Page 53 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 53
Proletari din toate ţările, uniţi-vă 1
ANUL 'XXXI
NR. 6670
DUMINICĂ,
15 APRILIE
1979
4 pagini — 30 bani
întrucît secretara era
plecată prin vecini după
cîteva linguriţe de zahăr,
căci, după întoarcerea de
la Paris, şefului îi place
PE AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ cafeaua ceva mai dulce,
Mardare intră personal la
director cu tabelul pentru
RUJ MARE-RETEZAT : semnat. Directorul a citit
atent componenţa brigăzii
de meseriaşi care urma
Întîlnirea tovarăşului Nicolae Recepfie să facă deplasarea şi a
semnat, după care l-a
întrebat pe şeful de e-
Ceauşescu cu Sam Nujoma, oferifă chipă din faţa sa:
— Ascultă, Mardare, joi
preşedintele Organizaţiei în onoarea merg şi eu în Capitală.
Am nişte treburi la mir
nister. Poate îmi reţineţi
înalţilor şi mie loc în comparti
Poporului din Africa mentul vostru. Ştiu, voi
oaspe mergeţi cu a Il-a. Re
cedente ; 20 metri liniari
Constructorii de pe ame
de Sud-Vest — S. W. A. P. O. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, najarea hidroenergetică Rîu înaintare au raportat şi nunţ cu la a’ntîia numai
să fiu în mijlocul vostru.
secretar general al Parti Mare-Retezat au încheiat constructorii do la galeria
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ten remarcabil, care, prin dului Comunist Român, pre primul trimestru al anului . de fugă. Exemplele pot
secretar general al Partidu poziţia sa activă în cadrul şedintele Republicii Socialis cu rezultate nesatisfăcătoa continua cu alte puncte de
lui Comunist Român, pre Consiliului Organizaţiei Na te România, şi tovarăşa re. Cauzele sînt mai multe, lucru care au obţinut rea în 15
şedintele Republicii Socialis Elena Ceauşescu au luat
ţiunilor Unite pentru Nami
te România, s-a întîlnit, vi bia, joacă un rol important parte, vineri seara, la o re cunoscute. Luna martie a lizări deosebite în luna quadraţi
neri, la Luanda, cu Sam Nu- în procesul decolonizării Na cepţie oficială oferită în o- adus însă în prim-planul martie : puţul castel, beto-
rjoma, preşedintele Organiza noarea lor de tovarăşul A- preocupărilor comitetului narea la Valea Netiş, exca-
ţiei Poporului din Africa de mibiei, ceea ce constituie o gostinho 'Neto, preşedintele de partid şi consiliului vaţiile la Valea Mare, beto-
Sud-Vest — S.W.A.P.O. puternică încurajare a luptei M.P.L.A. — Partidul Muncii, oamenilor muncii cîteva e- narea la Valea Jurii, exca-
Aducînd un cald omagiu to poporului namibian pentru preşedintele Republicii Popu lemente noi, menite să ur vaţiile în aval la Valea
varăşului Nicolae Ceauşescu, libertate şi independenţă. lare Angola, şi tovarăşa Ma nească lucrurile din loc la Jurii, galeria de injecţii la
Sam Nujoma a apreciat că Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ria Eugenia Neto.
noua vizită a secretarului şi-a exprimat satisfacţia de P r e ş e d i n t e l e Nicolae fiecare şantier şi lot. baraj şi altele. Sînt puncte
general al Partidului Comu ă se întîlni cu conducerea Ceauşescu şi preşedintele A- Astfel, din 7 martie a.c. şi obiective de care răs
nist Român, preşedintele Re S.W.A.P.O. în Angola, la gostinho Neto au rostit toas încoace, de cîncl întregul pund tovarăşii Traian Do- — Numai bine, tovară
publicii Socialiste România, Luanda, şi a salutat cu căl turi, urmărite cu atenţie şi personal tehnic şi economic bra, Crişan Simoneti, Ma- şe director, poate ne po
lin unele ţări africane con- dură pe tovarăşul Sam Nu salutate de asistenţă cu vii ria Marinescu, ing. Viorel. vestiţi şi nouă cum a fost
din conducerea grupului de
. stituie un moment istoric în joma, C.C. al SiW.A.P.O., pe aplauze. şantiere a fost repartizat Dănilă, Ştefan Pîrvănescu, în deplasarea aceea de
dezvoltarea relaţiilor dintre documentare în Franţa,
Recepţia s-a desfăşurat în-
■¡poporul român şi popoarele tr-o atmosferă de caidă prie să acţioneze concret şi să ing. Nicolae Pantea şi alţii.. că iaca, trecu anul şi nu
■africane, reprezentînd, tot [Continuare în pag. a 4-a) tenie si cordialitate. răspundă nemijlocit de cele Totuşi aceste puncte de
odată, un sprijin direct, în mai importante puncte de lucru cu realizări lăudabile văzurăm să puneţi ceva
•această fază decisivă a luptei lucru, ritmurile de execuţie sc pot număra pe degete.' în practică.
■popoarelor din Africa aus TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU, La cele mai multe ritmu Tabelul era semnat aşa
trală, pentru eliberarea na cunosc o intensificare nota rile sînt în continuare ne că subalternul îşi permi
ţională şi în mod deosebit a PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE bilă. Mai ales acolo unde se...
luptei poporului namibian. ROMÂNIA, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA factorii răspunzători din corespunzătoare, cu mult S-au urcat cu toţii în
S.W.A.P.O. exprimă cea conducere sprijină con sub posibilităţi, departe de
mai adîncă recunoştinţă pre ELENA CEAUSESCU, VA EFECTUA structorii prin fapte, nu condiţiile asigurate. Este a- acelaşi compartiment de
şedintelui Nicolae Ceauşescu, O VIZITĂ OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN prin vorbe, prin prezenţă devărat, aici nici tovarăşii clasa a Il-a.
Comitetului Central al Parti REPUBLICA DEMOCRATICA SUDAN şi măsuri efective la locu din conducerea grupului — Şi cum a fost, şefu’,
dului Comunist Român, gu la Paris ? — întrebă Mar
vernului şi poporului român Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republi rile de muncă, nu prin te repartizaţi să le sprijine, să dare.
pentru sprijinul politic, di cii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena lefoane sau din birouri. răspundă de ele nu s-au — Foarte interesant.
plomatic şi material dat Ceauşescu, va iefectua o vizită oficială de prietenie în Să exemplificăm : La ca prea omorît cu firea, să ia
cauzei juste a poporului na Republica Democratică Sudan, la invitaţia preşedinte nalul de aducţiune Clopoti- să din birouri, să se con Am văzut- multe,. Luvrul,
mibian de afirmare a iden lui Gaafar Mohammed Nimeiri, şi a doamnei va s-au realizat în luna frunte cu greutăţile acolo Eiffelul, Versaiilesul, Bo-
tităţii sale naţionale. Româ Buseina Nimeiri, în a doua parte a lunii aprilie a.c. martie peste 13 800 metri unde apar ele, în galerii, ur-bonul, Panteonul şi al
nia s-a dovedit a fi un prie- tele.
cubi excavaţi, volum ce nu la locurile de muncă. — Dar acolo, la fabrică,
La zi în agricultură se realiza înainte în două partid va trage la răspun ei cum lucrează ? Piesele
— Comitetul nostru de
luni ; la tronsonul superior
al galeriei forţate s-a ajuns dere cu toată asprimea pc astea de care spuneţi
In pagina a 3-a la 30 metri liniari înainta dumneavoastră, la noi nu
Ritm susţinut şi calitate ireproşabilă re, ritm nemaintîlnit; la fiecare tovarăş pentru mo se pot face ?
dul cum se ocupă de obi-
RITMURI sala de maşini de la cen — Lăsaţi, vă spun eu
fa însămînţarea porumbului! trala subterană luna mar GH. I. NEGREA cînd mă întorc. De-aia
HUNEDORENE tie s-a încheiat cu ' 1770 mă cheamă la minister.
Apoi directorul scoase
însămînţarea porumbului servite. Merită, de aseme (Literalură-artă) metri cubi excavaţi, mult o carte din servieta sa
deţine, în această perioadă, nea, laude şi mecanizatorul peste realizările lunilor pre (Continuare în pag, a 2 a) „DIPLOMAT“ şi se cu
un loc prioritar pe agenda Nicolae Petruse pentru fundă în lectură.
de lucru a cooperatorilor conştiinciozitatea dovedită
şi mecanizatorilor. Printre la semănatul porumbului. — Voi nu vă scoateţi
primele unităţi care au în Datorită folosirii din plin cărţile ? — li se adresă
ceput semănatul se numă a timpului bun de lucru el băieţilor.
ră şi cooperativa agricolă în cîmp şi utilizării la în — Bacă e voie...
Şi intr-un minut, încin
de producţie din Bretea treaga capacitate a mijloa
Mureşană. Controlînd per celor mecanizate, el a reu seră o „septică“ de toată
frumuseţea. _
manent starea terenului, şit ca, pînă acum, să efec
imediat ce a fost posibil tueze semănatul pe mai La întoarcere, de ase
aici s-a trecut la pregătirea mult de 30 la sută din su menea, fiecare a lectu-
patului germinativ şi la în- prafaţa destinată culturii rat cărţile pc care le a-
sămînţări. Efectuarea lu porumbului la C.A.P. Bre veau la ei.
crării de discuit a fost în tea Mureşană. De menţio — Data viitoare, înain
credinţată mecanizatorilor nat şi faptul că o atenţie te de plecare, să veniţi să
Titus Dan, Visalon Popovici deosebită acordă calităţii vă dau nişte cărţi, flăcăi
şi Leontin Cărmăzan, care lucrării, respectîncl cu stric — le propuse directorul.
dovedesc o răspundere -de teţe indicaţiile date de in — A, ceva frumos, de
osebită faţă de soarta re ginerul şef al unităţii, Le- la Paris... Poker merge
coltei, retribuţia lor făcîn- nica Popa. Avînd asigurat cu ele, şefu’ ?
du-se — potrivit prevederi front de lucru corespunză
lor Hotărîrii Plenarei C.C. tor, mecanizatorul Nicolae A doua oară n-au mai
al P.C.R. din 1 februarie Petruse va continua semă călătorit împreună. Inter
venise o altă... deplasare.
a.c. — în raport nemijlocit natul şi azi, duminică, gră-
de rezultatele obţinute în Aspect din secţia a III-a DAN VKÎNCF.ANU
producţie de unităţile de (Continuare în pag. a 2-a) Lupeni. finisaj textil, de la întreprinderea de fire artificiale „Vîscoza“
Foto: VIRGIL ONOIU
Ne place să admirăm ex tre flori, care pregătesc de unele soiuri şi seminţe ţire, purtîndu-ne pe apele
plozia de flori cu care de încă de pe acum haina P R I M A V A R A noi, butaşuri, culturi forţa florilor, pe o punte multi
butează primăvara. Ne multicoloră a oraşelor noas te la crizanteme. Petroşani, coloră, ce-şi schimbă, cu o
place, cu deosebire, croma tre de pe Jiuri. de pildă, are încă de pe nedezminţită statornicie, fe
tica spaţiilor verzi, dispusă Primăvara Văii Jiului în „speculaţii" lingvistice, ii a- trandafiri destinaţi, cu deo acum 2 000 de arbori şi ar ţele. Casa in care locuim,
în forme şi combinaţii tot cepe de la prima clădire a nunţăm că primăvara este sebire noilor cartiere ale buşti, 2 000 de trandafiri şi strada, cartierul, oraşul, vor
mai rafinate, care, involun cartierului, din balcoane, o realitate, o consecinţă a municipiului. Imaginea spa deocamdată peste 5 000 de avea zeci de imagini în
tar, ne îndeamnă la unele de la acel spaţiu în care tuturor anotimpurilor. Pen ţiilor florale, o veritabilă viitoare flori. care florile se vor răsfrin-
comparaţii, fie cu alte lo vom sădi flori, arbuşti or tru Uricani sau Pelrila, Lu- stampă, clasează parcă un Oricum, chiar dacă vre ge în ferestre, iar soarele
calităţi, fie cu alte primă namentali şi trandafiri, ros- peni sau Vulcan, Petroşani timp al Văii in arhivele mea ne mai joacă renghiuri, va pune in petale o lumină
veri, comparaţii care ne tindu-se cu veneraţie nu sau Lonea, sînt deja pregă sentimentale, facilitîndu-i se impune constatarea că pură, ca un vis treaz.
dau satisfacţia prezentului mele crizantemelor, ane tite 350 000 de fire de ră prezentului locul desfăşură a sosit... primăvara. Şi Pentru că e, totuşi... pri
şi a locului în care trăim. monelor şi daliilor, iar dacă saduri. Amintim şi de e- riiunei energii tumultuoase, astfel, localităţile noastre măvară !
Să nu uităm însă oamenii, pe unii rezonanţa mistică xistenţa a circa 30 000 de convingătoare. Inginerul Ion ne incorporează în vitalele
pe acei care trăiesc prin îi mai tentează să facă arbuşti ornamentali şi Cherecheş vorbea chiar şi lor celule de viaţă şi sim DUMITRU D. IONAŞCU
