Page 5 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 5
Proletari din toate ţările, uniţî-vă I
ANUL xxxr
NR. C> 651)
MARŢI
3 APRILIE
11)79
4 pagini — .'îl! S-ani
IN CINSTEA
FRUNTAŞILOR
IN MUNCA
Brigada şi grupul vocal
Calitate şi diversitate în care activează pe lingă co
mitetul sindicaltuUii de li
nie C.F.R. Simeria au ,foşt
in vizită la muncitorii de
producerea, gospodărirea la întreprinderea „Marmu
ra“ clin aceeaşi localitate,
în faţa cărora au prezentat
şi utilizarea materialelor un bogat program artistic,
întregul program s-a bucu
rat de o bună apreciere
din partea muncitorilor, ca
de construcţii re i-au solicitat pe artiştii
amatori de la calea fe
rată să vină eît mai des
Consolidarea continuă a de construcţii, proces care in mijlocul lor.
bazei tehnieo-materiale a înseamnă valorificarea su
_ producţiei, • perfecţionarea perioară a resurselor, a bo
’ mecanismului ' economico- ' găţiilor naturale ale ţării
financiar, prin situarea în şi ale judeţului nostru, prin
centrul atenţiei a indicato obţinerea dintr-o anumită,
rilor calitativi .şi de . efi cantitate de substanţă atra
cienţă, care să stimuleze' să în circuitul economic de
valoarea nou creată, confe-, noi valori de întrebuinţa MULŢUMIRILE
ră noi valenţe procesului re, cu caracteristici supe
de trecere dc la acumulări rioare, tehnice şi funcţio I.P.I.C.C.F. Deva, secţia mecanica : Frezorii Ghcorghe Lup aş şi Vasile Ozon sini doi mun- PENSIONAREI
<. •antitative la o calitate nale. Sarcina revine unită ciiori cu o bună pregătire profesională. în fotografia noastră ei se consultă asupra execu Din Deva, pensionara A-
ţiei unor repere •pentru piese de schimb.
Foto : .VXRGIL ONOTU
no- uă, superioară, determi ţilor producătoare do ma dela litiu ne scrie : „In
năm 1 un caracter modern teriale de construcţii şi ziua de HO martie a.c., că
struţ chirii economiei," cit .şi rh-aş referi concret la lătoream spre Petroşani, jla
locul de parcare Petros am
non' ienclatorulud dc produ I.M.C. Deva, care nu reali pierdut geanta cu toate ac
se.-‘în acest context de sar-’ zează întotdeauna mate &«a_25l in ngrrI<:MlfwFl!& tele şl o însemnată suxuă
cini; şi măsurii subliniate riale de calitate, aşa cum de bani. Eram deznădăjdui
în^ropetate rînduri de con-' este normal, aşa cum im Nici o clipă de răgaz pînă la terminarea tă, pierdusem orice spe
ranţă, cînd seara am fost
di&ccrea partidului, relevate pun exigenţele aetuaie în vizitată acasă de patru
di«\ nou de tovarăşul activitatea dc construcţii. oameni, toţi muncitori pe
NicOvlae Ceau.şescu la Con- Sigur că aici trebuie să-şi platforma industrială de la
Chişcădaga : Nicolae Kaicu,
sfâtu-irea cu cadrele dc: spună mai răspicat cuvin-' însămînţăriior din prima epocă! Riter Adolf, Ioan Scapuleţ
con.d;ucere din economie, tul • şi .cercetătorii şi pro- şi Vasile Villcan. Mi-au
din *3—5 martie a.c., ca 1 i- ' iectanţii de asemenea ma înapoiat geanta cu tot ce
taţea şi diversitatea mate teriale, să gîndcaseă mai Precipitaţiile frecvente ca-, crările cuprinse în tehnolo din cele 50 prevăzute, dar avusesem in ea. Acestor
rialelor de construcţii, gos i-epede realizarea umor ma re au căzut în ultimele zile gii, inclusiv modernizarea puteam să realizăm mai oameni dc mare omenie le
mulţumeşte familia de pen
podărirea şi utilizarea, lor teriale uşoare, ieftine şi cu au determinat întîrzierea lu plantaţiei pe cele 10 ha sta mult dacă maşinile de plan sionari litiu“. Pentru cin
raţională ocupă un loc de m ui tipic funcţionalităţi. crărilor agricole de sezon, bilite la C.A.P. Geoagiu. Zi tat funcţionau mai bine. Ar stea şi omenia lor o me
trebui ca SALA. Haţeg să
a
îndeosebi
de zi cadrele tehnice din u-
semănatului,
. maximă importanţă, în con ceea ce impune măsuri enex"- nităţi urmăresc starea tere manifeste mai mult interes rită pe deplin !
diţiile creşterii -fără prece FLOREA BARBULESCU gice în toate unităţile agri nului pentru a putea finaliza pentru buna întreţinere şi
dent a volumului investi muncilor constructor cole în scopul folosirii cu însăminţarea sfeclei de za funcţionare a acestor utilaje, LABORATOR DE
ţiilor; a ritmurilor, de dez la T.C. Deva, randament maxim a fiecă hăr şi plantatul cartofilor. iar pentru înlăturarea de BIOLOGIE
voltare eeonomico-socială membru în Consiliul de rei ore bune de lucru în Cu forţele existente, semă fecţiunilor să intervină in
a patriei. conducere al ziarului câmp, a tuturor forţelor şi natul sfeclei va fi încheiat in mod operativ. U» nou şi modern labo
„Drumul socialismului" 1 mijloacelor mecanizate. cel mult două zile bune de Sperăm că S.M.A. Haţeg rator de biologie a fost
Aşadar, notez . în primul lucru în timp. De asemenea, construit şi dat iu folosinţă
rind necesitatea îmbunătă IN LEGUMICULTURA urmărim îndeaproape evolu a înregistrat apelul coopera la Şcoala generală din To-
7
torilor din Pui şi va lua
ţirii calităţii materialelor (Continuare în pag. a 2-a) ŞI IN LIVEZI ţia temperaturii solului, pen operativ măsurile ce se im teşti. Acest obiectiv’ care
dispune de chiuvete faian
tru a declanşa la timp semă pun în toate cazurile simi ţate şi apă curenţii, precum
Folosirea deplină d timpu natul porumbului. In aceste lare. şi de toate dotările nece
La încheierea primului jrimestru lui şi utilajelor este un de zile se desfăşoară cu inten ACTIVITATE SUSŢINUTĂ sare desfăşurării unei bu
ziderat căruia îi subordo
ne activităţi, h fost reali
năm toate eforturile — ne sitate aplicarea amenda LA C.A.P. zat prin ntoriurile comune
spunea ing. Lucian Samoi- mentelor calcaroase pe te SINTAMAKIA-ORLKA alo cetăţenilor, cadrelor
nu văii jiului urnim ■. lescu, agronomul şef al Con mînţate cu porumb. Imediat Ţăranii cooperatori din mijlocit al primăriei.
renurile care vor fi însă-
didactice şi cu sprijinul ne
siliului unic agroindustrial
Geoagin. In legumicultura ce va fi posibilă intrarea Sintămăria-Orlea au muncit INIŢIATIVĂ
şi pomicultură, sectoare in mijloacelor mecanice în cîmp cu liărnicje şi duminică la
Opt din cele 10 între zări s-au.înscris întreprin care acţiunile se pot des vom începe luci’ările de pre plantarea stolonilor de căp COMERCIALĂ
prinderi miniere din Valea derile miniere Lupani — făşura şi în „ferestrele" din gătire a patului germinativ. şuni şi la fertilizarea păşu
Jiului au încheiat ultima 10 600 tone de cărbune, Pe- tre ploi. lucrările nu au con nii. Activitatea depusă de CE MERITĂ EXTINSA
lună a trimestrului T "cu trila' — 7 000 tone, Vulcian tenit. Ca urmare, numai in LA PLANTATUL cei peste 50 de cooperatori Iu complexul comercial
planul îndeplinit şi depă . — 1 800 tone, Paroşeni — ultimele trei zile ale săp- CARTOFILOR s-a concretizat în plantarea din strada M. Eminescu din
J
şit. T e întregul bazin pro 1 000 tone, U.ricăni — 250 tămînii trecute, inclusiv du unui hectar şi jumătate cu Ueva, în cadrul alimentarei
nr. .49, condusă de Raveca
ducţia extrasă , peste pian tone. In acelaşi timp se re minică, la C.A.P. Geoagiu Mecanizatorii şi cooperato căpşuni şi fertilizarea a 10 Tomitş, s-h extins metoda
.în luna martie se ridică la marcă echilibrarea produc s-au plantat 4 ha cu varză rii din Pui — rie relata to ha de păşune. Intre parti servirii şi consumării pro
varăşul Francise Vlădoane.
5537 tone de cărbune — ţiei, la întreprinderile mi timpurie, îndeplinindu-se ast preşedintele unităţii — au cipanţi s-au aflat Maria duselor lactate pe Ioc, prin
cea mai marc depăşire lu niere Aninoasa. Lonea şi fel- integral prevederile pla Minja, Olivia Bretean. Irina amenajarea unor măsuţe In
nară înregistrată. In felul Dîlja, care timp mai înde nului la cultura respectivă. fost şi duminică Ia datorie. Băloi. Georgeta Radu. Ana acest scop, clxiar in inte
Am continuat acţiunea de
Plantatul verzei timpurii se
riorul alimentarei. Metoda
acesta planul trimestrial a lungat s-au, confruntat cu va efectua in aceste zile si plantare a cartofilor. După Ţuculină. Petrică Filip, Au- moriiA să fie extinsă si la
gustin Băran si alţii.
fost depăşit pe bazinul car greutăţi. Două unităţi au la C.A.P. Aurel Vlaicu. In ce am încorporat sub braz alte tmităti de profil. (ŞTE
bonifer al Văii Jiului cai rămas cu planul neîndcpli- livezile clasice şi intensive dă" cartofii pe încă 2,5 ha FAN VARGA, ziarist cola
2 500 tone cărbune net. Cu nit — I.M. Livezeni şi I.M. ale C.A.P. Romo.şel, Korrtos maşina s-a defectat. Am borator).
vele mai importante reali Bărbătem. I" şi Geoagiu s-au efectuat lu plantat noi pînă acum 30 ha (Continuare în pag, a 3-a)
NOI MĂRTURII PRIVIND CONTINUITATEA
DACICĂ ÎN EPOCA ROMANĂ
Cuprinsul judeţului Hu cice din Munţii Orăştiei.
nedoara, ţinut in care atît însă c-a gen dc Vas şi mod
vestigiile cetăţii de reşe de'ornamentare nu. sînt di
dinţă a statului geto-dae ferenţieri vizibile. Cu sigu
centralizat şi independent, ranţă că meşterii olari nu
făurit cu peste 2000 de ani erau alţii decît localnici
în urmă — Sarmizegetusa Veţeî, a cărui denumire; tinge şi alte .elemente. Un daci care cunoşteau tipu
Regia —, cît şi a metro ne-o spun inscripţiile, era exemplu ne este furnizat rile de recipiente tradiţio
polei Daciei romane - TJ1- Mic ia. de studierea tipurilor de nale, pe care acum le pro
pia Traiana Augusta Da-'
Cercetarea sistematică în vase ■ specifice olăriei ro duceau în condiţiile tehno
cica Sarmizegetusa, a dat . ultimii ani a ’aşezării civi mane, apărute pe cuprin logiei ceramicii din epoca
în " decursul" anilor poate le, a' necropolei şi a castru- sul aşezării civile şi în in romană.
cele mai concludente măr lui de la Micia a dus la teriorul castrului. în rîn- O altă mărturie privitoa
turii ale continuităţii daci descoperirea unui' consis-' dul' acestora erau frecven re ' la persistenţa dacilor în
lor pînă la definitiva lor tent grupaj de urme ar te recipiente sau părţi de aşezarea de la Micia ne
romanizare: Dintre 'acestea heologice de factură dacica. vase de dimensiuni - mai este furnizată de către
vom stărui. asupra 'celor Aproape nu există colţ în mari, care păreau să fie descoperirea în cadrul ne
scoase la iveală în două perimetrul investigat al vase de provizii, imitând cropolei a mai multor mor
puncte arheologice inves . Miciei în care să nu fi chiupurile dacice. Mai minte de incineraţie am
:
tigate relativ^ recent şi a- ■ apărut un indiciu , a.l pre mult, aceste vase au ca plasate printre mormintele
nume aşezarea dacică sB zenţei dacilor. Pe lingă e- ornament un motiv asemă specifice coloniştilor ro-
tuală pe vli-ful calcaros dé xistenţa .unei cantităţi a- nător cu decorul aplicat pe l ‘
la sud-vest de Deva, Pia preeiabile de ceramică în chiupuri, linia în val pla IOAN ANDRIŢOIU y.y.a.in. i'eiroşani. laboratorul de etectvo securitate nume
tra Coziei şi de obiectivul rândul căreia recunoaştem sată pe umerii recipientu Muzeul judeţean Deva ri- Ing. Tudor Cătauâ lucrează la realizarea unul aparat pen
•civil şi militar de epocă , cunoscuta ceaşcă ! dacică, lui. Evident că pasta diie- tru controlul automat al rezistenţei de izolaţie a reţelelor
romană de lingă localitatea avem posibilitatea dea dis i-ă de aceea a ceramicii da (Continuare în pag. a 3-a) electrice miniere. Foto : VIRGIL ONOIU
