Page 41 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 41
Proletar! din toate ţările, uniţi-vâ 1
ANUL XXXI
NR. fi (Hi 7
JOI,
12 AUKÎUE
1079
1 pagini — 3ft bani
Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu ÎNTREPRINDERII"
>,ZU!A
U» Casa de cultura Ui/«
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu Petroşani se organizează
periodic ziua întreprinderi
lor miniere. în cadrul re
centei manifestări organiza
te de I.JVI. DÎIja au fosi lu
In Republica Gaboneză minate diplomele de frun
taşi in întrecerea socialistă
pentru rezultatele obţinute
in 1*78, Asemenea merite
ale hărniciei au primit iug.
Oaspeji ai muncitorilor de la minele Petre Tudor, şeful sectoru
lui 1, precum şi şefii de
brigăzi Gheorghc Ghicioiu,
Ştefan Miha.1, Pa vel Şchio
Moanda şi Mounana pii, Emil Alonesei, Constan
tin Bura, Va.silt; Zaharia,
Rn/fay Gyula. A urmai un
Banda nr. 4 do cusut, de la Fabrica do încălţăminte «lin frumos program ari ist ir
In cursul duţpă-am iezii va fi realizată, cu concursul mar Bongo. aclamă înde Hunedoara. Foto : VlRGlî, ONOUJ susţinut de formaţiile T.M.
do. marţi, preşedintele ţării noastre, prelungirea lung pe şeful statului ro DîJja şi de taraful „Mb\-
■Nicolae Ceauşescu, împreu acestei artere de comuni mân, pe care îl întâmpină, Lucrul simultan la mai multe maşini dra“ al Văii .fiului. {PE
TRU GATN’A, muncitor. i.M.
nă cu preşedintele Omar caţii afcît de importante du.pâ obiceiul locului, cu mija).
Bongo, s-a întâlnit cu mun pentru dezvoltarea econo ritmuri de tam-tam. dan
citorii de la minele din miei Gabonului, suri şi cîntece. Este o ade Productivitate sporită, „ŞTAFETA
Moanda şi Mounana, şi cu La Moanda, prima loca vărata sărbătoare popu CRAVATEI,OR ROŞU
populaţia din aceste locali litate unde aterizează eli lară, ce oferă o imagine CU TRICOLOR
tăţi, copterul prezidenţial, se vibrantă a bucuriei mine avantaje economice Ea Orăştie s-a desfăşurat
■ P r e ş e d i n ţ i i Nicolae află marile mine do man rilor şi locuitorilor din Chemarea tovarăşului ţirc-a indicelui de încărca cea de-a f»’-a ediţie u „Şlă-
fetei cravatelor roşii cu tri
Ceauşescu şi, Omar Bongo şa n, care. împreună cu alte Moanda de a avea în mij re a acestora, la creşterea color 4 * — amplă manifestare
au efectuat călătoria spre exploatări din ţară, situ locul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar productivităţii şi la aco politico-cducativă şi culiu-
aceste importante centre ează Gubon.nl pe locul trei Nicolae Ceauşescu. general al partidului, că perirea, într-o bună mă ral-sportivă, organizată cu
tre o mişcare de masă în
miniere la bordul unui c- în lume in ce priveşte ex Dînd expresie acestor sură, a necesarului de
1-teopter, fapt care a oferit tracţia acestui minereu. sentimente, primarul loca extinderea lucrului simul muncitori calificaţi, ne
tan la mai multe maşini,
prilejul de a survola punc în piaţa oraşului, o mare lităţii Moanda. Victor Mag- spune inginerul Jrimie
tul terminus al unei căi fe mulţime de oameni salută nagna. a rostit un cuvînt are un puternic- ecou în Miîcă, directorul uzinei.
rate transgabonczc şi iti eu entuziasm pe preşedin de bun venit. rîndurilf- muncitorilor din Dau doar un singur exem
nerarul de-a lungul căruia ţii Nicolae Ceauscseu .şi O- La rugămintea gazdelor, Combinatul siderurgic Hu
a luat cuvin tul tovarăşul nedoara. Tot mai mulţi plu. Avînd un deficit de prilejul sărbătoririi a îîOîfl
Nicolae Ceauşescu, .încon sînt cei care înţeleg că lu aproximativ 200 de aşchie- de ani de la crearea pri
Reînfoarcerea !a Libreville jurat cu deosebită căldură crul la mai multe maşini tori. prin trecerea în sec mului stat dac centralizat
si independent şj aniversa
de minerii şi locuitorii o- asigură * multiple avantaje, torul frezelor de danturat, rea a :i0 de ani de Ia crea
Miercuri dimineaţă, pre la nivel îrtâlt consacrat raşului, care, în timpul a- atît pentru societate, în al maşinilor de ascuţit şl rea primelor detaşamente
de pionieri din tara noastră.
al altor grupuri de utila
şedintele Republicii Socia dezvoltării pe mai departe locuţiunii, i-au făcut vii ansamblul ei, cit şi pentru je, la metoda de lucru si Acţiunea, se înscrie in cea
liste România. tovarăşul a colaborării pc multiple manifestări de simpatie, a- fiecare muncitor în parte. multan, am acoperit nece de-a Ii-a ediţie a Festivalu
Nicolae Ceauşescu, şi tova planuri, a cooperării eco p Iau dînd în repetate rîn- Colectivul Uzinei nr. 5 sarul a 50 de oameni. 1>- lui naţional „Cîntarea Româ
niei“ si s-a bucurat de un
răşa Elena Ceauşescu, îm nomice româno-gaboneze, duri, aclamînd pentru prie piese de schimb şi repa curînd, ani înaintat con deosebit succes. (AU RIGA
preună cu preşedintele Re în folosul ambelor popoare, tenia româno-gaboneză, raţii — avînd la bază ex ducerii combinatului un URS, subredacţia „Cuvin (
perienţa acumulată de cîl-
publicii Gaboneze, Omar al progresului celor două studiu în care. subliniind pionieresc“. Orăştie).
Bongo, şi soţia sa, Jose- ţări. (Continuare în pag. a 4-a) va timp, a trecut. după avantajele polideservirii, CURSURI
Conferinţa cu cadrele de
¡phine Bongo, s-au reîntors conducere din economie, la propunem extinderea me UE CALIFICARE
ia Libreville după vizita extinderea metodei polido- todei în toate sectoarele
Conducerea I.C.S.A.P. K«-
întreprinsă la FranceviMe Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, servirii maşinilor în toa unde acest lucru este efi m-doaia a organizat
şi în provincia Haut- cursuri de calificară şi per
te sectoarele unde acest
Ogooue. împreună cu tovarăşa procedeu este eficient şi cient şi se poate realiza. fecţionare la care pari ici uu
Inginerul Viorel Cărmă-
107 lucrători :
barmani,
Întîlnlrile cu populaţia posibil. în continuare, vom zan, şeful secţiei prelu bufeiari, cofetari, şefi <(c
oraşului Franeeville. cu prezenta opiniile unor con crări, ne prezintă felul în unităţi — aflăm de lă tova
minerii şi locuitorii din Elena Ceauşescu, va efectua ducători ai procesului de care a fost organizat gru răşa Doina Ruş, inspector
la biroul personal al între
Moanda şi Mounana. alte producţie, ale unor mun pul maşinilor de danturat prinderii.
momente ale vizitei s-au o vizită oficială de prietenie citori care deja lucrează din atelierele 1 şi II meca
constituit în tot atîtea măr la mai multe maşini o- nică, sectoare în care deja CONSTRUCTORI
turii grăitoare ale bunelor în Republica Burundi dată, precum şi aspecte se lucrează după metoda ÎN EXCURSIE
raporturi de prietenie, con concrete surprinse în ate polideservirii.
Un grup de constructori
lucrare şi stimă reciprocă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Repu lierele şi secţiile unităţii. — Am amplasat toate de la Şantierul n adurţiu-
statornicite între cele două blicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena — Experienţa dobîndită frezele de danturat în- ne:t principală, de pe ame
ţări şi popoare, ale pre Ceauşescu, va efectua, In a doua parte a lunii aprilie după introducerea lucru tr-un panou al atelierului, najarea hidroenergetică tîîti
ţuirii şi respectului de care a.c., o vizita oficială de prietenie în Republica * Bu lui simultan la unele gru în aşa fel îneît trei mun- Mare-Rc.teznf, împreună eu
familiile lor, au efectuat o
se bucură România, pre rundi, Ia invitaţia preşedintelui Republicii Burundi, puri de maşini ne-a con agreabilă excursie in zona
şedintele Nicolae Ceauşescu. colonel Jean Baptiste Bagaza, şi a doamnei Fausta vins că metoda este de MIRCEA LEPADATU vestică a Văii Jiului. Au
Totodată, vizita a prile Bagaza. mare eficienţă, ducînd, în fost vizitate lacul de acu
mulare de ia Valea de Peşti,
juit continuarea dialogului primul rînd, la îmbunâtă- (Continuam în pag. a 2-a) frumosul motel ce se re
flectă tn apele cristaline ale
iacului, localitatea si caba
na Cimpu lui Ncag.
ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT :
„OLIMPIADA
STRUNGARILOR
Din gîndirea social-politică a preşedintelui şi FREZORILOR“
României,
La I.M. Barza a avut loc
„Olimpiada strungarilor şi
Nicolae Ceauşescu frezorilor“, faza pe între
prindere. Au participat 18
tineri meseriaşi, clasaţi pe
primele locuri In faza de
DEZARMAREA — NECESITATE VITALĂ masă. In final, primele
A ÎNTREGII OMENIRI locuri au revenit, în ordine,
la strungari, Iui Cornel Vîr-
uea, Mircea Stanciu şi Ioan
IMoştiu, iar la frezori, lui
La zi în agricultura Voicu Tudor, Nicolae Trifa
şi Ioan Sandu.
Vedere din centrul oraşului Vulcan.
In grădinile de legume lucrările
nu trebuie să stagneze ! Oameni şi fapte de ia L ilrieani
Să scrieţi neapărat în condiţiile deosebite ale stra în stăpinire .şi să utilizeze ne-am gîndit că aşa se poate
® Restanţele la plantatul şi semănatul legumelor „Drumul socialismului“ des tului lă din cîmpul minier această zestre tehnică în învăţa şi mai bine. Ne-am s
pre complexul nr. 2 de la
în cîmp să fie grabnic înlăturate © La ferma I.L.F. mina 'noastră, despre oa Uricani, să pună la încer valoare de aproape 10 mi adresat apoi specialiştilor. !
din Sîntandrei a fost plantat primul hectar cu roşii menii care l-nu montat şi care priceperea, îndrăznea lioane lei — mineri, eleetro- Am ascultat cu atenţie ex- J
la şi tenacitatea cadrelor
lăcătuşi, cadre tehnice.
în solar şi acţiunea continuă © Această lucrare tre lucrează cu el, pentru eă tehnico-inginereşti şi a plicaţiile tovarăşilor Aurei |
buie urgentată şi la C.A.P. din Geoagiu şi Aurel Vlai- aici s-au petrecut multe muncitorilor. Cu atit mai Şi s-a pornit Ia treabă... Brînduş, directorul minei *
cu © Atenţie sporită recoltării şi valorificării legu fapte interesante — ne-a mult, cu cit lipul de com — Am studiat împreună Petrila şi inginerului Au- 8
melor-verdeţuri. recomandat secretarul co plex de susţinere şi tăiere complexul, cu documenta rel Marham de la aceeaşi * H
mitetului de partid al mi mecanizată ce urma să fie ţia în faţă, piesă cu piesă mină, apoi pe ale ingineru- j
nei Uricani, tovarăşul Cor introdus, nu numai că nu — relatează inginerul Ia- lui Ovidiu Avramescu de '
nel Bololoi. cob Stoica, şeful sectorului
Organizîndu-şl temeinic rească a răspunderii cu ca a fost utilizat, dar nici — l-am montat şi l-am de la mina Vulcan, care ne-au J
activitatea în legumicultu ro legumicultorii pregătesc Despre complexul al 2-lea măcar nu mai fusese vă montat mai întîi la supra demonstrat cum funcţionea- j
ra, fermele unor unităţi a- soarta recoltei acestui an, de la Uricani. şi despre oa zut la Uricani. După ce au faţă. Ne-am deplasat apoi ză utilajele de la ei, ne-au ,
menii lui se pol spune, in
studiat amănunţit zăcămân
gricolo cooperatiste cum a spiritului de buni gospo tr-adevăr, multe lucruri in tul, după ee s-a stabilit că, Ia minerii din Vulcan şi pus în gardă cum să pre- t
sint cele din Simeria, Sin- dari dovedit în. folosirea teresante. Introducerea în începînd cu panoul A. 1, la cei din Petrila, care fo venim unele greşeli, fără J
tandrei, Deva şi altele au ferestrelor dintre ploi. subteran a unui utilaj gi cărbunele din acest strat losesc utilaje asemănătoare a păstra nici un secret din i
reuşit să încadreze in gra Există însă şi unele uni gant care echivalează cu o se va exploata cu complex pentru a învăţa din expe experienţa lor. Toate aces- I
rienţa lor. Le-am adresat
fice majoritatea lucrărilor tăţi care la această dată uzină mijlocie ridică pro de mecanizare, s-a trecut multe întrebări, i-am ur B. ILIESCU |
aflate la ordinea zilei, în se prezintă cu serioase ră- bleme deosebite. Era fi la rezolvarea primei pro mărit cum muncesc şi am
deosebi plantatul în cîmip mîneri în urmă la planta- resc, deci, ,ca trecerea la bleme : alegerea celor 17 pus şi noi umărul alături
al le-gumelor timpurii. Re mecanizarea complexă, în oameni care urmau să in de ei în abataje pentru că (Confinuare în pag. a 2-a) î
zultatul este urmarea fi (Conlînuaro în pag. a 2-al
