Page 27 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 27
► SlMBÄTÄ, 7 APRILIE 1979 " P?g. 3 !
Petfo Poantă „Ra
IE Volumul „Radiografii“ în ză însă individualitatea şi
sumează în linii mari acti în special recenzia de poe
vitatea de cronicar literar zie pe care Petru Poantă
la revista „Steaua“ a lui o scrie fluent, oferind cu Azi - relatări
liolă Petru Poantă. Un argu dezinvoltură un adevărat
ceză ment, nu lipsit de un anu spectacol de idei.
me patetism, repune în Există la Petru Poantă ale oolecflvyloi
la drepturile Sale recenzia. şi o anumită dimensiune a
opu- Pledoaria pentru recenzie criticii care ţine de o ten
devine de fapt la Petru taţie creatoare, de o risi liostru din Beriu
Poantă şi un argument pă de stil fără implicaţii
flan- pentru condiţia criticului asupra „diagnosticării“ es
ve- literar : recenzia îl situea tetice a operei. Criticul LUCRĂRI
ză în practica literară şi realizează eu o deosebită DE GOSPODĂRIRE
ii afirmă ca prezenţă în fineţe portrete, conturate
să- măsura în care reuşeşte să în linii sigure, portrete ca ŞI ÎNFRUMUSEŢARE
disocieze valorile, punînd re trăiesc printr-o regie a- IN VALOARE I>E
un „diagnostic“ precis asu bilă, aproape lovinesciană,
m- pra apariţiilor editoriale, a materialului. Cităm din APROAPE 800 000 LEI
nală în „Radiografii“ tendinţa portretul lui Adrian Popes-
•r de a prezenta operele sub cu : „Această natură do- Locuitorii comunei noastre
un semnul unor . dimensiuni moală, rafinată prin cul s-au angaj-at ca în acest an
Jiiul integratoare este evidentă. tură, extrem de sensibilă, să obţină rezultate şi mai*
1
Simeria ~ un grup de bloeuri cu zonele verzi frumos Îngrijite. In primul plan bla- Miron Radu Paraschivescu, paradoxal, are un rîs stri bune în întrecerea pentru.
etil nr. 1. Eugen Jebeleanu şi Adrian dent, cu ţiuituri scurte, byna gospodărire şi înfr-u-’:
Păunescu sînt trecuţi sub ireal-demonice, un rîs ve museţare a localităţilor h-u-
tpa- ' " — —..................................................................................................................................... - - ■ - ■ ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ■ —■ - ■ semnul poeziei ea acţiune, nit din Umbri« sa imagi nedorene. Activitatea desfă
poeziile lui Ion Horea, Pe nară“. şurată pînă acum pe acest
7 aprilie — Ziua mondială a sănătăţii tru Anghel şi Mircea Micu Recentul volum al lui Pe tărîm se concretizează în e-'
bătit poartă amprenta tradiţiei tru 4 Poantă este de fapt,
şi, în fine, Ioan Alexandru, în egală măsură, o radio xecutarea de asemenea lu
crări în valoare de aproape
ion Gheorghe şi George grafie a dimensiunilor ac 800 000 lei. De asemenea, pe :
Sab semnul 0 atmosferă de familie, un glas Alboiu, văzuţi prin prisma tului critic. baza unui program s-a tre
modelelor de civilizaţie ar-,
„Anului internaţional halcă. Recenzia îşi păstrea- MIRCEA MOŢ cut la repararea şi zugră
virea faţadelor de la casele,
şi un gest de mamă cetăţenilor, a clădirilor uni
R3- al ocrotirii copilului" tăţilor economice şi institu
7.00 ţiilor, la repararea şi vopsi-,
ista Fiecare dintre noi trăim condiţiilor de viaţă ale co rea gardurilor de pe traseul*
clo- (Urmară din pag. J) tot mai- intens sentimentul piilor şi la îmbunătăţirea turistic Orăştie — Coşteşti.i
tiri; că nu putem separa destinul acţiunilor instructiv-educati- Consiliul popular şi coopc-!
[0,00 duratei medii de viaţă re nostru, al familiei, al copii ve cu ei. Cornelia Sîrbu, Lu Un nou film românesc:
1
10,05 flectă pregnant aceste împli lor noştri de destinul colec cia Lupescu, Ioana Bî-tcan, rativa de consum asigură
[0,40 niri. Sporul natural al popu tiv, de participarea fiecăruia Cornelia Sas, Elena Zaha, cetăţenilor materialele nece
Bu laţiei — dc asemenea. Era dintre noi ia mersul înainte sare executării acestor lu
llas Maria Frăţilă, Maria Po- Într® oglinzi paralele crări.
leca dicarea din universul copi al societăţii. Cu atît mai povici sînt numele unor fe-
ieră lăriei a unor maladii ca mare valoare are acest ade mei-mame, gospodine, edu Aşadar, din nou un cla siv cu viziunea lui Camil
de difteria, tetanosul, poliomie văr cînd vorbim despre co catoare, învăţătoare sau pro sic al literaturii române Petrescu — raportul mai ÎN CURŢI ŞI GRĂDINI —
iara lita, de asemenea vorbesc pii. fesoare. Ele au participat di pe ecrane, de această dată larg şi implicit mai com
12,45 convingător despre împliniri In climatul afectiv, fami rect la întreţinerea lenjeriei PESTE 3 200 DE POMI
13.00 le noastre pe linie de sănă lial, necesar creşterii şi dez şi îmbrăcămintei pentru co Camil Petrescu, printr-un plex care se stabileşte în
ieri- tate. film meritoriu, inspirat din tre individ şi istorie, ra
jur- voltării fiecărui copil, la piii de la creşa din cartier. monumentalul roman „Ul port ce -se descifrează re La noi in comună s-au
ng ; Judeţul Hunedoara, judeţ ereşa,din cartierul Gojdu, - Un glas şi un gest de ma tima noapte de dragoste, lativ lesnicios în derularea . plantat în această primăva
ilua cu o industrializare puter din Deva, personalul creşei mă animă aceste minunate întîia noapte de război“, filmului. Foarte explicită, ră, în curţile şi grădinile ce
nţe, nică, cu un grad de urbani — asistente, infirmiere, me femei, care înţeleg să răs precum şi din „Patul lui naraţiunea cinematografică tăţenilor, peste 3 200 de
mc- zare mai ridicat decît al ori dic, personal de serviciu — pundă unor chemări ale so Procust“. articulează necesitatea ie pomi fructiferi. De aseme
Azi, cărui judeţ din ţară, se bucu se preocupă ca acestor co cietăţii noastre, mobilizîn-
tMiţe Noul film al lui Mircea şirii din turnul de fildeş, nea, prin muncă patriotică-
îal ; ră în acelaşi timp de o popu pii încredinţaţi lor să li se du-ne şi pe noi cu atît mai Veroiu îşi propune ea scop necesitatea angajării într-o s-au făcut tăieri şi curăţiri
05— laţie sănătoasă, de copii să asigure condiţii de viaţă şi mult cu cît anul acesta are refacerea destinului lui Şte luptă a'ctivă. Drumul lui la cei peste 4 000 de pomi
loc- nătoşi in primul rînd. S-a educaţie cît mai bune. o semnificaţie deosebită, fiind fan Gheorghidiu — perso Gheorghidiu, mai cu sea fructiferi ce sînt plantaţi pe
putut asigura şi menţine o Alături de aceste mame proclamat „Anul internaţio naj deosebit de caracteris mă din momentul unor re ambele părţi ale drumuriloE
lua- bună stare de sănătate pen inimoase au înţeles să răs nal al ocrotirii copilului“. tic pentru opera lui Camil velaţii amare, poate fi in
inia tru că partidul şi statul au pundă multe femei din co judeţene Castău — Beri« şi
Iară investit in judeţul nostru, misiile din cartier, aducînd Petrescu. Evident, oprirea terpretat deci ca o ascen • Căstău — Sibişel, evidenţiin-
lall- LUCIA VLA1) lui Veroiu tocmai asupra siune plină de greutăţi spre du-se cetăţenii Vasile Bîldea,
18,30 sume însemnate de bani. contribuţii la îmbunătăţirea învăţătoare iui Gheorghidiu nu este în- adevăr. Dealtfel, titlul sim Ion Ldzăr şi Ion Haţeg-an.
18,40 Complexe spitaliceşti mo tîmplătoare. Aşa cum de bolic • al filmului ■ (titlul u-
liri- derne şi de mare capacitate * » w monstrează pelicula, trep nui capitol din romanul
ÎTO- la Hunedoara şi Petroşani, mimă pentru Inimă tele cunoaşterii pe care lui Camil Petrescu), trimi POPULAŢIEI —
dei- altele asemănătoare în con studentul la filosofie - tre te tocmai la edificarea unei MAI MULTE MĂRFURI
strucţie la Haţeg şi în cu- buie să le urce spre altitu personalităţi umane la
rînd la Deva, o repartizare In aceste zile dc primăva faţă de cei aflaţi în sufe dinea angajării reale cores .punctul de întretăiere a u-
aproape optimă a numărului ră, peste 110 tineri între 18— rinţă. ' ... i pund apetenţei regizorului nor reflectări. In prunul trimestru al a-
de locuitori pe un medic şi 25 ani din oraşul minerilor Iată cîteva mărturisiri ale de a medita despre viabi . Foarte interesantă esle cestui an, datorită preocu
un cadru sanitar cu pregă Brad, la chemarea lansată uiior tineri ce au făcut a- litatea unor idealuri "emi creaţia lui Ion Caramitru părilor manifestate de con
tire medie şi multe altele, de Comitetul orăşenesc de cest gest profund umanitar : namente abstracte în con in rolul lui Ştef, aidoma ducerea cooperativei comu
tnr- aceasta înseamnă politica Cruce roşie şi Comitetul o- Aida Drăgan : Sînt în ulti textul realităţii sociale cu ceiei oferite de Ovidiu Iu- nale, dc şefii de magazine,
¡pe- sanitară a partidului într-un răşenesc al U.T.C., s-au pre mul an de liceu şi fac acest nemaseate raporturi de. for liu Moldovan în personajul populaţiei din comuna noas
JA- judeţ care dă ţării oţel, căr gest din dragoste pentru oa tră i s-a pus la dispoziţie
siar zentat şi au săvîrşit pentru meni ; Dorin Clej : Simt o ţe. Felul iii care Veroiu a- Gore. Galeria interpreţilor
'*<1 bune, minereuri, energie e- prima oară gestul de înalt bordează tema, prin exce acoperind perfect intenţiile un sortiment mai bogat şi
lectrică şi un tineret vigu umanism al donării de sînge, mare nevoie de-a ajuta ,a- lenţă greu de escaladat, lui Veţoiu este completată variat de mărfuri industrie-
u) ; ros. In" prim-planul acestor înrolîndu-se astfel printre proapele aflat în suferiniă; demonstrează că cineastul prin prezenţa lui George ' le şi alimentare. Ca urmare,
nila adevăruri — grija faţă de cei care, săvîrşindu-1, vin in Emil Botici: Nu puteam să a descoperit afinităţi sen Constantin, Elena Albu, volumul de mărfuri desfă
neu copii. sprijinul celor aflaţi intre nu fiu şi eu alături de co sibile între arta epică — Dorel Vişan, Rodica Tapa-
ie); Desigur, mai sînt multe de legii mei; Horia Boldura : cute populaţiei s-a cifrat la
:irii făcut. Ziua mondială a să viaţă şi moarte, ajutîndu-i Azn urmat exemplul profe aşa cum o vedea Camil lagă, Fory Etterţe şi Adrian aproape 2 milioane lei, de-
De prin acest gest să revină în sorilor mei Ion Făgădaru şi Petrescu, şi arta filmică Pintea. Imaginea lui Călin păşind-u-se în mod substan
al); nătăţii, Anul internaţional al familie şi societate. — aşa ciim o vede el. Din^ Gliibu restituie fidel am
aci- ocrotirii copilului sînt prile Silviu Olosu; Sanda Ban colo de faptul că filmul bianţa epocii, demonstrînd ţial prevederile de plan. De
oţul juri nimerite pentru intensi Cinste profesorilor Liceu ei« : M-au impresionat do este unul de introspecţie adeseori virtuozitate. Exis asemenea, a fost îndeplinit
I-II ficarea acţiunilor noastre, de lui industrial „Avram Iancu“, vezile de întrajutorare ale şi' atmosferă (excelentă re tă toate motivele ca acest şi depăşit planul la achiziţii
A : reafirmare a hotărîrii între Liceului industrial din Gu- donatorului Dumitru Recea- de produse agroaliment-are
r-ii gului corp medico-sanitar rabarza-Crişcior şi cadrelor nu, cu peste 70 de donări o- constituirea epocii imediat nou film să întrunească su
A- militare de sub comanda norifice de sînge. premergătoare primei con fragiile publicului, fiind de la gospodăriile populaţiei.
IRI- din judeţ de a nu-şi precu lt. col. Axente Miclăuş, ca flagraţii mondiale), trebuie mai cu seamă un ghid in Cele mai bune rezultate
eu- peţi eforturile pentru a asi ŞTEFAN BOTICI subliniat că pe Veroiu îl spirat din opera lui Camil le-au obţinut Eleonora Să-
D ; gura în continuare popu re au format la aceşti tineri preşedintele Comitetului interesează — şi aici fără Petrescu. lăjan — Căstău, Laurean
lin-. laţiei, copiilor, o bună stare înalta conştiinţă cetăţeneas <Ie Cruce roşie îndoială se întîineste deci AL. COVACI Filipesc — Orăşţioara de
-
o- de sănătate. că, de grijă, stimă şi respect al oraşului Brad
rtal Jos şi Nicolae Barbu — Cu-
ler- cuiş.
um
!u. : FRUNTAŞII
Iile
IA- O manifestare cultural*educativă de prestigiu FERMEI ZOOTEHNICE
pu-
;ca-
IN: 4 Ferma zootehnică a C.A.P.
se- Decada cărţii în Valea Jiului Beriu — condusă de Silvia
■li); 95 Nicula — şi-a îndeplinit si
tă- depăşit indicatorii de plan
oc- Tradiţionala „Lună a căr atenţia aşteptatul volum „O- Iliaş, D. Tîştea. A. - urmat
la); ţii în întreprinderi şi insti magiu“ — realizare editoria „Ziua Editurii „Facla“ din pe primul trimestru al a-
pl- tuţii“, ajunsă la cea de a lă de înaltă ţinută, consa Timişoara. La Grupul şcolar cestui an la efective, lapte,
■ IV-a ediţie, a început în a- crat aniversării preşedinte minier, în prezenţa scriito nuţi. în această perioadă
carne, la viţei şi miei obţi
rului Paul Eugen Banciu, a
lui României. Tot aici figu
cest aprilie cu un eveniment
aparte : „Decada cărţii în
stat peste 000 hl lapte şi
ful“. Joi, a fost ziua Editu
Valea Jiului“. Deci zece rează volumul XV al lucră fost lansat volumul „Reci s-au livrat la fondul do
rii
pe
drumul
„România
zile, perioadă cînd în între construirii societăţii socia rii Eminescu şi a fost orga 7 000 kg carne. Fruntaşii fer
gul bazin carbonifer ai Văii ’ liste multilateral dezvoltate“ nizată întîlnirea cititorilor mei în obţinerea acestor
dln Jiului abundă manifestările în limbile română, maghia cu scriitorul Radu Ciobanii realizări sînt Valeria Achim,
jf ^ : ră şi germană, şi volumul şi redactorul Viorica Petro-
36, cu cartea, cînd în acest pe vici. Marioara Samoilescu, Tana-
rimetru este organizat un
69, iiSMl mare număr de acţiuni, a- XIV în limbile engleză, fran Vineri, cu prilejul zilei E- sia Popa, Leontina Mihăes-
ceză, rusă şi spaniolă. De
■wm&
cu, îngrijitori, Silvia Ştefă-
vînd ca scop nu numai asemenea, atrage atenţia se diturii „Albatros“ la Casa de nie, tehnician zootehnist, şi
popularizarea volumelor de ria volumelor „Din gîndirea cultură din Petroşani, tine
literatură, ştiinţă, politică social-politică a preşedinte rii din municipiu s-au întîl- alţii. (Iosif Nistorescu, Ale
ş.a., cît mai ales realizarea lui României“, din care au nit cu scriitorul Mircea Sîn- xandru Mureşan, Ioan Sto-
unor acţiuni cu un puternic apărut pînă acum şase tit timbreanu şi a fost lansat ian, Ioan Manolescu şi Ioan
Liceul pedagogic Deva. Aspect din cabinetul dc litera romanul „Soarele de la mie Dînşorean, din colectivul
tură romănă. caracter educativ. luri. zul nopţii“ de Mircea Vaida.
La Petroşani, prima zi a Cea de a doua zi a deca In continuare, fiecare zi a nostru din comuna Beriu).
tru decadei, ziua Editurii Poli dei a fost afectată Editu decadei este rezervată edi
ita- tice," s-a transformat într-un rii Tehnice. Manifestările din turilor „Univers“, „Ion
LUlt Unde mergem mîine ? t eveniment cultural deosebit. această zi au avut ca scop Creangă“, „Academiei“, „Şti
gn- In prezenţa organelor jude punerea în valoare a unor MAGAZIN
nă- MANIFESTĂRI cultura dion „Victoria“) — ambele \ ţene şi municipale de partid recente lucrări despre mine inţifice şi Enciclopedice“ şi
în le ® Teatrul de stat „Va de la orele 11 m DIVIZIA C : I şi de stat, a reprezentanţilor „Militare“, cînd vor fi orga DE PREZENTARE
uri lea Jiului“ va prezenta Ia se C.F.R. Simeria Metalul Consiliului C e n t r a l al rit, realizate de către cadre nizate lansări de noi volu
ni I
:ări diul său „Mireasa fără mi Bocşa (stadion C.F.R.) ; MI- ( didactice ale Institutului de me, seri de autografe, întîl- CU VlNZAIÎE
re“, piesă bună, jucată pînă nerul Glielarl — Unirea Alba a ! U.G.S.R., Consiliului cultu mine din Petroşani în cola niri cu scriitori, recitaluri de
rat acum cu mult succes. (stadion „Minerul“) — ambele l rii şi educaţiei socialiste, U- borare cu cadrele de specia poezie patriotică, seri de li întreprinderea de tricotaje
rtă o In cadrul stagiunii per de la orele 11. / niunii Scriitorilor din R.S.R., lişti din întreprinderile mi Petroşani a deschis in lo
3 In manente a Teatrului do pă RUGBI a DIVIZIA A : ţ Centralei editoriale, a avut teratură pentru tineret ş.a. calitate, pe strada Republi
puşi al Casei de cultură din loc inaugurarea festivă a de niere. La întreprinderea mi Actuala „Decadă a cărţii cii, lingă Agenţia de voiaj
va Hunedoara, se va prezenta Ştiinţa' Petroşani — Farul i nieră Lupeni, la Casa de în Valea Jiului“, integrată
. 8 piesa „Micii muşchetari“. Constanţa (stadion „ştiinţa“), j cadei. O cuprinzătoare expo cultură din Petroşani şi la în Festivalul naţional „Cîn- C.F.R., un magazin de pre
tre PARADA MODEI 3 o Cu i ziţie cu vînzare deschisă cu Institutul de mine au fost tarea României“, este dedica zentare cu vînzare. Sint
FOTBAL a DIVIZIA A : prilejul aniversării a 5 ani do .* acest prilej în incinta casei prezentate volumele „Meca expuse şi pot fi cumpărate
Corvlnul — Binamo (stadion la deschiderea magazinului V tă aniversării împlinirii a 35 tricotaje pentru femei, băr
ta- Corvinul) ; Jiul — u.T.A. „Uipia“ din Deva, aici se va J de cultură a suscitat un viu nizarea maşinilor şi a insta de ani de la eliberarea baţi şi copii, produse tatr-o
30- (stadion Jiu!) — ambele de organiza duminică dimineaţa şi legitim interes din partea laţiilor miniere şi de pre României de sub dominaţia
va la orele 16,30 o DIVIZIA B : o interesantă paradă a mo- publicului petroşănean. La parare“ . de I. N. ’ Constanti- fascistă, celui- de-al XII-lea gamă largă, în tonuri plă
3 in Aurul Brad — Minerul Anina dei, cu prezentarea de noi standul rezervat operelor se nescu, A. Darabonţ şi N. Congres al partidului şi u- cute şi la preţuri convena
120 (stadion „Botău“) : Victoria modele do confecţii pentru ¡’ cretarului general al parti Mereţ, precum şi „Mecani nei jumătăţi de secol de la bile.
Călan — Mureşul Deva (sta- primăvară şi vară. \ dului nostru, tovarăşul zarea in exploatările minie greva minerilor de la Lu
Nicolae Ceâuşeseu, atrăgea re la zi“ de D. Fodor, N. peni.