Page 49 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 49
A N U L XZ.'Kf
NU. 6669
SIMBÂTA,
14 APRILIE
197 9
4 pagini — 30 i ani
Vizita tovarăşului Nicoiae Ceauşescu SUCCES IN FINALA
l’lî ŢAKA !
Intre 14—17 aprilie, Ui cinci
centre din ţarii se desfăşoa
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu ră faza pe ţâră a întrece
rilor
artistice
formaţiilor
ale pionierilor şt şcolarilor
din cea de a li-a ediţio a
Festivalului naţional „Cin
In Republica Populară Angola tarca Rom,iniei“. Succes de
plin celor !i» de formaţii ar-
tislice şcolare hunedoreon
prezenţe la faza finalii a
marii competiţii !
începerea convorbirilor oficiale
FILME PENTRU ELEVI
româno — angoleze Ca cinematograful „Lumi
na“, din ni», s-a luat fru
Joi, după-amiază, au. înce ror popoarelor, al păcii în avîndu-1 declaraţia comună moasa iniţiativă ca săpli-
mînal sd ruleze filme adec
put la Luanda convorbirile întreaga lume. româno-angoleză semnală la vate elevilor şi preşcolari
oficiale dintre tovarăşul Tovarăşul Nicolao. Ceauşescu. Bucureşti, in martie 1974, cu lor din comuni. Pentru bi
Nicoiae Ceauşescu. secretar şi tovarăşul Agostinho Neto prilejul vizitei tovarăşului nevenita vacanţă a primă
general al Partidului Comu áu pgpcedat la o informare dr. Agostinho Neto in Româ verii, aici s-a programat să
nist Român, preşedintele Re reciprpcă asupra activităţii nia. Abordind căi concrete ruleze un număr de Hi fil
publicii Socialiste România, celor două partide, consa de extindere pe multiple pla me, printre care amintim :
şi tovarăşul Agostinho Neto, crate edificării vieţii noi în nuri a colaborării româno- „Mama“, „Amintiri din co
pilărie“, „Fraţii .Tderl“, „Da
preşedintele M.P.L.A. — Par România şi Angola, decur angoleze, cei doi • şefi de rii“, ,.¡Ştefan cel Mare“ eto..
tidul Muncii, preşedintele gi ud din documentele pri partid şi de stal şi-au rea care sînicm siguri, se vor
Republicii. Populare Angola. mului tongres al M.P.L.A. — firmat hotărîrea dc a acţio bucura de un real suece“.
Tovarăşul Agostinho Neto Partidul Muncii. na, şi in viitor, pentru adîn- (M. ŢIC, ziarist colabora
a adresat îrţpă o dată urări Tovarăşul Nicolao Ceauşescu, cireâ şi diversificarea coope tor) .
de bun venit tovarăşului şi tovarăşul Agostinho Neto rării dintre ţările noastre.
Nicoiae Ceauşescu, tovarăşei au constatat, de asemenea, Părţile au apreciat că apro
Elena Ceauşescu, celorlalţi cu profundă satisfacţie că fundarea acestor relaţii este
tovarăşi care îl însoţesc pe relaţiile tradiţionale de soli in interesul ambelor noas Unde mergem
şeful statului român. daritate militantă, de s.trîn- tre popoare, al unităţii for
Şeful partidului şi statului să colaboraré, de stimă si ţelor antiimperialistc. <il cau mîine ?
angolez a dat expresie bucu respect reciproc, dintre zei păcii şi cooperării inter
riei de a-i aven . ca oas Partidul Comunist Român si naţionale. La zi în agricultură
peţi pe tovarăşul Nicoiae M.P.L.A. — Partidul Mun Convorbirile, desfăşurate AGENDA CULTURALA...
Ceauşescu, pe tovarăşa Elena cii, intre cele două ţări şi înlr-o atmosferă de calda
© Casa de cultură a sin
Ceauşescu, de a purta dis popoare au continuat să se prietenie şr deplină înţelege Semănatul porumbului - efectuat dicatelor din Petroşani va
cuţii în spiritul prieteniei si adir.ceaşcă, un rol Dotărilor re reciprocă, continuă.' găzdui mîine „Serile tinere
stimei care s-au statornicit tului pelrbşăneah“, o îndră
între partidele şi popoarele cu maximă operativitate ! gită manifestare eullural-
noastre în anii luptei pentru In provincia Lunda-Norte gducativă. precum şi „Dis
independenţa Angoleil- ca si Organizaţiile de partid de să se lucreze cu randamen coteca vacanţei“. © Ansam
în pgrioadn ce a urmai, de în cea de-a doua zi a vi dul avionului prezidenţial, ia sate, consiliile unice a- te maxime ia semănatul blul de cîntece al Casei dc
a ajunge'la noi înţelegeri şi zitei în Republica Populară spre Dundo. unde aterizează -groindtisti'iale şi conduceri porumbului pe cele peste cultură din Haţeg va sus
ţine" mîine; în comuna Bre-
acorduri care să fie in folo .Angola, tovarăşul Nicoiae după o călătorie de aproape tea Română. spectacolul
sul celor două popoare si, in Ceauşescu. împreună cu to 800 .kilometri. le unităţilor agricole sînt 13 000 ha planificate. • - „I.a poale de Retezat“,
acelaşi timp, al progresului varăşa Elenă Ceauşescu au In această vizită în pro confruntate cti sarcina ca, Prin folosirea la întreaga
şl păcii. fost oaspeţii oraşului Dun vincia Lunda-Norte, tovară în aceste zile, cînd -starea capacitate, din zori şi piuă ...Şl CEA SPORTIVA
1
La .rîndul său, tovarăşul şul Nicoiae Ceauşescu şi to vremii s-a ameliorat, să
Nicoiae Ceauşescu a expri do, capitala provinciei Lun- varăşa Elena Ceauşescu sînt concentreze toate eforturi scara Urziţi, a maşinilor de M DEVA « Fotbal : Mu
dă-Norte,
mat, în numele său. al ce La ora'' 9,40, tovarăşul însoţiţi 'de tovarăşul Ştefan le, întreg potenţialul de semănat există create real reşul — F.C.M. Reşiţa (sta
dion „Cetate“, ora 11). •
lorlalţi tovarăş; români, to Andrei, membru supleant ..al mente condiţii ca semăna Baschet : Turneu interna
varăşului Agostinho Neto, Nicoiae v Ceauşescu, secretar Comitetului Politic Executiv forţe şi mijloace mecaniza tul porumbului să firi efec ţional masculin — juniori .şi
conducerii M.P.L.A. — Parti general al Partidului Comu al C.C. al P.C.R., ministrul te la încheierea grabnică tuat în mai puţin de zece cădeţi diil R.S.R. .şt R.P.U.
1
dul Muncii, poporului ango nist Român, preşedintele Re afacerilor externe, Paulo a Insămînţării . cult , ivi iov zile bUne de lucru în pi mp. — la Sala ¿porturilor. M O-
lez, vii mulţumiri pentru publicii .Socialiste Roniâniay- Jorge Texeira. membru su din prima epocă (carto;!!, Realizarea unor viteze zil RAŞTIE © Fotbal: Dacia —
U. M„ Timişoara (stadion
primirea deosebit de căldu tovarăşul Agostinho Neto, pleant al Comitetului Cen legiune şi plante dc nutreţ), nice sporite dc către fieca „Dacia“, ora 11). Rţ PETRO
roasă ce le-a fost rezervată, preşedintele iVLP.L.A. — Par tral al M.P.L:A. — Partidul ia erbicidarea cerealelor ŞANI © Fotbal : Ştiinţa —
împreună cu convingerea că tidul Muncii, preşedintele Muncii, ministrul relaţiilor păi oase şi ia ofecluareâ'.cu re' formaţie., dc mecaniza Minerul Ghelâri (stadion'
discuţiile la nivel înalt vor Republicii Populare Angola, externe, de alte persoane o-, maximă operativitate a" in tori este- hotărîtor condiţio ăStiinla“, ora 11). © Hand
da noi perspective colaboră tovarăşă Elena Ceauşescu ficiale române şi angoleze. nată de luarea unor mă bal : Utilajul ştiinţa Petro
rii românô-àngoleze. pentru şi tovarăşa Măria Eugenia La sosirea pe aeroportul sămînţării porumbului. Ex suri organizatorice chibzui şani — Sidefiu .Embolia (te
binele şl prosperRa'ea tutti— Neto, se îndreaptă lh bor- din Dundo. tovarăşul Niralae perienţa ; cooperativelor a- te privind asigurarea unui ren C.S.Ş.. ora 40). © Şah:
Etapa judeţeană a campio
Ceauşescu şi tovarăşul Agos gricole d n Rapoltu Mare. front larg de lucru la pre natului feminin — senioare
tinho Neto. tovarăşa Elena Foit, Strei. Orăştie şi alte gătirea patului germinativ, (Casa de cullură). M PK-
IN EDITURA POLITICA A APARUT : le, care an de an obţin TRILA • PO)>ice : Pre
Ceauşescu si tovarăşa Maria aprovizionarea în cîmp cu paratorul — .Progresul Ora
Din gîn'direa social-politică u preşedintelui Eugenia Neto sînt întîmoi- producţii sporite la ha. a seminţe. îngrăşăminte chi dea (arena Preparatorul).
naţi de Joao Ernesto dos
evidenţiat necesitatea înca
tu VULCAN « Fotbal ; Mi
României, Santos Liberdade. comisarul drării în epoca optimă a mice şi erbicide, evitarea nerul — Metalurgistul Sarîu
provinciei Lunda-Norte. de insămînţării porumbului, oricăror deplasări inutile (stadion „Minerul“, ora 11).
Nicoiae Ceauşesc« alte oficialităţi, de repre cu tractoarele, organizarea
zentanţi ai Companiei de orice zi de întîrziere sol- lucrului în schimburi pre tM LUPENI • Fotbal : Mi
LICHID AR IHA SUBDEZVOLTĂRII, A DE diamante a Angoleî „Dia- dîndu-se cu pierderi de or lungite şi pe cîte două nerul — Mei aiul Rovinari
(stadion „Minerul“, ora ll);
CALAJELOR DINTRE STATE, FĂURIREA mşng". dinul a zecilor de procente schimburi, folosind în acest n HUNEDOARA © Popice:
Un mare număr de locui-
NOII ORDINI ECONOMICE INTERNATIO rţori din Dundo şi din oraşe d;n recoltă. Iată de ce s.e scop personalul instruit din Metalul — C.F.R. Timişoara
impune cu acuitate ca în
(arena „Metalul"). • Hand
NALE — PROBLEME CARDINALE ALE ZI le apropiate au venit pe ae- decada a doua a acestei S.îvT.A. şi din C.A.P. bal: Constructorul — C.S.M.
LELOR NOASTRE. luni în toate unităţile agri sibiu (teren „Constructorul“,
ora 11.45).
(Continuare în pag. a 4-a) cole de stat şi cooperatiste (Continuare în pag. a 2 al
- Minerii de la Lypenî amplifica întrecerea socialistă
în subteran şi sporurile de producţie
După cum am consemnat
la timpul potrivit, ultimele • Cea mai mare depăşire pe Valea Jiului : 31 000 tone de cărbune Ioan şi-au îndeplinit şi de
păşit angajamentele asuma
trei luni ale anului 1978 au
fost fructuoase pentru mine © Angajamentele anuale au fost deja onorate te. Despre acesta din urmă,
care, împreună cu brigada
rii de la Lupeni, anunţîn- ® 7 sectoare de producţie, toate peste plan pe primul trimestru lui de 40 de oameni, a extras
du-se în continuare rezulta suplimentar în cele trei luni
te bune în producţia de © La baza succeselor — munca ordonată, abnegantă
cărbune. Munca din abataje © Cadrele tehnice — prezenţe permanente pe frontul cărbunelui şi o decadă din an mai mult
de 20 000 tone de cărbune,
— bine organizată şi con se cuvin menţionate preci
dusă — mecanizarea masivă « Iniţiatorii întrecerii socialiste pe ţară se gîndesc la locul I zările tovarăşului Dumitru
a lucrărilor miniere, price Făiniş, preşedintele comite
perea şi dăruirea oamenilor tului sindicatului pe I.M.
începuseră sâ dea roadele Lupeni :
scontate. Minerii de la Lu — La nivelul tuturor sec
peni, însufleţiţi de îndemnu toarelor şi brigăzilor, între-'
rile secretarului general al cerea socialistă cunoaşte o
partidului, tovarăşul Nicoiae puternică emulaţie, inregis-
Căauşescu, date . chiar la ei trindu-se constant însemnate
la mină în toamna anului depăşiri de plan. Cea mai
3977, îşi respectau euvîntul mare depăşire o are brigada
dat. lui Kacso Ioan, de ia secto
Timpul a trecut şi destoi rul VI, care, lucrînd cu un
nicii mineri de la Lupeni. complex mecanizat, de sus
cărora le-a revenit cinstea Producţia extrasă suplimen lescu, şeful complexului chemat la întrecere toate ţinere, tăiere şi încărcare, a
de a-i chema la întrecere so tar pe mină se cifrează la „Lupeni 3“, preşedintele co sectoarele din Valea Jiului. obţinut în luna martie trei
cialistă pe toţi minerii ţării, 31 000 tone de cărbune cocsi- mitetului de sindicat al sec Avem obligaţia să fim în recorduri pe Valea Jiului :
şi-au sporit mereu hărnicia ficabil. Cele mai bune rezul torului IV. Sîntem sectorul frunte. cea mai mare avansare luna
'în abataje, depăşindu-şi frec tate le au sectoarele IV cel mai mecanizat de la mi Odată cu afirmaţia acestui ră (55 mi), cel mai bun ran
în „pinlecele“ încins la vent sarcinile de plan. Pe (+18 000 de tone), VI (+10 400 na Lupeni şi din Valea Jiu brigadier deosebit de price dament (12,60 tone/poşt) şi
mii de grade al cuptoare panoul de onoare din incinta de tone), VII (+1650 de to lui — dotat cu 4 complexe put şi inimos trebuie spus cea mai consistentă depăşire
lor de 400 tone, de la întreprinderii, în dreptul a 4 ne), I (+1400 de tone). de înaltă productivitate —, că majoritatea brigăzilor de de producţie fizică (16289
O.S.M. 2, din C.S. Hune din cele 7 sectoare de pro — Este şi firesc ca secto avem oameni harnici şi eu la frontale, în frunte cu tone de cărbune). Asemenea
doara, se plămădeşte o ducţie sînt înscrise depăşiri rul nostru să fie în frunte experienţă, hotărîţi să obţi cele conduse de Ioan Sălă- DUMITRU GHEONEA
nouă şarjă do oţel.' de plan pe primele trei luni — sublinia maistrul electro nă rezultate din zi în zi mai gean, Teodor Boncalo, Con
şi o decadă din acest an. mecanic Constantin. Lupu- bune; Şi mai. e ceva : noi am stantin Lupulescu si Kacso (Continuate in ptsg. a 2-a)
