Page 55 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 55
® DUMINICA, 15 APRILIE 1079 Pag. 3
o» D@by|yri Ziarul „Drumul socialis noi : pa Daniela Deak din
mm mului", consecvent liniei Deva, Dorn Roman din Pe
SÎ3ESBS5M sale de promovare a litera troşani, Maria Diaconu din
O pagină a debuturilor li turii scrise de către cei care. Orăştie, Emil Duţu din Că
APRILIE terare presupune totdeauna trăiesc şi muncesc in acest lan, Milwcla Slaina şi Vio- I
la domi- un dublu risc : riscul de a judeţ, a inaugural o rubri ret Purcaru, din Hunedoa
încuraja fi promova o apa ra. Nume noi, speranţe noi..'.
Atti că de debuturi supuniml o-
ei. Pricte- renţă de valoare, ceea ce Prospeţimea gindurilor şi a
nu e atit de grav deoarece piniei publice, iubitorilor -de hainei in care sini îmbră
pentru co- timpul — marele consacra- literatură, nume noi şi, in
misterioa- cate sentimentele, dincolo
1 8 lor — îşi va spune cuvin- de slingăciile inerente, jus
1 lul, sau riscul de a opri un tifică opţiunea noastră da
nul dv. început de zbor, nevăztndu-i
jzicii azi. In spaţiul acordat, a-
atrlei posibilităţile şi chiar îm MM ICI... ccstca sini vocile pe care
plinirea de miine. dorini să le ascultaţi, alte
inicai Consemnări Noul umanism Cu toate acestea nimic
muzică pagini urmind acesteia, du
iato : „Gis- nu e mai frumos decil a pă cum noi continuăm pe
i“. Episo- căuta să descoperi, in vra
Ca urmare a excelentei european trece printr-o fericirii generale a colec aceeaşi măsură, dind aces cea de început, prezentată
ţiuni) ; iniţiative a Editurii Poli criză de proporţii, nefiind tivităţii, a poporului, n u- furile de manuscrise trimi de scriitorul Radu Ciobanii,
•\C.M. Ga- se redacţiei, acele nume tor creatori încredere in pa
eagul roşu tico de a edita colecţia un secret că în unele ţări nianităţii". din care vor răsări cei ce şii pe care au început să-i Nutrind speranţa că nu
„Dift gîndirea soeial-poli- occidentale a devenit dis- O viziune lucidă, înte ne-ani înşelat în alegerea
lele inter tică a preşedintelui Ro parenţ: individualismul meiată pe rigoare ştiinţi vor duce mai departe des facă întru ale scrisului. Pe
de Blmnas- tinele literaturii patriei parcurs, redacţia va reveni noastră, vă las pe dumnea
omaiii ei. mâniei“, avem în faţă cea — concept pozitiv în Re fică şi validată zilnic de noastre. E drept că riscul voastră, cititor ii ziarului,
le aparate mai recentă apariţie a se naştere —a degenerat în- practica revoluţionară a asupra celor al căror talent
„DJckeus riei, volumul Umanismul tr-un egoism monstruos ; comuniştilor români. As pe carc-l aminteam mai şi strădanie va impune a- să vă spuneţi cuvintul. Şi,
Episodul 5 sus e in parte diminuai de bineînţeles, dau şi timpului j
pre viitor, socialist. Cartea, proce- omul a ajuns dominat do pectele pe care o aseme faptul că în judeţul nostru ceasta, satisfacţia de a con ceea ce este al Iui, în ca- j
icurs dînd prin sistematizare si obiecte, singurul său scop nea viziune le implică tribui la afirmarea unor ta
: Orşova clasificare tematică, iz părînd a fi cel de a su sînt' numeroase şi extrem cercurile fi cenaclurile li lilate de judecător, fără j
rşova con- lente fiind deplina sa mul
buteşte să ne ofere o ima pravieţui, iar umanismul, de complexe — de la om, terare ne sprijină în a- drept de apel, al faptelor
gine de ansamblu a vastei atit cit mai este, a rămas privit ca valoare şi scop ceastă muncă printr-o „pre- ţumire. noastre. j
írelor (I) contribuţii a tovarăşului o abstracţiune. suprem, pînă la concepţia sclecţie“ pe care o fac in In pagina de faţă supu i
: „M<ndrie Nicolae Ceauş eseu la fun Preşedintele României .şi modalităţile d? acţiune şedinţele de lucru. nem atenţiei alte nume NECULAI CmitICA !
‘V Pre-
ProtH, damentarea şi clarificarea opune acestui declin con in vederea apărării şi pro
meilor en- conceptului enunţat in ti ceptul nou al umanismu movării drepturilor sale
tlu. , . lui socialist, izvorît din- — iar meritul deosebit al
Umanismul nu este un tr-o gîndire riguros ştiin volumului pe care-1 pre
‘RILIE curent cultural, cu atit ţifică, robustă, animată de zentăm este acela de a
limba ma- mai puţin o dogmă, ci_ un o profundă, energie crea oferi celor mai largi mase
vast sistem de gineri re ge toare, care îşi află expre de cititori un indispen
nerat de o stare dc spirit sia în afirmarea ţelului sabil instrument de lucru.
Fupte din specific europeană, gene suprem al politicii parti Volumul Umanismul so Ţărăncuţă Ne purtăm secolele |
socialistă roasă, optimistă, favorabi dului : crearea unui om cialist, selecţie din gândi
lă problematicii omului. nou, eliberat de servituti rea soeial-politică a
ton : „Pol-
sodul 8 Ideea fundamentală a u- umilitoare, socotite pînă preşedintelui NieoLae Frumoasă şi zvcltă pe frunţi I
mleo-ştiin- manismului a fost şi va acum fatale, un om con Ceauşescu, este în esenţă tuultă, mlădie, isteaţă
rănii ne în toate timpurile ştient de valoarea demni o sinteză superioară, şti Cu acul cu aţă
idial
perfectibilitatea fiinţei u- tăţii umane, dăruit înal inţifică, racordată la rea I’e pînză curată ea scrie Demult ne purtăm secolele pe frunţi,
1
mane; s-a schimbat de-a tei pasiuni a muncii cre lităţile lumii oontempora- ' Spice şi flori
lungul vremii doar viziu atoare şi conştient că ne, a conceptului de o- Si cu o rază caldă Demult stăm aici,
nea asupra esenţei şi căi- . „fericirea personală nu se menie, ' care a călăuzit Din sufletu-i smulsă împreună, cu .Ştefan, Mihai, Corvinul şi j
lor de acces Înspre aceas poate realiza încălcînd diniotdeauna poporul ro- ? Aşterne culori. alţii
tă perfectibilitate. Astăzi, dreptul la fericire al al s Lingă izvoarele Oltului, Streiului, Prutului ■
: 7,00 Sa ,vechiul umanism burghez tora, ci numai în cadrul RADU CIOBANU ^ Din neam în neam
crista pre- Sîntem ţărani liberi
graniul sa u— i Trăind peste veacuri
in dtimini- Aşterne pe iia Şi cot la cot
ate pentru : Ţesută cu dor Ne arăm palma noastră de pămint
imal; 13,15
vrclor: 18,30 [ .Pădure de fagi, Moştenită do la duci ;
.00 Medall- Qigor Haşa: „Legende strămoşeşti" \ i Munţi şi cîmpie
14,15 Top O ţară dc basme Cînd soarele şuvoi de sînge
talk ; 15,00 Grădină dc fiori Se prelinge peste văi şi creşte
or ; 16,00 Am bucuria de a semnala pînă la confluenţa lor cu precum şi: Decebai, Trn-
7,00 Horă iun, Scorilo... De fapt, cur iRomânia. Adunaţi lingă focul de la stîni
ică ; 17,30 o apariţie editorială care lumea de basm, sau chiar Ne păzim mioarele
Pez aur eo- constituie o nouă „ieşire pînă la identificarea cu a- tea -este u • impresionantă MARIA DIACONU
1 «ie «lumi- în lume“ a scrisului liune- ceasta de cele mai multe trecere în revistă a unor Ascultăm doina străbună
ullojurnal ; dorean. Este vorba despre ori. intîmplări din istorie, trans Cenaclul literar
tlstTftri de volumul lui Gligor Haşa, figurate cu destulă price „Liviu Kebreanu" Orăştie Care infioară pînă şi colţuroasele stînci.
; 20,30 Tur- „Legende strămoşeşti“, a- -v.^0« n-v** pere artistică pentru a ţi Şi fluierul nostru
21,30 Con» păiut de curind la Editura ne trează atenţia. Aceasta,
ntîlnire cu fiindcă Gligor Haşa ştie să Cu miezul cit istoria patriei
preţii ei ; „Ion Creangă“, în seria
; 22,10 Pa- „Virtuţi strămoşeşti“. folosească un limbaj care Recunoştinţă Fluieră pe măreţele plaiuri.
22,30 King Pornind de la excelenta să exprime fidel o anumită 3 _>
Buletin de ilustraţie a copertei — _ STi epocă dominată de mari MIHAELA SLAINA
Non stop ilustraţiile interioare pur- transformări sociale din is
tînd acelaşi gir — această toria Dpciei, precum şi A fost puful cuvintelor din boţul de lut Cenaclul literar
primă carte a lui Gligor irămînţările din perioada apoi ceaunul şi pirostria „Lupta“ Hunedoara
Haşa este una dintre puţi războaielor daco-romane, din bucătăria românească
nele (din păcate) lucrări din fiecare bucată desprin- s-a întins pe toate colţurile
care au la bază apropierea zîndu-se un cald patriotism. adunînd între degete pămintul
prin legendă de real. încă nu a muşcat cu înţelepciunea lui de bronz
ă problemă de la prima istorisire — Dar, autorul nu este un pe cirac voia să cadă, pe cine voia să locurilor natale
simplu culegător de legen
; Ecatorina „Somnul lui Decebal“ —
); HUNE- 'cititorul are şansa desco de pe caro le transcrie a- putrezească
irin miliar- peririi unei modalităţi de poi pe curat, ci, înainte de a strigat prin Măiastră
linia — şe toate, un observator cu un de acolo, din vîrful Infinitului Mi-e ghidul aripă ce zboară
fi atit de- exprimare a legendei prin «Oi F u « A - deosebit simţ valoric. Iată
(Construc- raportarea ei la realitatea /O w COE A..6A de ce, bucăţile cuprinse în invitaţia la Masa unde nu se spunea nimic Spre locul unde am văzut
îNl: Detec- imediată. In acest sens, re volum dau impresia trece a strigat invitaţia
nirc':); T’o- laţia fabulos-real are o du Dar ceea cc ne povesteş rii printr-o instalaţie com oamenilor ce alergau nebuneşte după Pentru prima oară
blă semnificaţie : in primul te autorul nu se petrece Soarele cum răsare
— pilo, liv rînd, participarea unor intr-un ţinut inventat de plicată de decantare al că speranţă
| ; LUPENI: rui rezultat este, incontes de multe ori îşi lăsa piciorul gol să sc Şi iarba cum creşte.
nsă (Cuitu- personaje mitice — Za- el, ci într-un perimetru tabil, consistenţa specifică afunde
,il (Munct- molxis, Ileana Cosînzeana, bine delimitat geografic, unor cărţi care se bucură Mi-o inima aprisă văpaie
N : Conspi- zinc etc. — la rezolvarea astfel că numele proprii fo cit mai mult in noroi Şi-mi bate puternic
incitoresc) ; unor situaţii în favoarea losite ne sînt deja famili de succes — cazul „Le sau îşi lăsa paşii în voia firelor de
amintirilor celor buni şi drepţi şi, în are : Munţii Znrandului, gendelor strămoşeşti“. marmură Pe plaiurile mele natale.
(Minerul) ; al doilea rînd, ..împinge Mureşul, Dealul Fetii,
d Ţcpeş — rea“ unor intîmplări reale Ciungani, Lunca Cernii, DUMITRU HURUBA încrucişînd Coloana cu drumul şi drumul Aici am crescut şi tot aici
mcltoresc) ; cu palma Am învăţat cc-nscamnă
miere zero era prea devreme sau era prea tîrziu
UK1CANI : Să sprijini istoria cu umărul
lui Marisol şi cu nu am putut să spăl cu lacrimi
•RAD: Aurul cavoul nepreţuit. Şi cu sudoarea şi cu rouă
seriile I-II Fiecărei dimineţi,
GURABAK- la primul bazar ce m-a oprit în cale
dansâm în Cînd inima mi-e aprinsă văpaie
); ORAŞ- l-am rugat pe el, cel cu dinţi de daltă
t proscrişi- pe cel alb ce nu cuvîntă EMIL DUŢU
tăcire (Fla-
-BAI: Insu- să-mi trimită o ilustrată cu bustul lui Cenaclul literar
tsa de cul- Brâncuşi
A1 treilea bineînţeles dacă acesta s-a întors de ia „Radu Stanca" Călan
teriile X-1I Paris
ii: Al trei- Rezultatele -fazei judefene a creaţiei literare şi ariei
seriilc I—II; si nu cumva şi-a uitat inîinile
il fantomă in Paradisul public de la Tîrgu-Jiu.
ă) ; Ciută plastice de amatori înscrise în edlfia a doua
limie) ; SI- Fire de secară
rile lui Don VIOREL PURCARU
ILIA: Cas- a Festivalului nafiona! „Cîntarea României" Cenaclul literar
i; TELIUC: „Lupta“ Hunedoara
i (Minerul) ; VIi-am adunat gîndurile intr-un apus
nantele nc- POEZIE. Locui I : Eugen Anamarla Stoica (Deva), Şte (Brad), Xenia Bursan (Orăş-
I (Muncito- fivu, Traian Filimon, Ioan Evu, fan Nagy (Petroşani). tic)) Kistea Farca (Brad), Pe De soare am întins braţele —
Valeriu Bărgftu, Ionel Drăgă- PUBLICISTICA. ESEU. Locul tru Găvan (Petroşani), Vasile Albastrului
neseu ; locul II : Maria Dinei) I : Tiberiu Vanca (BracI) ; Stoenescu (Hunedoara), Gheor-
(Petroşani), C. Gh. Naidin (De CRITICA LITERARA. Locul I: ghe Turlea (Brad). Portret muzical Mă legănam în spicele crude
va), Vnleria Zamfir (Petroşani), Mircea Moţ (Hunedoara) ; RE PICTURA : Gabricla Brănes-
Ionel Amăriuţei (Călan)', Miron PORTAJ : LoctU I : Cornel eu (Hunedoara), Lidia Bejan Sărutînd secara
Ţie (Deva), Martin Seghedi Armeanu (Deva), Valeriu Bâr- (Petroşani), Torino Ciunaev Dansam sub jumătatea de soare
(Hunedoara), Ioan Vasiu (O- gău (Hunedoara). (Deva), Constantin Coclitu (Că- Pe coarda violoncelului
bll pentru râştie) ; locul III ; Mircea An- TEATRU. Locul I : Gheor lan). Maria Dincă, Virgil Las limbile focului aleargă Ce spunea cam devreme :
ie frumoa- draş (Petroşani) ; Marin Stan ghe Negraru (Petroşani), Carol ou (Petroşani), Simion Făget, Noapte bună.
u mult se- (Brad), Nlcolac Crepcea (Vaţa Drozd, Dumitru Huruba, Pe- Gyorgy Alexandru (Deva), Pa- transparente
la moderat de Jos) ; menţiuni : Gheorghe trişor Ciorobca (Deva) ; locul raschlva Măran, Iosif Nagy, vibrind Am lăsat degetele s-o mîngiie
vest. Tem- Nistor (Hunedoara), Rachela II : Ion Marlnescu (Călan) ; Dorin Nedelcu (Petroşani), Ovi- dincolo de petalele magnoliilor
Lme vor fl Barcan (Petroşani), Mira lor- menţiune : Ion Coraan (Petro dlu Pctca, Helga Poraicu (De Am împreunat mîinile, am stins
c, izolat pi dănescu Bălănică (Petroşani), şani) . va), Victor Păun, Adrian Sasu (Tu, buchetul
ni peraturile Ion Pascal Vlad (Petroşani), TEATRU PENTRU COPII ŞI (Petroşani), Constantin Zgim- străvezie cariatidă
ea sub zero Ioan Iovănescu (Hunedoara), TEATRU DE PĂPUŞI. Locul I: bău (Hunedoara). sub greaua pornire Apus
;a produce Otilia Ignat (Hunedoara), La- Gligor Haşa (Deva), Costin Ili- GRAFICA : loan Banetti, Li- a primăverii).
iturile ma- dislau Daradics (Deva). escu (Petroşani). viu Căprar (Petroşani), Halasz început de scară, fire de secară.
1 20 grade, POEŢI POPULARI. Locul I : MONTAJE LITERARE. Locul Tiberiu, Marian Filip (Lupeni),
bil pentru Nlcolae M. Isac (Hunedoara), I : Maria Dincă (Petroşani). Nyulasz Baltazar (Petroşani), DORU ROMAN
Vremea se Maria Oprea (Zdrapţi), Dumi Horaţiu Oprea (Deva), Maria Cenaclul literar DANIELA DEAK
iă, cu cerul tru Nechifor (Petrilaj ; locul ARTĂ Popa (Lupeni), Szalay Csila Cenaclul literar
in prima II : Sînzlana Moldovan (Băi- (Petroşani). „Panait Istrati" al Văii
ului şi va ţa) ; menţiune : Ioan Buştca PLASTICĂ SCULPTURA : Simion Cristea Jiului — Petroşani „Ritmuri“ Deva
it jumătate (lila).
PROZA. Locul I : Natal ia (Deva), Iosif Lueaci, Ilic Mun-
Man (Petroşani) ; Jocul II : PICTURA NAIVA : ion Arca .leanu (Hunedoara), Schmidt
____________
