nu comentăm mai mult- »'••ÎteRirnal;
Cînd nu avem roate, dispo­
de invenţii şi inovaţii din zitive de cuplare, tampoa­ unde începe drumul vago­ însă lucrurile s-au schim- triali ci populaţia şi... im­ aceste realităţi. Consiliul p* .¡¡dr ; 8,10 i
1
ramura minieră şi a con­ ne — principalele elemente neţilor de mină. „E grea, bat radical şi ne străduim perfecţiunile în activitatea popular municipal şi l.G.C.L. diilor ; 9,00 B
proprie de gospodărire a fon­
e uşoară munca aceasta ?“,
9,03 Biispuiul,
strucţiilor de maşini, dez­ componente ale vagoneţilor îl abordăm pe utecistul Pa­ să îmbunătăţim în conti­ dului locativ. vor trage, sperăm, concluzia lor ; 10,00 Bu
batem în cercuri cu parti­ de mină, pe care le primim vel Bărăştean. „în primul nuare calitatea vagoneţilor. Astfel, l.G.C.L. este supusă ce se impune. Căci la Hu­ 10,05 Atlas f<
cipare largă propunerile din oraşele Dr. Petru Gro- rind e frumoasă, ne răs­ Ţinem permanent legătura la un adevărat „bombarda­ nedoara, chiar dacă c asi­ Ştiinţa şi vi;
mente follt ;
care vin din partea perso­ za şi Baia Mare — treaba punde el. Mi-am ales mese­ cu minerii, avem în vedere ment“ de cereri de a execu­ gurat un consum optim de do ştiri ; 11,2
nalului muncitor — totul cam scîrţîie. Ca şi atunci ria do lăcătuş pentru că-mi observaţiile lor, ne preo­ ta reparaţii la instalaţiile apă potabilă, nu înseamnă ra iadio-tv.
cînd nu avem metal în sor­
cupăm cu mare răspundere
din dorinţa de a participa timentele corespunzătoare. place, aşa că... ce să mai de ridicarea caracteristici­ sanitare interioare. Anul tre­ că ea poate fi risipită cu a- do ştiri ; 12,i
mai activ în cadrul Festi­ — Dar cînd aveţi tot ce spun. Mă străduiesc, să fac lor tehnice şi calitative alo cut, aproape 3 000 de chi­ tîta dărnicie pe... apa sim­ ra folclorului
Repere interj
lucru de calitate, să nu
valului naţional „Cintarea vă trebuie..., pierd timpul fără rost, să vagoneţilor, de perfecţiona­ riaşi ai l.G.C.L. au solicitat briei. De la 1 la 3 ;
1
României“, de a stimula — Atunci facem pe zi şi fiu cit mai util societăţii“. rea întregii noastre activi­ lucrări de acest fel. Activi­ club ; 16,Of:
16.20 Coordon
tatea proprie de control a-
■ creaţia ştiinţifică şi tehni- 50—60 de vagoneţi. Şi nu Pe strungarul Constantin. tăţi — ne mărturisesc cu supra fondului locativ pro­ SEMNALE CARE 16,40 Baladă
convingere tovarăşii Pavel
• că de masă, a veni efectiv doar că-i facem, dar îi şi Lăslău îl întrebăm doar a- Ancateu şi Ştefan'Graţian, prietate de stat se soldează S-AU RECEPŢIONAT... Buletin de şt»
expediem imediat spre dru­
în sprijinul sporirii produc­ murile subterane, la diferi­ tît: Cum iţi organizezi Rezultatele obţinute de de asemenea cu o ploaie de preţi ai cîntr
17.20 Pentru
timpul incit ai reuşite ega­
ţiei de cărbune, cerinţă de te unităţi miniere din ţară. le şi in uzină şi la liceul U.U.M.R. Crişcior de la în­ somaţii adresate cetăţenilor Orele serii ;
bază pusă în faţa noastră, Ne rotim privirea prin seral ? „Cu grijă şi maxi­ ceputul acestui an sînt să-şi remedieze defecţiunile Dintre cei vizaţi pînă acum populară ; 20
comunică ;
a celor care muncim în atelier. • Ne surprinde tine­ mă conştiinciozitate. Dacă concludente. Şi în privinţa de la instalaţiile sanitare. Şi în cadrul acţiunii noastre, sonore ; 2î,0
Valea Jiului, de secretarul reţea celor care lucrează la vrea omul, e în stare de calităţii vagoneţilor de mi­ aici se face „nodul“. Cei so- întreprinderea de industria­ oră ; 23,00—3
general al partidului, to­ strunguri, freze, raboteze, orice. Iar dacă ne sperie nă... -maţi se adresează l.G.C.L. lizarea cărnii ne răspunde muzical nocl
la celelalte maşini de pre­
varăşul Nicolae Ceauşescu, lucrare. greul, încercarea, înseamnă DUMITRU GHEONEA pentru reparaţii, iar l.G.C.L. că a luat măsuri pentru ca,
TIMIŞOAR.
eu prilejul vizitelor de lu­ — Sectorul vagoneţi se că n-avem nicicînd sorţi ALEXANDRU JURCA intervine doar- în limita ma­ pînă la data de 10 aprilie, litatea radio;
cru făcute în mijlocul mi­ de izbîndă“.. ziarist colaborator terialelor pe care le are. Se să pună în funcţiune insta­ azi; 18,15 a
pare că aici se închide un
nerilor. -J cerc vicios. Căci sînt multe laţia de recircuitarea apei 18,30 Ca un !
de răcire a compresoarelor.
cererile de reparaţii amî- Vom consemna bucuroşi îm­ re — emisii
română liteijf
nate pe acest, motiv. Dar plinirea promisiunii. lă Li vi a licăr
SFATUL SPECIALISTULUI problema mai are şi alte as­ slf şl violoni
pecte acute, venind de la culcşeu; 19,0'
cei care locuiesc în blocuri. ...ŞI ALTELE AL CĂROR ră soclal-pol!
tece dc mui
în actualitate — îngrijirea s-au adresat eu cereri dc ECOU NU S-A AUZIT ÎNCĂ Viaţa muzicu
Unul dintre cetăţenii care
reparaţii l.G.C.L. este şi Nu ne-au răspuns pînă a-
loturilor semincere si a Florian Opriţa, din blocul cum, făcind dovada unui in­ IC «ne
33, op. 26, din micro 7. De
* două ori s-au prezentat me­ diferentism de neconceput:
seriaşii I.G.C.L.-ului la adre­ E.M. Deva, în legătură cu
crearea unei surse proprii
culturilor de toamnă sa respectivă. Concluzia la pentru apă de perforaj, au­ DEVA: Nci
care s-a ajuns este că infil­
traţiile de apă in aparta­ togara Brad, pentru modul ciur (Patria)
In timpul gerului puter­ evacuarea apelor stagnante. mentul respectiv se produc cum îşi întreţinea instalaţia clală (Arta)
nic din iarnă, solul a în­ Este foarte important de la vecinul de deasupra, sanitară; X.C.S. mixtă Cu- HA ; Dctec
(Flacăra) ; L
gheţat în profunzime, iar pentru producţia viitoare a care-şi „întreţine“ instalaţii­ lan pentru cele sesizate torie — serii
ploile şi lapoviţa au dez­ ioturilor semincere şi pen­ le ca vai de ele. La aparta­ la restaurantul „Şurianu“, Un pod pre;
gheţat stratul superficial al tru calitatea seminţelor, ca mentul respectiv zadarnic T.C.H., S.U.T., I.P.H. şi O..T.T. seriile I-ÎI (
PETROŞANI
solului la adîncime mică, inginerii agronomi, şefii bate cineva la uşă. Floarea Deva, pentru consumuri ne­ tăcerii (Unir.
respectiv la nivelul coletu­ fermelor sau brigadierii Julea nu deschide niciodată justificat de mari din apa — seriile I-II
lui rădăcinilor plantelor din toate unităţile agricole nimănui. „La mine nu curge oraşului. Aşteptăm deci răs­ Gustul şi ot
(Republica) ţ
de grâu, orz, secară sau să cunoască cu mare pre­ apa, eu n-am nevoie de re­ punsuri prin fapte, prin tectiv pârtiei
Lolium multiflorum. Ge­ cizie starea . solului la fie­ Secţia reparaţii siderurgice a C.S. Hunedoara. Maistrul paraţii“ — afirmă ea către măsuri care să elimine ri­ Cîntă pentro
rurile aspre au fost urma­ care parcelă. Cîteva ore cu Viorel Savu, secretarul organizaţiei de partid, şi colegii lui vecinul căruia-i face zile sipa. toresc); VB3
amintirilor ir
te de rapide încălziri de soare în aceste zile cu pre­ discută posibilităţile de scurtare a duratei de execuţie a unor fripte, cu un egoism greu de ION CIOCLEÍ „Muncitoresc,
durată scurtă, iar noaptea zenţă de vînt readuc ur­ reparaţii capitale. înţeles. dju Ţepeş
de scăderi brusce de tem­ gent solul în starea de lu­ v Miner? ''
peratură. Ca urmare, apa cru, putîhdu-se intra cu Eaibsvr . _
V- seriile 1-11
provenită din^ lapoviţă şi tractoarele la tăvălugii şi Prin eforturi comune-spre noi succese în întreaga activitate ANINOASA ;
din topirea zăpezii nu s-a la fertilizări faziale. în a- statistică —
putut infiltra în profunzi­ ceiaşi timp, se va urmări (Muncitoresc
Din nou im
mea solului, stratul supe­ ca erbicidatul să se aplice Angajată în întrecerea limentare. prin . unităţile ţă un modern magazin mixt rca şi 12 Tuştea, fiind de­ iembrle) ; £5
rior «1 solului rămînînd su­ socialistă dintre consiliile cooperativei comunale de ou bufet, iar în faţa lui clarate fruntaşe pe comună. tren bleste
prasaturat cu apă şi aproa­ în momentul cînd avem e- populare comunale ale ju­ consum — acestea s-au ri­ s-a amenajat un frumos Distincţiile primite de roşie) ; OR
mortal (Patr
pe lipsit de oxigen liber. ficacitate maximă. deţului nostru, comuna U- dicat 1a aproape 2 milioa­ părculeţ. Tot aici, prin comuna noastră ne onorea­ pierdută a li
Pe acest strat superficial al Foarte important este ca nirea — unitate teritorial- ne lei — şi la prestaţiile de contribuţia oamenilor, a ză. Ele ne obligă însă 1a (Flacăra) ; £
solului s-au produs repeta­ înainte de faza de împăie- administrativă care în 1977 servicii către populaţie, ca­ fost împrejmuită şcoala. mai mult. Anul acesta, în Diamantele a
I-II (Casa dr
te îngheţări, urmate de re, specialiştii să controle­ a ocupat locul II în între­ re au depăşit suma de De asemenea, au fost efec­ urma măsurilor luate pen­ ŢEG : Şoptea
dezgheţări rapide. în aces­ ze din nou fiecare lot se­ cerea pe ţară conferin- 870 000 lei. Menţionez că şi tuate lucrări de întreţinere tru realizarea şi depăşirea Iar); BRAZI
te cazuri se manifestă fe­ mincer de orz, grîu, secară du-i-se Ordinul Muncii cla­ veniturile bugetare ale con­ şi reparaţii te drumuri şi producţiei agricole vegetale padă a lui C
nomenul de descălţare a şi ovăz, pentru oa acolo sa a 3I-a — s-a clasat pe lo­ siliului popular s-au ridicat podeţe, s-au extins zonele şi animaliere, atât în secto­ Aurul iul M.
riiie I-II (Ca
plantelor şi de slăbire. unde este posibil să se facă cul II prin rezultatele ob­ rul agriculturii de stat şi Lolek şl Bol'
La multe tipuri de sol încă o fertilizare fazială. în ţinute în anul 1978 în rea­ cooperatiste, cît şi 1a gos­ mii (11 luni
înainte de tă
oare sînt ocupate de loturi această fază de creştere a lizarea indicatorilor planu­ în întrecerea socialistă podăriile populaţiei, a ho­ ■ ILIA : DOQ
semincere, îngrăşămintele plantelor, îngraşămîn tul o- lui economico-social în tărârii unanime exprimate I (Lumina) ; Z
chimice pe bază de azot, dată ajuns la nivelul rădă­ profil teritorial, precum şi dintre consiiiiie populare de cetăţeni, ne-am angajat ploară sau a
rul) ; GHELi
fosfor şi potasiu ce s-a ad­ cinilor stimulează simţitor în activitatea de gospodă­ să livrăm suplimentar la terminată (î
ministrat în toamnă nu au creşterea producţiei, buna rire şi înfrumuseţare. Ast­ fondul de stat 40 tone grîu,
putut fi asimilate în totali­ formare a bobului în spic fel, ca urmare a eforturi­ 50 tone orz, 240 tone po­
tate de plantele cultivate şi o potenţa mare de pro­ lor depuse, ţăranii coope­ la aproape 1,3 milioane iei, verzi şi au fost plantaţi nu­ rumb, 150 tone cartofi, 300
— grîu. orz, secară —, o ducţie pentru anul urmă­ ratori şi mofeanizatorii, ca­ depăşindu-se şi în acest caz meroşi pomi. La toate a- hl lapte şi 15 tone de car­ VREI
parte din îngrăşăminte fiind tor. Acest lucru este do­ drele .tehnice de specialita­ prevederile din plan. ceste realizări, care au si­ ne. în domeniul edilitar-
spălate în adîncime, iar vedit de cercetările şi ex­ te, de către întreaga popu­ Importante rezultate au tuat comuna noastră pe un gospodăresc ne-am propus
o altă. parte se află la ni­ perienţele efectuate de sta­ laţie a comunei, în secto­ fost obţinute şi în activita­ loc fruntaş pe judeţ, şi-au să efectuăm un volum de Timpul p:
velul rădăcinilor inactive, ţiunile agricole. Condiţiile rul socialist ani realizat o tea de gospodărire şi în­ adus contribuţia ţăranii lucrări în valoare de 540 000 ziua dc 6 a
care sînt rupte, fiind pe specifice ale. acestui an producţie agricolă globală frumuseţare, precum şi în cooperatori, mecanizatorii, lei. în general i
rul tempora
cale de levigare. Faţă de impun să se ţină seama de î valoare de aproape 6,4 ce priveşte construcţia u- specialiştii din agricultură, Avem convingerea că şi cădea ploi
asemenea aspecte, este ne­ cerinţele amintite, fiind milioane lei, iar valoarea nor obiective de larg inte­ toţi locuitorii şi deputaţii, în acest an, ca şi în anii Ies sub for
cesar ca specialiştii — in­ astfel posibil ca de pe toa­ totală a produselor agroali- res cetăţenesc. în total s-au între fruntaşii în activita­ trecuţi, vom reuşi, prin e- însoţite izola
ginerii şi şefii fermelor — te loturile semincere să se mentare livrate te fondul realizat, prin munca pa­ tea de gospodărire se află forturile comune ale cetă­ cări electric
din fiecare unitate agrico­ obţină producţii sporite şi de stat de către unităţile Ion Damian, Aurel Hor- ţenilor, deputaţilor şi con­ sufla moden
căli de scur
lă să controleze starea fie­ de bună calitate de se­ socialiste şi gospodăriile triotică a locuitorilor, lu­ vat, Avram Dumbravă, lo- siliului popular, să ne si­ dominînd dl
cărui lot semincer, stabi­ minţe. populaţiei s-a ridicat 1a crări în valoare de circa sif Baicu, Lăscuţ Dăncese tuăm în continuare pc un tic. Tempc
lind măsurile ce se impun, peste 5,9 milioane lei, de- 500 OtfO lei, revenind aproa­ şi Vaier Dumbravă. Cele loc fruntaş în această între­ va oscila int
ţinînd seama de procentul Ing. EUGEN IOHOM păşindu-se prevederile de pe 400 lei/loouitor. în sa­ mai bune rezultate în rea­ cere din care avem cu toţii 'Tar maxima
plantelor descălţate pe mp inspector şef al plan. tul Tuştea, spre exemplu, lizarea sarcinilor economi­ de cîştigat. grade.
şi de starea de afînare a Inspectoratului judeţean Au fost de asemenea prin eforturile comune ale ce şi edilitar-gospodăreşti AUREL MARTINESCU La munte
solului, de numărul buruie­ pentru controlul realizate şi depăşite sarci­ cetăţenilor, primăriei şi le-au dobîndit cetăţenii şi secretarul Comitetului bilă, cu c
nilor la mp şi speciile pre­ calităţii seminţelor nile de plan la desfacerea cooperativei de consum s-a deputaţii din circumscrip­ comunal de partid, noros.
dominante, precum şi de şi materialului săditor mărfurilor industriale şi a- construit si dat în folosin- ţiile electorale nr. 3 Uni- primarul comunei Unirea