Page 50 - Drumul_socialismului_1979_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (I

Inţelegînd sensul acestui muncă în vederea funda­
deziderat ca mijloc princi­ Domenii prioritare oare mentării normelor la sec­ Mandatul de deputat — onorat
pal de intensificare a preo­ ţiile care vor începe să ar %bM1
cupării întregului nostru funcţioneze în anul 1979, IT4ÊLE'
colectiv de muncă în în­ punerea în funcţiune şi a- cu înaltă responsabilitate
făptuirea sarcinilor cantita­ vizează activitatea de similarea tehnologiei de
tive, calitative şi de efi­ ionitrare, îmbunătăţirea sis­ 12.30 Telex
cienţă economică ale anului temului de recuperare a 12.35 Curs de
12,55 Curs de
în cu.rs, începînd încă de refractarelor în vederea Prin munca cetăţenilor 13.15 Concert
la finele anului 1978 s-au organizare ştiinţifică reutilizării lor şi expedie­ 14,10 Corespon
elaborat o serie de direc­ rii ca deşeuri refolosibile 14.30 ţeni tran
La izvoa
ţii, studii, analize, soluţii la fabricile dé specialitate. se înnoieşte comuna 14.50 Muzică ş
şi măsuri, menite să con­ a producţiei şi a muncii în . cursul acestui an pe. 15.00 Documcn
_ de la alt
tribuie . la organizarea pe baza unor noi analize se Î5,30 Muzică <
baze ştiinţifice a produc­ va continua .acţiunea de ex­ In exercitarea mandatului voluntar instalaţia pentru a- 16,05 Un fapt
ţiei şi a muncii. în aten­ al finalizării concluziilor tindere a lucrului la două încredinţat de alegători, limentara cu apă potabilă proape
ţie, s-au situat preocupările rea vagoanelor la fronturi, maşini, corespunzător spe­ deputaţii noştri — care ac­ a şcolii generale (cantină, 16,25 Muzică i
cercetărilor şi studiilor e- fără locomotivă,:, a, dotării ţionează, în numele şi în in­ internat, baie şi. spălător). A- 16.45 Agenda
pentru asigurarea şi îmbu­ feotuate. De asemenea, prin unor secţii şi activităţi cu cificului activităţii, îmbu­ teresul obştii — sînt ajutaţi 17.15 Clubul tii
nătăţirea gradului de pre­ darea în funcţiune a com­ 31 moto şi electrosti vuitoa­ nătăţirea programării şi şi îndrumaţi de organizaţiile ceste lucrări se iac de către 18.15 Namibia
meseriaşii satului din rîn­
18.35 Săptămin
gătire a unor materii pri­ plexului. Băiţa şi aplicarea re, macarale capră, excava­ chiar reorganizarea unor săteşti- ale Frontului Unităţii dul cărora, se remarcă. Sa- ternă şi
me, materiale şi semifabri­ în practică a. măsurilor sta­ toare etc., mecanizarea fluxuri tehnolgice şi ream- Socialiste. Ei se bucură,- de moilă Lup, Ion Ştefănie, llie 18.50 1001 de s
Telejurna
19.00
cate. Astfel, prin reorgani­ bilite prin studiile şi cer­ transportului pe standuri plasarea unor maşini-unel- asemenea, de sprijinul, comi­ Adămesc şi deputatul Ilie- 19.30 Teleencici
zarea şi îmbunătăţirea sis­ cetările întocmite în vede­ a prafului pentru turnare te. De asemenea, se vor c- tetelor de cetăţeni pe cir- Petru. Asemenea acţiuni 20.00 Film seri:
temului de omogenizare a rea integrării lui în ansam­ în oţelării şi altele, se va fectua analize şi studii în ■cumscripţii. electorale, al lo­ s-au făcut şi se fac şi în le uşilor
minereurilor şi prin adop­ blul activităţii Uzinei nr. 2, obţine în anii 1979—1980 o vederea . stabilirii unor noi cuitorilor din fiecare sat în celelalte sate ale comunei, sodul 6
tarea unui program de de­ precum şi prin alte măsuri posibilităţi dé integrare : cadrul adunărilor populare iar rodnicia muncii locuito­ 20.45 Intîlnirea
seara
servire corespunzător, a de pregătire prealabilă a reducere a numărului de mai eficientă a personalului şi cu prilejul diferitelor în- rilor se concretizează în rea­ 21.45 Telejurna
crescut proporţia minereu­ producţiei de fontă în anul personal indirect productiv din secţiile de producţie, : tîlniri, deputaţii se consultă lizarea în anul trecui a unui
cu peste 100, personal ce va
rilor omogenizate în şarja 1979 va spori, capacitatea fi recalificat şi distribuit la în formaţiile de lucru din cu locuitorii : asupra moda­ volum de lucrări cdilitar-
lităţilor de îndeplinire a sar­
de aglomerare la cele două furnalelor, comparativ cu noile agregate ce urmează secţiile specializate ale U- cinilor ce revin satelor din gospodăreşti şi de înfrumu­
fabrici, la peste 70 la sută. realizările anterioare,, cu a fi puse în funcţiune. zinei nr. 5, la realizarea planul economic al comu­ seţare în valoare de 1,5 mi­
De fapt, aceasta explică în cca. 100 000 tone fontă. Şi programelor de reparaţii nei, asupra modalităţilor de lioane lei, depăşindu-se cu BUCUREŞTI
bună măsură stabilitatea la oţelăria nr, 2,. ca urma­ în, acelaşi context al uti­ capitale şi mijlocii din sec­ acţiune; cu privire la contri­ mult obligaţiile asumate. A- dioprogramul i
nul acesta — pe baza con­
modului de funcţionare a re a măsurilor organizato­ lizării mai eficiente a for­ ţiile respective, asigurîndu- buţia pe care poate şi tre- sultării şi a hotărîrii comu­ Radiojurnal ;
furnalelor, creşterea scoate­ rice şi tehnice luate, prin ţei de muncă şi mai ales a se în acest mod o folosire ,buie să şi-o aducă fiecare presei; 8,10 C
diilor; 9,00 Bu
rii şi scăderea consumului creşterea cu 35—40 kg/t a capacităţii cadrelor ingine­ mai bună a personalului şi cetăţean la realizarea sarci­ ne a deputaţilor şi cetăţeni­ 9.05 Audienţa
lor, a consiliului popular —
de cocs pe tona de fontă aportului fontei lichide, reşti şi economice din com­ realizarea cu randament nilor economice şi edilitar- ne-am angajat să executăm Buletin de şti
la furnale cu 0,5 la sută la îmbunătăţirea activităţilor partimentele funcţionale, sporit a lucrărilor respec­ gospodâreşti. Tot ceea ce se asemenea lucrări în valoare vis ta literară
secţia I şi respectiv cu 3 de deservire şi. extinderea s-a elaborat un program tive. . face in comună şi în fiecare de 1 468 000 lei.. Pînă acum, Legcn şi doi 11
lin
..Uri;
kg la secţia a Il-a faţă de utilizării prafurilor de tur­ tematic cu probleme, ter­ Experienţa de pină acum, sat se stabileşte şi se hotă­ acţionîndu-se pe un front tural; 11,25 Di
realizările anului anterior. nare şi a plăcilor termoizo- mene şi responsabilităţi, modul de .lucru practicat răşte împreună cu cetăţenii, larg, s-au făcut numeroase 11,35 Avanprei
cu cei care sînt chemaţi să
Tv.; 12,00 Bule
în aceeaşi categorie de lante se ya .obţine un spor pentru soluţionarea unora în combinat — în sensul că le şi înfăptuiască. lucrări de gospodărire şi în­ 12.05 Din come
probleme se înscrie îmbu­ de capacitate de peste din problemele prioritare problemele noi sînt abor­ Este de remarcat în aceas­ frumuseţare : curăţire de lui nostru; i:
nătăţirea tehnologiei de 100 000 tone oţel. de producţie; cercetare şi date temeinic şi constituie tă privinţă activitatea deo­ şanţuri şi rigole, plantare de componistic; 1
la 3;
15,00 M
fabricaţie şi a sistemului Un 10c’important în ac­ proiectare, cu care se con- noi . surse de analiză şi so­ sebită desfăşurată de depu­ pomi, amenajare de spaţii 16,00 Radiojurn
de depozitare şi introducere tivitatea de organizare îl fruntă secţiile în. activitatea luţionare — întăresc con­ taţii liie Turdăşan şi Gheor- verzi, reparaţii la garduri si diodivertisment
în consum a cărbunilor are preocuparea şi progra­ tehnico-economică curentă. vingerea că ridicarea la ghe Ursuleanu din salul Căs- faţade de case, curăţire şi serii; 20,00 Roi
văruire de pomi, întreţinere
ce şi melodii
pentru cocsificare, creşte­ mul de măsuri, stabilit pen­ Pot: fi reţinute, dintre a- noi cote- a tehnicilor şi me­ tău, a cetăţenilor, din rîndul 20.30 Azi, in R
rea ponderii cărbunilor in­ tru mecanizarea complexă cestea, teme ca : cercetări todelor de organizare a cărora se evidenţiază Silvia de drumuri ş.a. Toate aces­ Cadenţe sonor
tea exprimă dorinţa noastră
digeni. Faţă de 1978, în pri­ a lucrărilor de transport, privind creşterea purităţii producţiei şi a muncii vor Grămescu, Ana Tomescu, Va- a cetăţenilor şi deputaţilor, diojurnal ; 22,£
dansului; 24,00
ma parte a anului s-a con­ manipulare, încăroare-des- oţelurilor turnate în vid, constitui obiective- de bază leria Dubleş şi mulţi alţii. a consiliului popular de- a ştiri; 0,05—6,(
sumat în plus aproape 55 cărcare şi depozitare a ma­ condiţii privind . utilizarea în creşterea producţiei şi Aici — cetăţeni şi deputaţi conlucra mai bine, mai fruc­ muzical noctur
kg cărbuni de la Lupeni, teriilor prime şi materiale­ blocurilor doiomitice ia zi­ sporirea eficienţei acesteia. — lucrează acum la finali­ tuos pentru a ridica tot mai TIMIŞOARA :
Vulcan şi Petrila pe o to­ lor. Pe baza introducerii a direa cuptoarelor electrice, zarea lucrărilor de construc­ mult gradul edilitar şi este­ litatea radio ;
nă de cocs, ca un rezultat trei trolii pentru manevra­ proiectarea proceselor de Ing. T. GHEOKGHIŢA ţie a căminului cultural şi tic al localităţilor şi comunei nia azi ; 18,15 H
a grădiniţei pentru copii şi
şeful serviciului la executarea reparaţiilor în ansamblu, onorîndu-ne cu lare româneşti
nalităţilor co
mod
exemplar
Minerii de ia Lupeni amplifică întrecerea organizarea producţiei capitale la şcoala din sat. cinste, în încredinţat de 18.30 Mărturii
ne; 18,40 Aco
Toate aceste -lucrări se fac
mandatul
ELORIAN GIURCA de către cetăţeni — cu spri- obşte. scena lirică ; li.
(Urmare din pag. 1) succesele obţinute în abata­ celent, am repartizat mine­ preşedintele comisiei pentru leidoscop sono
je. rii pe operaţii de lucru, creşterea productivităţii jonul consiliului popular —
realizări nu sînt la îndernî- Ioan Sălăgean : Lucrăm condiţii de zăcămint avem muncii şi organizarea prin muncă patriotică şi con­ IOSIF NISTORESCU,
tribuţie în bani. O activitate
na oricui,. Acestor oameni — bine, ordonat, maiştrii şi foarte bune, şefii sînt lot ştiinţifică a producţiei secretarul Comitetului i d l N E N
toată stima. Sigur însă că inginerii sînt tot timpul ală­ timpul alături de noi. Mul­ la fel de rodnică desfăşoară comunal de partid, sa—!sssrara»
sînt multe alte brigăzi care turi de noi şi reuşim să ne ţumim partidului, perso­ şi a muncii şi cetăţenii şi deputaţii din
merită laude pentru munca depăşim zilnic planul. Sigur nal tovarăşului Nicolae din C.S. Hunedoara Beriu care execută în mod primarul comunei Beriu DEVA: O sim
lor abnegantă şi pentru re­ că' fără utilajele acestea Ceauşescu pentru grija con­ de Ump (Patri:
zultatele deosebite obţinute mari, moderne, de înalt ran­ secventă faţă de moderniza­ Tcodoroiu (An
DOARA: Nea i
de la începutul anului. Aş dament, rezultatele noastre rea mineritului şi de condi­ dar (Flacăra);
mai menţiona că minerii n-ar fi la acest nivel. ţiile de muncă şi de viaţă aproape fericire
noştri sînt hotărîţi să-şi am­ Constantin Nichita : Briga­ asigurate minerilor. torul) ; PETROS
plifice realizările de pină da mea nu lucrează cu com­ tiv particular (
acum, să întîmpine cu noi plex de aceea depăşirea de Realizărilor bune de pină tul pentru £olb.
fapte de muncă Congresul al plan nu este prea mare, în­ acum minerii de la Lupeni brie); Poliţistul
XÎI-lea al partidului, a 35-a să noi sîntem bucuroşi că le adaugă zi de zi altele, curse (Republic
Poliţia este in\
aniversare a eliberării patri­ avem condiţii optime de împlinind cu înaltă răspun­ ral); Cu stele 5
ei şi împlinirea a 50 de ani muncă,- de viaţă. Muncim dere muncitorească un de­ crimi in ochi (11
de la luptele minerilor din bine, cîştigăm bine, trăim ziderat de majoră importan­ VULCAN: Cons
Lupeni, din august 1939. bine. Climatul de lucru este tă pentru economia naţiona­ rii (Muncitores
Discutăm şi cu cîţiva bri­ optimist, angajant. Astă con­ lă : asigurarea cu cantităţi Lanţul amintiri
gadieri situaţi în primele tează. sporite de cărbune cocstfi- I-II (Minerul) ;
Abatere zero (ă
rînduri ale întrecerii socia­ Kacso Ioan : Am hotărît cabil, în condiţiile diminuării URICANI: Paşi
liste pentru a le afla opi­ cu băieţii să facem treabă bu­ continue a resurselor de ma­ iembrie); BRAI
nia despre munca şi despre nă. Complexul ne merge ex­ terii prime pe plan mondial. Maelcenna —
(Steaua roşie);
ZA: Astă seară
La zi în agricultură familie (Minere
întoarcere
TIE:
lor (Patria); R;
(Urmare din pag. 1} densităţii optime şi a struc­ sabilităţi concrete pe for­ căra) ; GEOAGIT
turii hibrizilor. De aseme­ maţii de lucru, avînd dato­ le în derivă (C
tură);
HAŢEG
nea, cadrele tehnice de la ria să asigure. îndeplinirea jurămînt —
Sarcina de căpetenie a Direcţia ■ judeţeană- pentru ireproşabilă a sarcinilor zil­ (Popular) ; BHA
specialiştilor din unităţile agricultură şi industraliza- nice stabilite pe fiecare lea jurămînt —
CAL/
Oraş
':
agricole este de a controla rea produselor agricole şi tractor şi maşină agricolă, (Casa cultm
zilnic starea fiecărei tarlale de la unităţile subordonate, să intervină operativ 'neu­ RIA h Aveniui
destinate însămînţărilor şi precum şl de la consiliile tru înlăturarea.oricăror ne­ Juan (Mureşul):
eadorii (Lumina
de a supraveghea calitatea unice agroindustriale, au ajunsuri de ordin organi­ Doctorul Poennr
semănatului, respectarea fost repartizate cu respon­ zatoric. Bloc cu magazine la parter în comuna Sarmizegetusa. Foto: VIRGIL ONOIU
Iii OTO
Cea mai importantă sub­ de tehnica securităţii muncii.
stanţă hrănitoare din furaje Cum poate fi completat deficitul Animalele care primesc uree Rezultatele tr?
o reprezintă proteina, fără în furajare vor fi strict su­ aprilie 1979 :
de care atît viaţa cît şi pro­ pravegheate, atît în faza
Extr. I : 82, i
ducţia animalelor nu este po­ iniţială, cît şi după obişnui- 74, 26, 32, 40 ;
sibilă. Este stabilit şi cunos­ de proteine în hrana animalelor re, pentru a se putea inter­
cut că o vacă în greutate de veni rapid în caz de intoxi­ Extr. a II-a :
500 kg are nevoie pentru caţii. 75, 18 - , 20, 71,
întreţinerea organismului său semisilozul de leguminoase funcţie de vîrstă şi greutate Cea mai răspîndită metodă disponibile şi numărul de Pentru prevenirea şi com­
de cîte 350 grame proteină (lucerna, trifoi, ghizdei). Cele corporală, cantităţile de uree de administrare a ureei este animale furajate, să se asi­ baterea eventualelor intoxi­ Fond total de
994 637 lei. Rei
digestibilă pe zi, pentru pro­ mai sărace în proteină sînt ce pot fi folosite zilnic sînt ca’ aceasta, în procent de 16 gure limita zilnică de uree caţii cu uree, ce s-ar putea rla I : .110 729 le:
ducerea fiecărui litru de unele nutreţuri, ca de pildă, de : 30—40 grame pe 100 kg la sută, să fie înglobată în- pe 100 kg greutate vie spe­ produce ca urmare a neres-
lapte — de cîte 70—J2 gr, cocenii, ciocălăii şi fînurile greutate vie la tineretul tau­ cificată mai sus.
iar pentru obţinerea unui provenite din ierburi îmbă- rin la îngrăşat, - care are o tr-un supliment concen­ Raţia zilnică de furaj finit pectării instrucţiunilor de ad­
kilogram spor în greutate — trînite, uscate prea mult la greutate de 150—250 kg. A- trat proteino-mineralo-vita- (supliment P.V.M. cu 16 la ministrare, unităţile vor a-
sigura cantităţi suficiente de
de 820 grame proteină. De soare sau plouate. ceeaşi cantitate se utilizează minic, care se realizează şi sută uree în amestec cu oţet alimentar de 9 grade, Ee^-dSeEs&Bras
asemenea, este ştiut că o Asigurarea necesarului de şi la vacile cu lapte şi ovi­ la întreprinderea de nutre­ concentrate) de '.5—2,0 se fiole de glucoză în concen­
ph>b;
Timpul
oaie care produce o canti­ proteină pentru perioada de nele la îngrăşat, iar la tine- ţuri combinate Orăştie. Teh­ administrează ii' tainuri ziua de 14 apri
tate de 2,5 kg lină anual, stabulaţie se poate face prin la interval mini. H ore. traţie de 33—40 la sulă şi frumoasă, cu
ulei de floarea soarelui, care
trebuie să 'aibă o raţie cu completarea cu nutreţuri bo­ Fiecare tain se aum. Lstrea- se vor folosi după indicaţiile noaptea şi vâri
o cantitate zilnică de 151 gr. gate în proteine ca : şroturi, Sfatul specialistului ză după o furajare abunden­ cunoscute de medicul vete­ Cu totul Izolat :
proteină digestibilă. mazăre, soia, tărîţele de grîu. tă cu suculente, fin sau gro­ rinar şi şeful de fermă. A- averse slabe di
Nutreţurile verzi' — legu­ Echilibrarea raţiilor sub as­ retul taurin la îngrăşat, a- nologia de administrare a a- siere., Ureea fiind o sub-' descărcări elect
minoasele şi gramineele cul­ pectul val.orii proteice se vînd peste 250 kg se ’ admi­ cestui supliment. cu uree se stanţă minerală care şe des­ ceştia îi vor instrui la lindul va sufla modCL'c
tivate — conţin cantităţi mari poate face şi cu o altă sursă nistrează cîte 50—60 grame face sub două forme. Cea compune cu uşurinţă la ni­ lor pe îngrijitori în legătu­ slficări tempora:
ră cu modul de intervenţie
Banatului si va
de proteină. Cantităţi în­ — cea de azot neproteic — pe 100 kg greutate vie. La mai răspîndită şi cunoscută velul rumenuiui, îngerată din sud-est. 1
semnate de proteină conţine sub formă de uree, folosin- acest plafon , maxim se ajun­ formă este în amestec cu într-o cantitate mai mare în caz de nevoie. Pînă în minimă între 1
şi iarba verde din păşunile du-se capacitatea ce. o au ge intr-o perioadă de 10 concentrate, cultivate şi in­ decît cea prescrisă devine - prezent folosirea ureei în iar temperatura
şi fîneţele naturale bine în­ rumegătoarele (bovinele şi zile, începînd cu o cantitate dustriale, furaj ele^de. volum toxică pentru animale. De hrana animalelor la îngră­ tre 13 şl 18 grad
grijite, fertilizate, cu o com­ ovinele) de a’sintetiza în ru­ mai mică, care creşte apoi administrîndu-se separat. A- aceea, la folosirea ei se im­ şat s-a practicat cu bune cală dimineaţa-.
poziţie floristică valoroasă. men o cantitate limitată de progresiv. In hrana vacilor ceastă metodă se poate apli­ pune să fie luate o serie de rezultate la Asociaţia econo­ Timpul proba
In general se consideră că proteină prin transformarea cu lapte administrarea ureei ca în toate unităţile agricole măsuri pentru a se evita e~ mică pentru îngrăşarea tine­ zilele de 15 şi
în timpul verii, prin con­ azotului din uree. Prin fo­ se face la cele aflate în pri­ din judeţul nostru care au ventualele accidente. Ma­ retului turin Orăştie, meto­ Vreme în gener;
sumul de nutreţuri verzi, se losirea uneei este posibil să mele luni de lactaţie înce­ concentratele, necesare (uru- nipularea suplimentului şi a da extinzîndu-se şi în alte şi în încălzire u
asigură în totalitate necesa- se acopere pină la 40—50 la pînd de regulă, la 10—15 zile ieli de orz, porumb sub dife­ furajului cu uree şi admi­ peste 20 de unităţi agricole
Ail de proteină pentru ani­ sută din necesarul de protei­ după fătare. Se exclud de rite forme, tărîţe, gozuri). nistrarea în hrana animale­ cooperatiste. La munte, vre:
male. nă la taurinele la îngrăşat la suplimentul cu uree vaci­ Amestecul de supliment lor se va face sub perma­ să cu cerul var
vor cădea aversi
In timpul perioadei de sta- şi 20—25 la sută la vacile cu le şi junincile aflate în luna (P.V.M. cu 16 la sulă uree) nenta supraveghere,a şefu­ dr. ing. EUGEN CERNELEA însoţite de dese.
bulaţie însă, deficitul de lapte şi ovinele la îngrăşat. a şasea de gestaţie, precum cu concentrate, se face în lui de fermă şi a magazineru­ de la Direcţia generală trice. Vîntul va
proteină este destul de ma­ Ţinînd seama de capacita­ şi cele ce prezintă diferite proporţie de cel puţin 1:1, lui, instruindu-se îngrijitorii, pentru agricultură şi cu rafale de Go­
re, pentru că acesta se asi­ tea de prelucrare a ureei de afecţiuni sau nu sînt refă­ urmărindu-se ca în funcţie atît asupra modului de folo­ industrializarea produselor din est.
gură numai din fînurile şi către organismul animal, în cute după fătare. de cantitatea de concentrate sire, cît şi asupra normelor agricole