Page 31 - Drumul_socialismului_1979_04

164 © DUMINICĂ, 8 APRILIE 1979 Pag. ¡S

—t FAZA INTERJUDEŢEANĂ A FESTIVALULUI r k Mum- x xxmu x mmm r xmmx t mmm: x /r-tmut x mmm / ¿mmm § axam ti m****.' m
Consemnări 7 NAŢIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI"
-ZIUN& s COLTUL... FILANTROPULUI
„Noaptea împăratului Pionierii şi liceenii hunedoreni
ICĂ “ 1 poveste
la domiciliu Recenta carte a Iui Va- teritoriul fabulos al daci- J
i ! sile Andru, Noaptea împă- lor. De aici încolo rămîne 1 In concursul de ia Braşov
iei râtului (Ed. Eminescu), este, deschisă calea oricărei po- i cu urechea...
pCMll'U co- după cîte ştim, întîia in- sibilităti. împăratul nu }
ila misterN vestigare cu mijloace ro­ concepe însă decît o sin­ BRAŞOV (Prin telefon de nier Deva, taraful Liceului
odul 7 maneşti a epocii cuceririi gură posibilitate : victoria .
ui la trimisul nostru). De cîte- industrial nr. 1 Hunedoara, Ţe duci la magazinul... (nu dau nume,
linul dv. romane în Dacia. Perioada cu consecinţa ei, acea con- ţ va minute, reprezentativa ar­ obiceiul folcloric al Liceului
îuzlcii mai tăinuieşte încă sufi­ structivă pax romana. Cu tistică a pionierilor şi licee­ pedagogic din Deva şi în ge­ că-n. multe mai păţeşti aşa ceva !)
strici ciente necunoscute pentru toate acestea, rămîn îndo- nilor hunedoreni şi-a înche­ neral majoritatea soliştilor şi soliciţi o marfă mai aşa,
a o face ispititoare. Pe de ielile, întrebările, scmnele- iat programul de pe scena vocali şi instrumentişti.
ninical : U- altă parte, datele pe care obscure care se insinuează sălii „Tractorul“ din . Braşov, Bine s-au prezentat şi for­ ceva mai bun şi cu mai bun renume.
zică le deţinem pînă acum de în cadrul fazei interjudeţe- maţiile şcolilor de artă, unde
mate spre ea, conjugate cu in­ perfid, straniile visuri pre­
iropeue monitorii care temperează ne a Festivalului naţional orchestrele de cameră ale
- magazii» tuiţia artistică, oferă o pis­ o veche neobişnuită, iscată „Cîntarea României“. Aplau­ Şcolii de muzică din Hune­ Se uită vînzătorul lung la tine
imagini tă sigui-ă de decolare pen­ de surescitarea primelor zele care au însoţit în per­ doara şi Liceului pedagogic de parcă i-ai vorbi în vreun jargon.
Gabou — tru imaginaţia unui roman­ cuceriri. Un tumult de gîn- din Deva, formaţia corală a
icntar cier de anvergură. manenţă evoluţia artiştilor Şcolii de muzică din Deva •— N-avem !, răspunde-ntr-un tîrziu, po-un ten
: „Diclcera duri, cînd energice şi lu­ 1 şcolari au constituit, în ulti­ s-au bucurat de aprecieri atît de grav, că a fugi îţi vine.
— cpiso- Romanul lui Vasile An­ cide, eînd contrariate şi ma analiză, cea mai edifica­
drei e temerar în primul ezitante. în răstimpuri, din toare apreciere asupra cali­ deosebite.
ubut Spor­ rînd prin acceptarea difi­ penumbră sau de-a dreptul tăţii acestui mare spectacol. La succesul reprezentativei Dar dacă mişti o clipă din... ureche
ite — Stea- cultăţilor inerente oricărui din noapte, se desprinde Publicul braşovean, prezent hunedorene, merită felicitări
natul nat-io- pionierat. (Dificultăţi care intr-un număr impresionant toţi cei care s-au ocupat de şi faci un semn discret spre buzunar,
ta A) ~ rc- insă, pentru un artist au­ cîte un personaj-pretext pregătirea artistică, instruc­
t tentic, au o irezistibilă pu. care prilejuieşte meditaţiei (chiar dacă spectacolul a în­ articolul cerut — oricît de rar —
IU imperiale o schimbare de ceput la ora 8 !), a fost de-a torii şi îndrumătorii de for­ ţi-i oferit (...după metoda veche i).
» pentru cei tere de seducţie). Temerar ^naTităte sau chiar de re- dreptul ineîntat de cele vă­ maţii.’
apot prin msaşi concepţia ¿¡stru. Din tagma cucerito- zute şi auzite şi nu exage­ Fără îndoială, la această
care î-a guvernat elabora- ji conştiinţa rolului răm afirmînd că se vu vorbi ediţie, concurenţa se anunţă
cu
r or
s. scriitor r ?. a : ev .it-înd drumu- j civilizator, lucid, fără „ MORALA:
c : „Otfcnul“ or aici încă multă vreme de­ foarte puternică, interjude­
_propensiuni spre metafizi- I
e tară. Pru- tru o asemenea epocă în- spre măiestria tinerimii şco­ ţeană braşoveană concentrînd Decît să mişti ureclrea, oare nu-i
i ţ i umorului şi
idiouvilor a- că, cu B m u lare hunedorene. forţele artistice ale judeţe­
departată, dacă nu cumva gustul ironiei, Traian îşi După atmosfera surprinsă lor Sibiu, Braşov, Covasna mai bine ca să rupi urechea lui ?
chiar pentru genul istoric cunoaşte limitele, ceea ce în sala de spectacol, după şi Hunedoara, venite aici cu
ai Sîî 6 asigură ascendentul asu­ justificate pretenţii. Numai
ca în orice tentativă de pra celor pe care îi con- comentariile specialiştilor, se locul întîi, se ştie, deschide OMUL DE PE STRADA
înnoire, un anumit risc pe . duce, pare că o impresie deosebită
> ’ care Vasile Andru a reu- au lăsat dansatorii populari calea finalei marii competi­
<9 - ..
întrecerilor
ţii.
Exigenţa
• ■ . a iij -şjt să-l neutralizeze şi să-l Dar cartea aceasta mal ai Şcolii generale nr. 2 din preliminare a efectuat o se­
depăşească. în sfîrşit, car­ are un personaj care este Simeria, brigada artistică a lecţie severă, în ’concurs ră­
n dial tea, trebuia să poarte în Decebal. Deşi nu apare, Şcolii generale nr. 6 din mînînd formaţiile cele mai
ti sine , forţa de a învinge deşi numele i se rosteşte Petroşani, dansurile moder­ redutabile. Echipele hunedo­
inerţia acelor cititori — de­ de-a lungul celor 300 de ne ale şcolilor generale nr. rene, fireşte, nu vor ocupa
loc puţini — ale căror gus­ pagini doar de vreo trei, 3 din Deva şi 7 Hunedoara,
ston : „Fol- patru ori, regele dac do­ toate locurile întii la toate Una pe să
odul 7 turi şi obişnuinţe de lec­ mină fundalul scenei, ma­ estrada pionierească a Şcolii genurile artistice, dar dacă
i întrebare 1 tură s-au format şi la şcoa­ generale nr. C din Petrila, ar fi să ne ghidăm după o-
la romanului istoric tradi­ siv şi misterios, ca silue­ corul Liceului pedagogic din piniile „adversarilor“ (pre­
ta unui munte decupată pe
ţional, sfătos, arhaizant, cu un cer nocturn. Totul con­ Deva, echipa dc teatru a Li­ zenţi în număr mare în tim­
respect pentru exactitatea ceului industrial nr. 2 din pul derulării spectacolului),
documentară. Pentru Vasi­ duce gîndul împăratului Hunedoara, brigada artistică hunedorenii au toate şansele
le Andru aceste vechi vir­ spre regele dac: pădurile n Liceului industrial nr. 3 ca într-un clasament gene-
tuţi nu mai reprezintă o de nepătruns, munţii hir­ din Deva, dansul tematic aî nar (neoficial), să fie în frun­
preocupare, alăturîndu-se suţi, cetăţile inexpugnabile, Liceului industrial din Vul­ tea acestuia. Rezultatele se
astfel celor foarte puţini oamenii pămîntului, săgea­ can, montajul literar-muzi- vor cunoaşte doar luni, cînd
: «,00 Bule­ care au încercat în timpul ta solitară venită de dinco­ cal-coregrafic ol Liceului juriul va decide finalistele.
ia Katllojur- din urmă înnoirea roma­ lo de cercul de lumină, co­ „Decebal“ din Deva, dansato­
. presei; 8,00 nului istoric şi la noi. dul focurilor de pe culmi. rii de la liceele nr. 1 şi mi­ C. DROZD
satelor ; Judecind după aparenţe, Decebal e pretutindeni, o-
duminical ; Noaptea împăratului ar fi punînd nevăzut forţa sa
»entru toţi ; bănuită, dar imprevizibilă,
1 ; 13,13 Mi- romanul unui singur per­
relor ; 13,30 sonaj. într-adevăr, împă­ forţei latine organizate şi
itîlnlre cu ratul Traian domină prim- fără mistere. Marele merit
:u. şi invita- pîanul, aflat în permanen­ al acestui roman credem că Faza finală a olimpiadelor şcolare
op 6 — tn- ţă în lumină, prezenţă au­ stă, dincolo de valoarea sa
îculul pupil­ toritară şi voluntară, sinte­ artistică evidentă, în preg­
ul pasioua- A început {aza rinală a edi­ la Tirgoviştc, Focşani, Reşiţa,
ul şi muzi- ză a geniului latin, Bolar, nanţa cu care reuşeşte să ţiei 1979 din cadrul olimpiade­ Piteşti, Odorhciul Secuiesc,
>tcca pentru vitalist, eficient. Dincolo de sugereze în permanenţă lor şcolare in domeniul princi­ Făgăraş şl Tuicea.
•jurnal; 20,15 nimbul său începe penum­ miracolul etnogenezei noas­ palelor discipline do învăţă- Din rindul celor clasaţi pe
dc muzică bra şi, după cîţiva paşi, tre, declanşată de venirea mint. Ea reuneşte aproapo primele trei locuri la olimpia­
Turneul ine­ noaptea enigmatică a pă- în atingere ■ a acestor două t 000 de participanţi — selec­ dele de matematică, fizică şl
lari ; 21,33 redutabile puteri, rămînînd ţionaţi din circa 150 000 de elevi chimie vor fi selecţionaţi —
»na Radu ; mîntului dac. E noaptea în acelaşi timp de o sur­ prezenţi la primele confrun­ prin probe de baraj — elevii
tal ; 22,10 care urmează întemeierii care vor reprezenta culorile pa­
«rtiv; 22,30 întîiului castru roman al prinzătoare actualitate. tări ale competiţiei. Pînă la triei la olimpiadele internaţio­
24,00 Buletin cuceririi, primului pas pe RADU CIOBANU 13 aprilie, concurenţii Işl dis­ nale de profil, organizate in
,00 Non stop pută întîietatea iu cadrul unor acest an în Mitre.» Britanic şi
t. probe «1c specialitate ce au loe U.R.S.S.
tărln miilar-
irlgada spe-
HUNEDOA-
particular
niştii (Arta);
radepărtat —
l
nstructorul); 44
Conspiraţia Atacul asupra Devei in timpul răscoalei lui floria Potopul ui 4
; Soţul meu
Noiembrie);
trea fericirii
JPENI : De- Răscoala lui Horia, Cloş­ ce, în prealabil a lovit S-a încins o scurtă bătălie „Potopul“ şl „Apocalipsul“ ploile pe globul pămmtesc top, de ce sînt totuşi mem­
(Cultural); ca şi Crişan a izbucnit ca curtea nobiliară din Min­ în care ţăranii au rezistat slnt două situaţii li­ reprezintă, în zonele în ca­ brii comunităţii umane
esc) ; VUL- urmare a înăspririi exploa­ tia, a intrat în Deva. Răs­ presiunii armatei. După re plouă nu 40 de zile, ci deosebiţi la culoarea pie­
mintirilor — tării, in condiţiile unei so­ culaţii s-au îndreptat spre scurt timp, slab înarmaţi mită prin care dogma re­ în fiecare zi, ca la „po­ lii, de pildă. De ce can­
uncitores.':) ; cietăţi în care procesul is­ coftaeul nobilului Adam Ri- şi fără o conducere milita­ ligioasă sperie de mii de
fepeş — -- ră, ţăranii au dat înapoi, ani omenirea. „Potopul lui top“ — Indonezia, Hawai, în gurul australian şi lama
s
tul) ; toric de destrămare a re­ biţei, dar nobilul fugise. încurajaţi de succesul ar­ Noe“ a însemnat, cică, dis­ regiuni din India, Indochi- peruviană sau urangutanii
ierea laţiilor feudale era în pli­ In acest timp, împotriva trugerea totală, prin mînia na etc.—, cel mult 11—12. javanezi, de exemplu, ani­
ÎOAS nă desfăşurare. După cum răsculaţilor s-a deschis foc matei, încă 22 de nobili metri de precipitaţii anual). male necunoscute -de către
îrcscj , .>1- se ştie, răscoala a izbucnit de către armată. .Surprinşi, înarmaţi au venit din ce­ divină, a oamenilor şi vie­ A treia : Legenda bibli­
e şi statis- la sfîrşitul lui octombrie şi tate şi s-au alăturat arma­ ţuitoarelor de pe pămînt că a lui Noe încurcă lu­ locuitorii antici ai Orien­
r-n <7 no- începutul lui noiembrie în tei. Â început urmărirea „pentru păcatele lor", lu­ tului Mijlociu, nu figurea­
AD : Acel răsculaţilor, care s-a trans­ cru pe care îl vedem cu crurile şi asupra aprecierii ză „în lista biblică“ a vieţu­
n blindat Zarand, în părţile Bradu­ format într-un adevărat ochii noştri că nu s-a rea­ înălţimilor uscatului teres­ itoarelor salvate de la Po­
GURABAR- lui de astăzi, şi în scurt Arhivele vorbesc lizat. „Apocalipsul“ — ne tru, unde a debarcat „nau- top ? Sau ce au păţit peş­
1 (Minerul); timp a cuprins o bună par­ măcel. Dintre răsculaţi au
lor mortal te din munţi. căzut peste 70 de oameni, este înfăţişat de textele bi­ tii, de apă dulce ori săra­
oarea pier- In faţa maselor de răs­ alţii s-au înecat în Mureş, blice — ca un viitor po­ tă, atunci cînd s-au unit
irlnei Blum 44 au fost luaţi prizonieri, top, organizat cu alte mij­ şi apoi s-au despărţit a-
•AGIU-bAi : culaţi, nobilimea caută scă­ ţăranii s-au retras spre iar restul au fugit prin pă­ loace şi mereu aminat, IntrebAiii pele ?
:e — seriile pare în dosul zidurilor ce­ durile din apropiere. pentru că, probabil „crea­
iltură); HA- tăţilor şi în oraşe. In ce­ mănăstirea franciscanilor .ŞI NEDUMERIRI Potopul este, totuşi, un
le (Popu- tatea Devei s-au adunat un pe oare, de asemenea, au Răsculaţii au fost înfrînţi torul“ şi-ar fi dat seama DESPRE „ADEVĂRURILE“ fenomen natural, foarte
Jlllma esca­ mare număr de nobili, atacat-o, iar apoi s-au re­ în încercarea lor de a cu­ — din prima „experienţă“ LEGENDEI BIBLICE sensibil în viaţa omenirii.
ra ; CALAN: chiar şi oficialităţile comi­ tras din oraş. prinde Deva şi cetatea ei, — că nu mai poate distru­ In niciun caz nu la dimen­
enna — se­ Ţăranii s-au retras, dar dar răscoala continua. Du­ ge viaţa planetei numai... siunile şi -în sensul versiu­
de cultură); tatului Hunedoara. Ţăra­ nu au abandonat gîndul de pă cum se relatează într-un
e la Erimo nii, victorioşi în majorita­ document contemporan, prin apă. nii biblice. Omenirea a e-
ERIA : Ina- tea satelor din jurul Devei, a cuprinde Deva şi ceta­ noaptea, nobilii din cetatea Religia nu poate argu­ fragiatul“. Araratul, pe ca­ xistat şi înainte de potop
(Mureşul) ; şi-au îndreptat atenţia spre tea ei. în vederea acestui menta nici azi cîteva mări şi a continuat după aces­
il Poenaru cucerirea oraşului şi a ce­ scop, emisarii ţăranilor au Devei, la fel ca şi cei din întrebări pe care şi le-a re „Geneza“ îl constituie ca ta, indiferent de voinţa di­
3IUC : Arl- tăţii. Prin aceasta, ei spe­ pornit prin satele apropia­ Hunedoara, erau îngroziţi pus dintotdeauna omul în buricul Pămîntului, este cu
.or (Mine- rau să încheie socotelile cu te, chemînd pe toţi oame­ văzînd cum ard curţile din peste 3 km sub nivelul Hi­ vină. Calamităţi naturale
f : Dantelă- nii la atacul de a doua zi. Bîrcea, Soimuş, Mintia şi legătură cu pedepsirea de malaiei — Podişul lumii. au fost multe în viaţa u-
esc). un mare număr de nobili din alte părţi. Răscoala către Dumnezeu prin po­ manităţii, începînd de la
pe de o parte, iar pe de Locul de întîlnire era fixat continua. Peste cîteva zile, top a omenirii şi cum s-a A patra : Stăm şi tot ne marile glaciaţiuni care
JS33RSSKSŞ altă parte sperau să captu­ pe malul Mureşului. tot., aici, ţăranii vor soma găsit, totuşi acea „portiţă“ gîndim cum au încăput Sn- i-au fugărit pe oameni în
reze arme şi muniţii în ve­ Duminică, 7 noiembrie, de a-i asigura supravieţui­ ti’-o corabie antică din
:A! derea continuării luptei. tot dinspre Mintia, răscu­ pe nobilii ascunşi în ceta­ rea. lemn, de cîţiva stînjeni, a- peşteri, şi pînă la inunda­
Primul atac asupra Devei laţii au pornit din nou. Au te prin cunoscutul ultima­ tîtea perechi de animale, ţiile care le cunoaştem în
tum care viza schimbarea
a avut loc .în ziua de 6 atacat oraşul şi cetatea. La Prima întrebare : Dacă cu firi deosebite (lei şi oi, zilele noastre, şi pe care
bil pentru din temelii a vechii orîn- oamenii erau păcătoşi, au omul ie va putea stapîni,
ia se menţi- noiembrie 1784, pe -la ore­ cererea insistentă a nobilimii duieli. şi astăzi păcatele lor, ce de pildă), cu ce s-au hră­ pe baza tehnicii,. în viitor.
eerul tem- le cinci după-amiază, sub refugiată în cetate, 70 de nit şi cum s-au înmulţit ?
ical vor că- forma cunoscută şi în alte soldaţi pedeştri şi 74 călări Prof. M. CERGHEDEAN păcate puteau avea cele­ O asemenea aglomerare Judecind pe toate feţele
plonic înso- localităţi. O coloană, după au contraatacat po ţărani. Arhivele statului Deva lalte vieţuitoare de pe Pă­ „blîndă“ de vieţuitoare — versiunea „Potopului lui
escărcări c- mînt pentru a fi osîndite şi de oameni, şi de anima­ Noe“, avem în vedere toc­
ca sufla mo- „în bloc“ la distrugere ? le —, nu este realizabilă mai faptul că, după ultima
lificări tem-
b Tempera- Recent, un grup ele specia­ Un aşa-numit „detector do A doua : De unde atîta nici pe departe chiar as­ mare glaciaţiune, după în­
i fi cuprinsă lişti de la Clinica medicală a Reaîizâri ieşiri din gabarit“ a fost pus apă, al cărui nivel pe glob tăzi, in cazul unui vodoi - călzirea puternică a atmo­
grade, iar spitalului nr. 2 elin Timişoa­ la punct de un colectiv do a crescut în numai 40 de modern, de zeci sau sute sferei Pămîntului, au putut
aximă între ra şi de la catedra de histo- specialişti de la Institutul de. zile şi nopţi de ploaie, pi- de mii de tone. avea loc mari inundaţii,
patologie a Institutului de româneşti cercetări şi proiectări tehno­ nă aproape de virful Ara- care, în concepţia oameni­
alat, se va logico în transporturi din Religia nu poate elucida
la sol. medicină din localitate, au Bucureşti. Detectorul permi­ rat (de 5 165 metri înălţime şi alte multe întrebări şi lor primitivi, au căpătat
pus la punct tehnica punctiei logic, pînă Ia nivel infrace- te sesizarea depăşirilor de
10 aprilie : miocardice. Cu ajutorul aces­ lular al miocardului in vivo, gabarit alo vagoanelor, fără faţă de oceanul planetar), nedumeriri : Dacă toţi oa­ dimensiuni incredibile, de
ral instabilă tui procedeu, care constă in posibilitatea stabilirii unui oprirea acestora. Cu ajuto­ apă care s-a „despărţit“ şi menii sînt urmaşii lui Noe legendă, preluate fără nici
irar noro's. prelevarea prin puncţie trans- diagnostic precoce in mi- „s-a retras“ apoi ca prin şi ai familiei sale, pentru un discernămint de teolo­
-.a averse de eardopatlile cronice şi in alte rul lui, sînt evitate unele ac­ minune, în matca ei. (Pen­ că ea singură se zice în bi­ gie şi vehiculate de ea timp
ie descărcări toraclcă a unul fragment ■ afecţiuni ale inimii, greu de cidente, cum ar fi distruge­ de secole.
miocardic şi analiza Imediată delimitat prin procedeele cla­ rea unor instalaţii fixe, a lu­ tru informare arătăm că blie că a scăpat de la Po­
se asigură studiul histopato- sice do investigaţii. crărilor de artă.