Page 51 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 51
SÍMBÁTA, 14 APRILIE 1979 Pag. 3
tal cu omul de carton .7 în sa pomedie, Sergiu Nicola
Florenţa Albu: frunte merge fratele meu — escu nu se zgîrceşte cu ) MARMELADA ^
IE eu voi fi ţinta“. mijloacele de realizare a ) ŞI C.T.C.-UL... ţ
S-ar mai putea cita şi
„65 poeme*' reproduce multe poeme, ambianţei comice : de la A ) Printre sortimentele pro- ţ
qui-pro-quo, pînă la ele
toate avlnd încărcătura şi mentul burlesc, regizorul întreruperea campionatului — prilej i duse de către Intre prin- 4
liolă emoţia lor firească. Este epuizează, realmente, recu-, ţ derea de panificaţie din 1
ceză Debutind editorial in anul meritul autoarei, pentru zitele speciei. i Deva figurează şi cornu- )
1961, Florenţa Albu apare Desprins din mediul său
j (le în librării cu cel de-al modul cum şi-a selectat a- obişnuit şi plasat intr-unui pentru Jiul şi Corvinul de pregătire J rile cu marmeladă. Cum l
nouălea volum, „65 poeme“. cest volum; pentru felul \ se prezintă aceste cor- i
ului cum l-a pus la dispoziţia modern, transformat în mo In unele găseşti )
ite Prima sa carte, intitulată cititorului. bilul unor teribile încurcă \ ......... ............... — ------------ ,
uite „Fără popas“, a însemnat turi, în personajul lui nea doar urme de marmeladă, ţ
ni un crez şi un destin, o de Mărin s-au produs, se pare, minuţioasă a ultimelor 0 meciuri ) in altele marmelada abun- 1
finiţie prelungită cu bună MIRON ŢIC nişte mulaţii de accente. 4 do, mai ales pe dinafară. >
Comicul devine, aşadar, mai Cumpărătorii au o pro- )
puţin de caracter şi lim După etapa de miercuri, Politehnica Timişoara (20 1 punere : ori conturile să i
cartea $ scena 0 ecranul baj, ci mai mult de situa campionatul diviziei A se mai), C.S. Tîrgovişte (6 iu
ţie. Pornind de la confuzia întrerupe din nou, pînă la . nie), Gloria Buzău (10 iunie). l fie asortate cu şerveţele, !
Atar creată prin asemănarea per 22 aprilie, pentru a ■ se crea Deei, 4 meciuri acasă şi 5 ! ori C.T.C.-ul întreprinde- ]
in- credinţă în universul său fectă dintre nea Mărin şi condiţii de- pregătire selec în deplasare. * rit să-şi facă datoria. \
îală O nouă comedie ţionatei olimpice, în vederea Răspunsul îl aşteptăm în... i
poetic. Critica literară, citi miliardarul american Mar- F.C. Corvinul, acasă, cu
torii, au sesizat de fiecare romaneasca lon Juvette, lucrurile se confruntării din 18 aprilie C.S. Tîrgovişte (22 apr.), F.C. rafturile brutăriilor. (Ţ. '
dată în mod convingător petrec în film nu atît pen cu echipa similară a Unga Argeş (25 apr.),. Gloria Bu RHRON, ziarist colabora- \
ate- sinceritatea şi frumuseţea tru relevarea esenţei comi riei. întreruperea campiona zău (6 mai), F.C. Bihor (G \ ior
Spi- Nea Marin ce a personajului plămădit tului poate fi, deci, bineve y j
poemelor, limpezimea şi dă de umorul lui Amza Pellea, nită- echipelor noastre, Jiul iunie), Politehnica Timişoara
)ată ruirea totală, concentrarea miliardar ci pentru impunerea unei. şi Corvinul, care îşi " pot (17 iunie) ; în deplasare, la S
în alcătuirea cărţilor. acţiuni din care nu lipseşte continua pregătirile pentru A.S.A. (29 apr.), Steaua (20
Volumul de faţă, purtînd Nu e de mirare că noua gama tipică a comediei po îmbunătăţirea formei sporti mai), Universitatea . Craiova \
ca titlu numărul poemelor producţie a Casei de filme liţiste : travestiuri, . răpiri, ve nesesare continuării com (23 mai), S.C. Bacău (10 iu
strinse intre cele două co- „Numărul Patru“ a întru identitatea de obiecte-sem- petiţiei pînă la îndeplinirea nie). Deci, 5 meciuri acasă
perţi, are semnificaţia lui nit sufragiile publicului : fi nal, urmăriri spectaculare obiectivelor propuse. Este şi 4 în deplasare.
aparte. Pe teritoriul poe gura olteanului şugubăţ, pe etc. Si chiar dacă asistăm foarte important ca acest in Pentru „clasamentul ade
melor stăruie motive pei numele său familiar de nea la numeroase, foarte nume terval să fie folosit la ma vărului“, în care Jiul figu » LE-AU STAT 1
Ra- sagistice. teme de largă ex Marin, . a dobîndit, graţie roase secvenţe care smulg ximum. Şi, exprimăm con rează cu minus două puncte
7,00 presie, de' cinstire şi evo farmecului inedit al exce vingerea iubitorilor fotbalu şi Corvinul cu minus 3, \ CEASURILE \
ista care a istoriei, a timpului, hohotele de ris ale sălii, a-
elo- a sentimentelor omeneşti. lentului Amza Pellea, o vem senzaţia că ceva s-a lui, că antrenorii şi jucăto prezentarea jocurilor acasă J Mai mulţi muncitori na- S
iri Si imensă popularitate pe mi- pierdut totuşi pe drum. A- rii celor două echipe, con şi în deplasare are importan ţ vetişti din Orăşlie ne-au ^
0,00' Există în aceste poeme o ctil ecran. Intr-un fel era cest ceva este, după opinia ştienţi de răspunderile pro ţa sa. Intr-un anume sens,
Re fotografie a clipei. Iată. de-a dreptul inevitabilă a- noastră, originalitatea umo prii în faţa suporterilor lor, ( sesizat că autobuzele cu 4
fl, 40, un frumos poem închinai pariţia lui nea Mărin şi pe rului lui nea .Marin, atît de de dificultatea ultimelor 9 Jiul poate fi avantajată de > care circulă întîrzie me- !
ile-! femeii, din care reprodu marele ecran, deoarece per faptul că .are 5 meciuri în reu, ceea ce înseamnă în- \
ÎUl- sonajul creat de Amza prezentă cînd el se află etape de campionat, vor re deplasare, deci o posibili
U“; cem : „Femeile, mumele- ca oaspete pe micul ecran, curge la întreaga energie şi tate în plus de a cuceri tîrzieri la lucru pentru ţ
lio- noimale, cum urcă drept Pellea cerea parcă anume în odăile noastre. capacitate, la toate disponi două puncte din 10. Dar de / oameni. Concret, în fieca- ,
ri ; potecile, cum poartă pove o mai largă pistă de desfă Numai cuvinte de laudă bilităţile fizico-tehnico-tacti- ) re dimineaţă din această S
ru- rile pe creştetul capului, şurare decît aceea a mono excepţionalilor actori de ce pentru evitarea oricăror la cine ? De la Dinamo, F.C.
lion ulcioare vii, femeile, mu- logului. Ei iată că Sergiu comedie Draga Olteanu-Ma- Argeş sau Timişoara ? Mai ^ săptămînă, autobuzul de ţ
i 1 Nicolaescu, recunoscînd po tei, Jean Constantin, Ştefan . neplăceri — ale lor şi ale iute de la Tirgovişle sau i pe ruta Dineu Mic — O- i
ib ; mele-noimele“. Frumoase sibilităţile latente ale unui spectatorilor — în actualul Buzău. Dar meciul cu Bu- i răş.lie a ajuns cu peste o i
Ra sint şi cele trei scrisori — Mihăilescu-Brăila, Sebastian campionat.
rele „scrisoare de luni", „scri virtual erou de epopee co Papaiani. Stela Popescu, Pe etape, echipele noastre zăul. e în ultima deplasare. \ ora înlirziere la Orăştie. \
ite- mică, şi-a îmbogăţit, palma Ştefan Bănică, Puiu Căli- Să nu uităm însă meciurile 1 Aproximativ 60 de mun- 1
te ; soare de miercuri", sau resul, precum şi zestrea de nescu. Handi Cerchez şi mai au următoarele jocuri — grele acasă — cu Sportul, ' citori au început lucrul I
0,40 „scrisoare de joi", din care comedii a cinematografiei ceilalţi, care ne oferă a- Jiul, acasă, cu Sportul stu A.S.A., Poli. Iaşi şi, mai cu
Ela redăm : Iată, ziua din nou româneşti cu o peliculă di proave două ceasuri de bu denţesc (22 apr.), A.S.A. (6 J mai tîrziu. Este cazul ca \
nul vina, spre primăvară/ Sol namic construită; amuzan mai), Politehnica Iaşi (23 seamă, cu Steaua ! Dar, o 1 tovarăşii din conducerea 4
de daţii trec în şir la trageri/ nă dispoziţie. mai), Steaua (17 iunie) ; în pregătire atentă, din toate ţ autobazei Orăştie să-şi re- ?
top tă. adeseori invitînd la un deplasare, la Dinamo (25 punctele de - vedere, şi mai
In frunte■ merge cel cu tin- ris copios. Fiind - la prima AL. COVACI / gleze ceasurile... punetua-\
apr.), F.C. Argeş (29- apr.), ales moral-volitivă, poate asi i lităţii. Se pare că le-au i
ua- , gura succesul, realizarea o- ^ cam stat... ţ
na- ! De ja subredocţiile pioniereşti Azi şi mîine, în Capitală biectivului. Sîntem convinşi
pu- ! că, în prezent,, clubul, antre
no- ! CAMPIONATELE INTERNATIONALE norii şi jucătorii Jiului vor | PREA MULTE GROPI |
o ; DE GIMNASTICA ALE ROMÂNIEI
ra Azi „Cravatele roşii cu tricolor Brad“ reuşi reunificarea forţelor şi
pe A 22-a ediţie a Campionate România. Ţara noastră va fi resurselor, reconstituind a- 4 Se spune că după prea 4
Ca- lor internaţionale de gimnasti reprezentată in concursul fe cea atmosferă de lucru care / multă ploaie, apar şl cin- !
• Detaşament fără cori ţinerea curăţeniei din inte că ale României, programează, minin de sportivele pregătite ) percile. Aşa s-a întîmplat ţ
genţi. Preocuparea principa riorul şi din' exteriorul- blo azi şi mlinc, la sala Florcasca la Deva : Nadia Comăneci, E- a condus, de multe ori hotă- l şi pe drumul care leagă l
lă a pionierilor din detaşa cului în care locuiesc. Prin din Capitală, o atractivă com milia Eberle, Dumitriţa Tumcr, rîtor, la obţinerea unor re
mentul clasei a Vl-a de la rotaţie, conform unui grafic, petiţie prin recordul de parti Marilena Vlădărău, Anca Chiş, zultate superioare. / oraşul nou cu oraşul vechi ?
cipare : sportivi din 16 ţări —
Liceul industrial „Avram cei 8 pionieri se achită con Anglia, Bulgaria, Canada, Melita Rulm şi Rodica Dunca. Corvinul, chiar din numai i Călan, unde în această 1
Iancu“ Brad a fost, pe tot ştiincios de curăţenia scări Cehoslovacia, R.P. Chineză, Cu La băieţi vor concura, printre 4 deplasări, deci din 8 pun ^ primăvară au apărut, in- ^
parcursul trimestrului II, de lor, iar în ultima vreme au ba, R.D.G., R.F.G., Italia, Iu alţii,. Kurt Szilier, Ion CHeci- cte, are şansa tradiţiei la 4 tocmai ca ciupercile, în ■
:mă goslavia, Polonia, Spania, Sue eheş, Aurelian. Georgescu, So A.S.A. —’ echipa ce poate
ina a-şi îmbunătăţi situaţia Ia început amenajarea spaţiilor dia, Ungaria, U.R.S.S. şi rin Cepoi ş.a. avea complexe în faţa Cor- i asfalt sute de gropi, pe.\
JE- învăţătură. Antrenarea tu verzi. Pionierii au şi rezul vinului. Cu jocul său bun \ care nimeni nu se gm
ar- turor elevilor în pregătirea tate foarte bune la învăţă t deşte să le „plombeze . 4
de- zilnică a lecţiilor, participa r^^^OlTsUCcir^ÎîîÎTECULUI ‘1 pe teren propriu, din ulti
uc- tură. Ei sint Florin şi Meli- mele etape, Corvinul poate / De aceea, automobilele de J
ec- re;) ia consultaţii, sprijinirea oara Chifor, Sorin şi Mona \ POPULAR HUNEDOREAN ! evita, surprizele nedorrte de 1 tot felul sint puse la se- \
ro- elevilor rămaşi în urmă de Bosdoc, Alina şi Alin Fu- li rioase încercări de rezis- i
m- către colegii lor,' pregătirea murescu. Marcel Cîrjea şi 4 Recent, participînd la inimoşii spectatori hunedo-
de cu atenţie a lucrărilor scrise, Mihai Toma. Un exemplu concursul de muzică popu- reni. Tînăra formaţie hune- 1 tenţă. Iată de ce şoferii )
MI : au dus la realizarea obiec demn de urmat. ) Iară „Floare de pe Bără- doreană a realizat în retur 1 se întreabă : cînd vom fi )
tu- 1 gan“, desfăşurat la Slobo- cîteva jocuri foarte bune, ^ scutiţi oare de emoţii şi l
la- tivului propus, înregislrin- . surprizele ce ni le face 1
c) ; du-se o promovabilitate de • întrecere zonală. Patru .' zia, cunoscuta solistă voca- nepierzînd nici un punct pe
ce- sută la sută şi, odată cu lele şcolare de circulaţie de ţ lă Elena Pal din Haţeg a teren propriu şi acum,. în | acest drum ? i
:a: aceasta, satisfacţia datoriei la şcolile generale din Va i obţinut un mare succes : aceste zile, are posibilitatea
Lile l premiul 1 şi trofeul „Floa- să-şi perfecţioneze jocul, ^ ŞOFERUL... LAPTAR |
¡A: împlinite. (Tudor Slănescu — lea Brad, Baia de Criş, Vaţa 4 re de pe Bărăgan" ! Juriul să-şi însuşească., mai. bine
c) ; pionier). de Jos, Vălişoara, Ribiţa,
to Dupăpiatră şi Luncoiu de Jos ' (din care a făcut parte şi schema proprie de joc. \ lgnorînd prevederile ţ
iul ® O iniţiativă demnă de s-au întîlnit în întrecerea ) Irina Loghin), a apreciat , Folosită din plin, această l .contractului încheiat cu ^
-II urmat. Pe strada Cuza Vo i calităţile interpretative deo- perioadă de întrerupere poa
¿R- zonală. Probele teoretice, şi ) sebite şi autenticitatea me- 1 C.A.P. Strei, întreprinde- .
în dă, bloc 1 din Brad, locu practice, trecute cu succes, l lodiilor artistei amatoare te şi trebuie să devină hotă- i rea de industrializarea )
ieşte un inimos grup de au clasat pe primele trei Elena Pal. La concurs au rîtoare în obţinerea ..puncte ^ laptelui Simeria nu a sta- l
'şi- pionieri oar. a luat o ini locuri patrulele şcolare de 1 participat peste 40 de inter- lor necesare în clasamentul
la- ţiativă lăudabilă. începînd cu circulaţie din Vaţa de Jos, adevărului. Succes ! i bilit, aşa cum e normal, !
su- Valea -Brad şi Vălişoara. (Ni- I preţi, reprezentind 20 de i şi un grafic decadal de J
ul- 1 ianuarie 1979 ei au hotărît judeţe ale ţării. j preluare. Ca urmare, şo- ^
lea să contribuie zilnic la între- colae Simina — pionier). NICOLAE STANCIU
-II [ ferul de . pe această rută [
vine să ia laptele la ora
ei- ' r)si-no c/7 in. Janinln In. nrn. 1
II: ) care-i convine. Ba mai l
nă Statul nostru consideră tă în activitatea educativă dăunătoare sănătăţii,, ca de
IE- 1 : moartea tatălui său, iar Nici unul dintre părinţi nu l mult, găseşte de cuviinţă /
on familia ca un element dc a unor părinţi au efecte pildă fumatul, consumul de mama fiind alcoolică şi se- ocupă de supravegherea ^ că analiza procentului de)
as- bază care ajută activ la negative în formarea per alcool etc.. şi să intervină imorală nu şi-a mai putut şi educarea minorei. l grăsime făcută de C.A.P. ţ
C: •opera de construire a socie sonalităţii copiilor. Disen pentru curmarea acestora. impune autoritatea părin Faţă de • minora : Mioara.
ţ nu ar- valabilitate, modi- i
il). tăţii socialiste multilateral siunile dintre părinţi, des Părinţilor le revine sarcina tească asupra, lui. Luînd P. din Deva a trebuit să: 1 ficind-o după placul său.)
dezvoltate în patria noastră. părţirea în fapt a acestora, de a ţine o permanentă exemplul negativ al mamei se ia măsuri de ocrotire / Şicane de acest fel a fă- ţ
Ne este bine Cunoscută gri lipsa legăturilor afective legătură cu şcoala unde în sale, el consumă băuturi prin - internarea acesteia în ) cut şi cooperatorilor din I
ja deosebită manifestată de dintre părinţi sau dintre vaţă copilul, urmărind com alcoolice. Acest minor, în Casa de fete Orăştie, deoa | Singiorgiu, cărora intr-o /
partidul şi statul nostru aceştia şi copiii lor, aso portarea acestuia şi modul luna decembrie 1978, după rece mavea. condiţii de
zi n-a vrut să la preia \
13 pentru ocrotirea familiei şi ciate în multe cazuri cu de însuşire a cunoştinţelor ce a consumat băuturi al creştere şi. educare în fa ) laptele. Ce părere aveţi 4
a intereselor mamei şi co vicii (imoralitate, alcoo ce i se predau, în scopul coolice devenind în stare milie. Tatăl minorei are l tovarăşi din conducerea {
pilului, grijă care este o- lism, brutalitate, necinste,
65 ; de a se realiza pregătirea de ebrietate, a lovit cu antecedente penale, duce o ! I.I.L. despre aceste as
glindită în Codul familiei, Viaţă parazitară şi a. bă ' pecie ? V
84, Codul muncii, Legea 3/1970 tut-o cu sălbăticie pe fiica )
Familia exercită impor Ce se intimp lă cu copiii ai căror pă
şi în alte acte normative. rinţi au sa, provocîndu-i leziuni \ CE ÎNSEAMNĂ
tante funcţii în viaţa socia corporale. „URGENT“ ?
Minorii Mircea Beldea şi
lă, dintre care, de primă Marin Beldea din Vaţa de \ Locatarii blocului nr. 79 l
însemnătate, este funcţia se ocupă di s supravegherea şi educa rea lor Jos au fost abandonaţi de i din Micro 15 — Deva, mai ,
social-educativă. Rolul for mama lor, care. a plecat în / ales cei care stau la ei a- )
mativ al familiei în creşte alt judeţ, lăsîndu-i în îngri J jele IV şi chiar la III, i
rea şi educarea copiilor trîndăvie), conduc la situa şcolară şi profesională a cuţitul pe victima Dodu jirea tatălui care este alcoo yumblă de multă vreme pe i
este mare. Sentimentele de ţii confliotuale din care au copilului. Vladimir, care după. 13 zi
tru lic. S-a luat măsura inter i drumuri pentru a rezolva )
ne iubire, sprijinul moral şi de pierdut atît soţii, dar Nerespectarea obligaţiilor le de spitalizare a decedat. nării minorilor în Casa de ) o problemă care-i doare )
lin respectul reciproc, care tre mai ales copiii. Unii pă sociale şi morale ce revin Minorul a fost trimis în copii Baia de Criş.
ia. buie să fundamenteze rela rinţi uită de datoria pe care \ foarte mult. De fiecare 4
ile părinţilor în -supravegherea judecată în stare de arest Iată deci lipsa de res 4 dată cînd plouă, apa se
şi ţiile conjugale în familie, o au de a supraveghea co şi ed.ucarea copiilor, consti pentru infracţiunea de lo ponsabilitate a unor pă I strecoară prin tavane şi )
tul devin mai puternice odată piii, de a şti ce fac aceştia tuie cauzele determinante viri cauzatoare de moarte, rinţi care, în mod vădit, nu ) pereţi. Si cum, de o vre- i
ri cu apariţia copiRpr. Din în timpul liber, cu cine se şi condiţiile favorizante în. prevăzută de art. 183 din se achită de obligaţiile ce
tul I me, plouă des, trec prin- i
na acest moment, drepturile împrietenesc, de a-i îndru săvîrşirea de către minori Codul Penal. le revin în supravegherea 1 tr-o situaţie destul de a- )
ra şi îndatoririle părinţilor ma spre relaţii de prietenie a unor abateri de la regu Minorii Victor Braica — şi educarea copiilor. 1 mară. Alexandru Cordoş, ^
le, capătă o importanţă deose corespunzătoare, cu colegi lile de convieţuire socială Dumitru şi Ioan Covaci din Opinia publică trebuie
n- ^ responsabilul de bloc, ne-a i
o- bită, creşte răspunderea cinstiţi, muncitori, care să-i sau în comiterea unor in Mintia, datorită lipsei de să acţioneze cu fermitate i spus in cadrul unei au- <
moral-politică pe care aceş influenţeze în bine. Numai fracţiuni, uneori cu carac supraveghere şi luînd e- împotriva părinţilor care ) dienţe : ţ
tia o au în faţa societăţii aşa se explică faptul că u- ter grav, impunînd luarea xemplul negativ al părinţi manifestă nepăsare şi lipsă
ru ^ — Am fost la G.I.G.C.L. 4
pentru educarea copiilor. nii minori, scăpînd de sub de către- organele de stat a lor lor (alcoolici şi fără o- de răspundere faţă de edu 4 de nenumărate ori şi tot /
să Părinţii trebuie să exercite supravegherea părinţilor, unor măsuri ou caracter cupăţie) au vagabondat a- carea tinerei generaţii. Fie J de nenumărate ori ni s-a )
o puternică’ influenţă pozi caută să intre în grupuri penal sau, după caz, măr riul trecut prin Deva şi au care cetăţean al patriei tre ţ promis că se va interveni i
a- tivă asupra copiilor, în ceea constituite de alţi minori suri de ocrotire a unor mi comis furturi. buie sărşi aducă contribu 4 urgent. Ce înseamnă „ur- 1
:al ce priveşte respectul pen sau tineri cu comportări nori. Minora Liliana Vărzaru ţia la creşterea şi educarea ? gent" în concepţia tovară- )
ie, tru cei din jur, pentru antisociale, căzînd în cîmpul în cele ce urmează vom din Hunedoara a fost cer acesteia. 1 şilor de la G.I.G.C.L., da-
c-
•e, cinste, corectitudine, ade delincvenţei. exemplifica aspectele ară cetată pentru furt. Părinţii că nici pînă acum nu s-a
ră văr, să le imprime dra Părinţii au obligaţia să tate. Minorul Traian Suciu săi sint despărţiţi în fapt, PETRU DAMIAN | intervenit ?
gostea de muncă.. descopere la timp apariţia din Petrila provine dintr-o tatăl avînd patima beţiei procuror
Carenţele ce se manifes la copil a unor obiceiuri familie dezmembrată prin şi o condamnare penală. la Procuratura judeţeană