Page 43 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 43
667 © JOI, 12 APRILIE 1979 Pag. 3
âi
„PIATRA iOŞIE - un ETAPA SEMNAL
cnsmiHi A 25-A PATRULELOR 1
cerc speologic ce-şs DE CIRCULAŢIE \
Rulăm cu viteză regula- ţ
O POLITEHNICA TIMI O U.T.A. — A.S.A. TG. Spectatorii din Copou încă meritară intre Mintia şi l
trăieşte intens viaţa ŞOARA — F. C. ARGEŞ MUREŞ 2—0 (1—0). Preţioa nu s-au bucurat „pe viu“ de
duca ţie o victorie a echipei lor în Deva. Şoseaua e aglome- !
ibă rusă 2—0 (2—0). Timişorenii — sa victorie a arădenilor a rată. Din sens invers vin 1
duri: „Doi- în cursă impetuoasă de re fost cucerită şi cu aportul actualul retur. Au înscris
“ din Tg. Speologia — domeniu al printre primele din ţară venire la... nivelul lor — au hotărîtor al portarului Du- Romilă (min. 77), respectiv turisme, camioane, trac- ţ
cercetării golurilor subpă- atît ca lungime cit şi ca cadam, care s-a opus con Şoşu (min. 85). toare, ba chiar şi cănile. /
■ui dv. li- frumuseţe. Cu aceleaşi pri detronat liderul într-un joc traatacurilor tăioase ale mu Conducătoarea auloturis- >
imandăm... mîntene — este tot mai în care, se pare, argeşenii reşenilor. Au marcat Domi- 9 UNIVERSITATEA CRA
icnesc mult cunoscută şi practica lejuri au fost vizitate zone n-au mai reuşit apărarea ce mului 2-HD-4022 e grăbi- ţ
pentru co tă de diverse categorii de carstice din ţară, unde na le-a adus atîtea puncte din de (min. 43) şi Cura (min. IOVA — JIUL 2—0 (2—0). iă. Semnalizează intenţia l
ri din pă- tura e deosebit de darnică deplasare. Au înscris Iuga 89). La U.T.A. a debutat un Dacă meciul n-ar fi avut de depăşire deşi o aseme- '
. Episodul oameni ai muncii din Va (min. 18) şi Dembrovschi tînăr jucător (18 ani) Caran- două reprize... Mai ales pe
si constru- lea Jiului. Cercul de speo în frumuseţi: carstul de la (min. 30, din lovitură dc la eioni. prima, în care localnicii şi-au nea manevră este foarte \
logie „Piatra Roşie“ din Ponoarele (Mehedinţi), Va 11 m). asigurat victoria prin golu riscantă in condiţiile de l
Petrila, care îşi aniversează lea Cernei de la izvoare trafic descrise. O întrebăm 1
zilei în e- © SPORTUL STUDEN rile lui Beldeanu (min. 16)
un deceniu de existenţă, la Herculane, valea Ialo- O C. S. TlRGOVIŞTE — şl Marcu (min. 40). Oricum, din gesturi dacă nu-şi dă )
ilui. Ediţie este una din asociaţiile iu miţei în Bucegi, Ponoarele ŢESC — STEAUA 0—3 (0—2). este prima deplasare din re seama că nu poate depă- l
i judeţul bitorilor naturii cu o fru (Munţii Apuseni), Valea Ia F. C. BIHOR 1—0 (0—0). Victorie clară a militarilor, tur în care Jiul a scăpat sub şi. Asia o enervează. Si- i
care au jucat fără Dumitru
moasă şi bogată activitate. dului — Munţii Piatra Cra Chinuită mereu, cu 2—1, cu şi Xordănescu. Au marcat 3 goluri. E un pas... gur, dumneaei se află la 1
documen- Numele l-a împrumutat de iului. 1—0, dar cu victorie pe te Zahiu (min. 5), Năslase (min. volanul unei Dacii 1300, l
ren propriu, C.S. Tîrgovişte
realizat de la masivul „Piatra Roşie“, începînd cu acest an. ac 43, din penalti) şi M. Râdu- © F. C. BAIA MARE —
franceză tivitatea cercului speologic a ajuns şi se menţine pe lo canu (min. 90, tot din pe GLORIA BUZĂU 1—0 (1—0).
cîntecului aflat în nord-estul oraşului cul 4. Marea speranţă a bi-
Petrila, deoarece primele „Piatra Roşie“ a trecut sub horenilor s-a irosit în min. nalti). Echipa cea mai ofensivă are
peşteri vizitate şi cprcetate egida Comitetului munici 51, cînd Marinescu a mar © POLITEHNICA IAŞI — totuşi probleme cu marca
de membrii cercului, în pal Petroşani al U.T.C. şi cat unicul gol. S. C. BACAU 1—1 (0—0). rea golurilor. Golul a fost
fiinţat în urmă cu 10 ani, Biroului de turism pentru j 0 DINAMO — OLIMPIA înscris de Terheş (min. 33). ţ
au fost cele din acest ma tineret. în noul local s-a a- * cum „să ţină trena“ unui ,
siv. menajat un laborator foto S. MARE 3—1 (0—1). Condu C Li A S A M E N T U I Trabant ! Şi depăşeşte : )
De-a lungul anilor, în grafie pentru alb-negru şi să din min. 23 de Olimpia 1. Dinamo Bucureşti 25 12 7 G 33—17 31 in virf de pantă. Face un \
(a marcat Ilelvei), echipa
: G,00 Ra- palmaresul acţiunilor între color, care se află în curs Dinamo şi-a rfevenit şi s-a 2 F. C. Argeş 25 14 3 8 37—*23 31 slalom printre autovehicu- i
îineţii; 7,00 prinse de membrii cercului de dotare cu materialele impus abia după ce marele Steaua Bucureşti 25 13 4 8 45—25 30 le, ca la „raliul morţii“, i
00 Revista intră una cîte una peşteri necesare desfăşurării vii suflet al echipei, Dinu, a tre 4. C. S. Tîrgovişte 25 12 ‘ 5 8 30—23 29 Încercăm s-o ajungem. \
erul ftiolo- toarei activităţi. Cercul va cut la mijlocul formaţiei sa 5. Universitatea Crai ova 25 10 8 7 31—19 28 Zadarnic, S0 km pe oră in i
in de ştiri; din zonă : Peştera de Aur 6. F. C. Baia Mare 25 13 2 10 27—26 28
ascultători- (Cîmpu lui Neag), Alunii fi îmbogăţit cu materiale le, impingînd-o, cu două 7. S. C. Bacău 25 10 G 9 29—24 2G oraş nu ajung pentru a- J
1 de ştiri; Negri (Jiul de Vest), peş turistice şi pentru speologie goluri proprii (min. 60 şi 80), 8. Sportul studenţesc 25 10 G 9 33—33 26 ceasta, aşa că reintrăm in )
nul femei- terile Ulciorului şi de Sub (rucsacuri, saltele pneuma spre victorie şi spre... locul 9. Politehnica Iaşi 25 9 7 9 28—30 25 legalitate in timp ce bo- i
cţi ai - 1. A mai înscris D. Geor- 10. Politehnica Timişoara 25 10 4 11 24—25 24
: — Tvvri- Cetate (Bolii), Tecuri, Cor- tice, saci de dormit, corpuri gescu (min. 75). 11. Jiul Petroşanii 25 10 4 11 29—3 G 24 Udul 2-1ID-4022 scrîşneşle ?
i Atlas; fol nelu, Cioclovina, Şura Ma de iţuminat portative, corzi 12. A.S.A. Tg. Mureş 25 9 íj 11 33—42 23 puternic din cauciucuri la \
ia de ştiri; re, Avenul de sub Tăul şi cordeline, corturi). Pen 13. U. T. Arad 25 8 G 11 33—33 22 curbe. \
;ră Radio- O CHIMIA RM. VÎLCEA — 14. Olimpia S. Mare 25 10 2 13 26—39 22
î de ştiri ; Negru, Izvoreni (Munţii tru atragerea tinerilor spre F.C. CORVINUL 3—1 (0—1). 15. F. C. Corvinul 25 9 3 13 31—37 21
a folcloru- Sebeş), peşterile din Ogrin tainele acestor interesante Ceea ce părea să devină o 1G.Gloria Buzău 25 Í) 3 13 26—38 21 SINTEŢI l
Repere in- (Polatişte), de la Geoagiu, îndeletniciri, organizăm ex mare realizare, după golul 17. Chimia Rm. Vîlcea 25 8 5 12 27—40 21 DE ALTA PĂRERE ? \
) De la 1 poziţii fotografice, proiecţii 18. F. C. Bihor 25 G G 13 23—35 18
înivers 20; Avenul Vînătorului (Vul înscris de Klein în min. 22,
16,25 Tch- can), Avenul Floarea de diacolor, simpozioane, tabe s-a năruit doar în 10 mi ETAPA VIITOARE (22 aprilie) : Gloria - Univ. Craiova : Cine trece prin livada J
e în agri- colţ (Iorgovan—Retezat) etc. re de lucru dar mai ales nute, cînd hunedorenii au Steaua — Poli. Iaşi ; A. S. A. — ■ Chimia : F.C. Bihor _ cooperatorilor din Sinian- \
itec pentru deplasări în teren. primit 3 goluri : Carabageac Dinamo ; S. C. Bacău — F.C. Baia Mare ; F. C. Corvinul —
itemporan; Membrii cercului, îndeo (min. 51), Gabriel Stan (min. ------—„---------, Jiul — Sportul stand. ; Olimpia S. M. — drei răinine surprins de 1
ştiri; 17,05 sebi tineri, au participat la Jubileul cercului de speo 59) şi Stanca (min. 61). Poli. Timişoara ; F. C. Argeş — U. T. A. faptul că in ciuda vitre- }
i; 18,00 O- manifestările organizate pe logie coincide aşadar cu giei la care au fost su- )
lapsodii de
zică popu- plan naţional — simpozi desfăşurarea unei munci puşi pomii (făcindu-li-se i
ele timpu- oane, conferinţe, tabere de intense de explorare a pa doar stropirile necesare in i
e sonore ; cercetare, schimburi de ex siunii speologilor din Pe această iarnă — n.n.) a- i
oră; 21,00
0,05—5,00 perienţă — beneficiind de troşani, de atragere a noi ceştia au înflorit şi pornit \
il nocturn. sfaturile unor specialişti ai prieteni spre lumea speolo o recoltă bună de fructe, ţ
institutelor de speologie giei, tărîm care oferă, ală Dacă pomicultorii ar mai i
din Bucureşti şi Cluj-Na- turi de petrecerea timpului fi făcut şi alte lucrări — /
,00 Actua- poca. Prilej cu care s-au tre liber într-un mod util şi tăieri, fertilizări şi săpatul \
,10 Româ- cut în revistă peşteri renu plăcut, satisfacţii deosebite. — recolta ar fi mult mai l
umul suc mite : Vîntului, Bulba, Po mare. Nu este aşa Iova- 1
ii uşoară ;
! columna norului, Topolniţa, Mcziad, ŞT. ROMULUS VENŢEL răşi cooperatori din Sin- i
la Muzeul Bpuran, peşteri cu un înalt Cercul de speologie tandrei. ^
18,40 ¡VI e- grad de dificultate, fiind „Piatra Roşie“ Petroşani
aria Buta-
>nate eco- CAFEA LA 2 IBRICE j
ri pe şan-
cţii pentru După 45 de ani de munoă La restaurantul cu au- i
lui de e- toservire din Autogara
are a res-
,00 Radio- Prieteni şi colegi, tovarăşi levat faptul că, în perioada Deva — cum ne-au sesizat ţ
de muncă din cadrul Coo respectivă, T.B. a recrutat mai mulţi amatori de li- 1
perativei „Moţul“ Brad, sute de tineri pentru a de chid aromat — cafeaua se 1
veni muncitori calificaţi, pregăteşte in două ibrice. 1
s-au întrunit zilele trecute In ibricul nr. 1 lichidul ^
pentru a sărbători ieşirea cooperatori cu înaltă califi aduce mai mult sau mai !
care în cadru] cooperativei.
la pensie a colegului lor Cei prezenţi i-au făcut ca puţin cu ceea ce trebuie )
->lâ proble- Traian Banciu, după 45 de douri, i-au transmis felici să fie, în ibricul nr. 2 a- ţ
tria); Eca- ani de muncă, din care, în tări şi urări, şi l-au rugat... cesta nu e altceva decit i
(Arta) ; o leşie călduţă, fără gust 1
Nea Mă rin cadrul cooperativei — 23. să mai treacă pe la coope
i) ; Anima- Cu acest prilej, a fost re rativă din cînd în cînd... şi de culoare indecisă. In ţ
de-aproa- Laboranta Elisabela Ţurcaş arc mare experienţă în munca schimb preţul e acelaşi : I
jtructorul); ce o depune în laboratorul de chimie al I. C. Orăştie, 2 lei.
tectiv par- împreună cu Minodora Lada- execută o analiză la un apa
Totul pcn- rat de iui înalt nivel tehnic.
curse (Re Aplicarea actelor nermalive in activitatea île arhivă
nbrie); Po-
fl ; Poliţia
(Cultural) ; Obezitatea ” consecinfa supraaiimentafiei
rios (Mun- Decretul nr. 472/1971 şi maculatură, creîndu-se con cretului 472/1971 la unele
\ : Lanţul modificarea lui prin Decre
seriile I-II diţii bune de păstrarea ma organizaţii socialiste se ma
ILA; Ulti- tul nr. 206 din 1979 aduc terialelor cu termen per nifestă dezinteres pentru şi sedentarismului, duşman al sănătăfii (îli)
trol — se o serie de reglementări şi manent. Aceste organizaţii pregătirea materialelor do
nei toresc) ; stabilesc totodată răspun şi altele au avut o deose cumentare cu termen de
tntoa.ree- COMPLICAŢII efectelor nefavorabile pe ca diafragmului, relativa fixa
URIC*. deri pentru factorii care bită preocupare pentru pre păstrare permanent care re greutatea excesivă le are re u toracelui în poziţie cie
seriile I-i i conlucrează în acest dome gătirea documentelor, care, trebuie incluse in Fondul Complicaţiile aduse cu si asupra circulaţiei sîngelui. inspiraţie moderată.
RAD; Au- niu de activitate. Ministe ne de obezitate pot fi gru Inima obezului lucrează cu
i — seriile prin importanţa lor, se în arhivistic naţional. în acest pate diferit. Spectrul cel mai Complicaţiile articulare. O-
\: Cele 12 rului de Interne, prin Di cadrează în Fondul arhivis- sens nu putem să trecem larg îl deţin cele cardio dificultate, deoarece ea este bezitatea este deosebit de
sterix (Mi- recţia generală a Arhivelor tic naţional şi au trebuit cu vederea atitudinea cu vasculare. obligată să asigure irigaţia frecvent asociată cu reuma
: întoarce- Statului, îi revine obligaţia deouse la Arhivele Statului. totul contrară legislaţiei in Hipertensiunea arterialii. sanguină a unei mase cor- tismul degenerativ. Asocie
(Patria) ; rea cea mai frecventă a obe
) ; GEOA- de a coordona şi controla Spre regretul nostru mai vigoare a conducerii Insti Toate statisticile sînt de a- zităţii este cu artroza, adică
taj despre activitatea arhivistică din sînt încă în judeţ unele tutului de proiectări şi cer cord că hipertensiunea arte degenerarea cartilajului ar
cultură) ; întreaga ţară, iar institu organizaţii socialiste care rială este mult mai frec Omul şi viaţa
ul liniştit ţiile centrale, organizaţiile cetări miniere pentru căr ventă în rîndul obezilor de ticular, cartilaj sensibil la
ZI: Albul nu aplică actele normative bune din Petroşani. Amin toate vîrslele, în comparaţie efortul mecanic excesiv în
şră — se- socialiste locale şi celelalte tim cu acest prilej că De cu incidenţa acesteia in rîn echilibrată obezitate. în general, dureri
AN: Două organizaţii răspund de evi cretul 472/1971 subliniază le articulare sînt prezente
cultură) ; denţa, selecţionarea, păstra dul populaţiei generale. Ma la 80 la sută din obezi.
‘ristina (li că oricare ar fi deţinătorul joritatea autorilor dau cifre Complicaţiile hepatice şi
: Sfîrsitul rea şi folosirea documente unor astfel de documente, care variază între 50 la sută
l): ILTA : lor proprii şi ale unităţilor acestea sînt bunuri de in şi 90 la sută hipertensivi în porale excedentare. De a- biliare. Studiile efectuate la
na) ; GHE- subordonate. Apariţia aces în activitatea de arhivă. rîndul obezilor. ceea, tratamentul eficace şi pacienţii obezi aparent nor
•ini minu- teres naţional, cărora, sta Dintre bolnavii hipertensivi de durată la obezii cu in mali au pus în evidenţă mo
). tui decret a însemnat pen Sînt neajunsuri în special tul le acordă protecţie.- în evidenţa cabinetului de suficienţă cardiacă impune dificări patologice hepatice.
tru organizaţiile socialiste, în crearea arhivei curente, Dacă marea majoritate a reducerea greutăţii corporale. Litiaza biliară de asemenea
pentru conducerile acestora în dosare pe probleme, du întreprinderilor şi instituţii cardiologie al policlinicii De Varicele membrelor inferi este mai frecventă la obezi.
va, cca. 75 la sută sînt obezi.
şi pentru personalul care pă nomenclatorul înainte lor din judeţ şi-au organi S-a constatat că reducerea oare. Circa 2/3 dintre sufe Complicaţiile ginecologice.
lucrează în domeniul arhi stabilit şi depunerea aces Amenoreea sau tulburările
SSSSSSSS zat depozite cu condiţii co greutăţii corporale duce la rinzii de varice ale membre de ciclu ovarian sîn.t prezen
velor, stabilirea unei disci tora de la compartimente respunzătoare de păstrare normalizarea tensiunii arte lor inferioare sînt suprapon
pline ferme şi a unei meto pe bază de inventare, pe riale chiar în lipsa unui tra derali iar între obezi vari te la 30—40 la sută din fe
1 pentru a arhivei pc care o creează, meile obeze. Este o consta
iea va fi de unitare în acest dome termene dc păstrare la de mai sînt unele care negli tament medicamentos. Pe de cele sînt prezente în pînă în tare obişnuită faptul că du- •
>asă, cu niu. pozitul de arhivă. Activi altă parte, hipertensiunea 40 la sută din cazuri. pă reducerea obezităţii prin
Izolat va Printre numeroasele or tatea de selecţionare se jează. acest lucru. Printre arterială este foarte rezis Spectrul complicaţiilor car
[ va sufla acestea enumerăm B.A.T. tentă la cure medicamentoa diovasculare atit de larg nu cură de slăbire tulburările
rul vestic, ganizaţii socialiste din ju desfăşoară lent şi în unele • Petroşani, întreprinderea se prelungite dacă persistă de ciclu se ameliorează sau
mă va fi deţul nostru care aplică în cazuri fără a ţine seama de minieră Vulcan, C.A.P. Pui, excesul ponderal. este singura consecinţă a dispar.
i 7 grade, mod corect prevederile le criteriile stabilite de lege, Ateroscleroza. Diverse stu obezităţii. Am înfăţişat aceste com
ntre 10 şi C.A.P. Romos, Consiliul Diabetul zaharat. Obezita
gislaţiei arhivistice se re uneori uitîndu-se că mate popular al comunei Zam şi dii au demonstrat că ate tea predispune la diabet. Din plicaţii pentru a sublinia se
marcă Combinatul siderur rialele ce se elimină nu multe altele. roscleroza apare mai frecvent acest punct de vedere argu riozitatea cu care trebuie
gic Hunedoara, întreprinde pot fi predate unităţilor de Reglementarea prin lege şi mai devreme la obezi. O- mentul statistic este deose privită problema pe care
ne-am propus să o prezen
rea de construcţii siderur colectare a deşeurilor de- bezitatea poate antrena creş
\ Aprilie : de către statul nostru a terea grăsimilor şi coleste bit de convingător : 80—85 la tăm.
,ua să se gice Hunedoara, întreprin cît cu aprobarea Arhivelor Fondului arhivistic naţional rolului în sînge şi depune sută din diabeticii cu debu Desigur, toată lumea ştie
va fi va- derea minieră Barza etc. Statului, cum prevede le trebuie să determine lua rea acestora în pereţii arte tul bolii la vîrste mature că există obezi care ajung
plol lo- Prin încadrarea sectorului gea. In această categorie rea unor măsuri concrete, riali, ceea ce poate duce sau înaintate sînt sau au pînă la adînoă bătrîneţe cu
de arhivă cu personalul ne este necesar să amintim hotărîte, care să ducă la în final la îngreunarea sau fost obezi. tulburări minime. Totuşi. în
cesar s-a reuşit ca pînă în I.A.S. Simeria, Cooperativa ridicarea activităţii arhivis- chiar suspendarea circulaţiei Complicaţiile respiratorii. marea majoritate a cazuri
prezent să se întocmească „Moţul“ Brad, U.F.E.T. Pe tic.e la nivelul marilor în în teritorii cum sînt: creie Simptomul cel mai frecvent lor, obezitatea face din indi
îe în ge- o evidenţă corespunzătoare troşani, I.U.M. Petroşani, făptuiri pe care le trăim. rul, inima, rinichii şi mem care aduce pe obez la con vid un „candidat“ la una
u cerul pentru documentele pe care I.T.A. Deva şi autobaza brele inferioare. Aşa se a- sultaţie medicală este obo sau mai multe din aceste
/or cădea junge la complicaţii ca : seala la efort. Aceasta se complicaţii.
rare, mai le deţin. Aproape întreaga Brad, Preparaţia Lupeni, prof. ION FRAŢILA tromboza cerebrală, infarctul datoreşte dificultăţilor în
: lapoviţă arhivă a fost selecţionată, întreprinderea minieră Po- directorul miocardic, anghina pectorală. respiraţie cauzate de : accen dr. ION MARA
predîndu-se circuitului eco roşeni şi altele. Arhivelor Statului Insuficienţa cardiacă. Nu tuarea curburii coloanei ver medic principal cardiolog
nomic o mare cantitate de Ignorînd prevederile De- judeţul Hunedoara există nici un dubiu asupra tebrale, reducerea mişcărilor la Spitalul judeţean Deva