Page 56 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 56
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6670 • DUMINICĂ, 15 APRILIE 1979
Vizita tovarăşului Nicolao Oeauşesou şi a „Examenul de bacalaureat—1979"
în sprijinul absolvenţilor de liceu care susţin exame-
nul de bacalaureat în sesiuni le anului 1979, Ministerul
Educaţiei şi învăţămîntului a elaborat broşura „Exa-
menul de bacalaureat — 1979“. Broşura, cuprinzînd
normele de înscriere, orga nizare şi desfăşurarea exa-
menului de bacalaureat din acest an, precum şi lista
manualelor şcolare, pe baza cărora se va susţine exa-
menul, este tipărită în tiraj de masă şi va putea fi'
procurată prin unităţile de difuzarea presei din întreaga'
frlcanllor de a trăi în pace central din Luanda şi le-a ţară, începînd din 17 aprilie.
Îniîinîrea tovarăşului Nicolae şi libertate. Arme ale rezis urat noi succese, lor şi celor
tenţei împotriva ocupaţiei care lucrează în alte muzee
conchistadorilor portughezi, ale Angolei, pentru a putea
Ceauşescu cu Sam Nujoma ale războiului de gherilă să înfăţişeze cit mai bine
dezvoltarea tradiţiilor unui
neîntrerupt pentru înlătura popor glorios, pentru a trans
(Urmare din pag. 1) context, tovarăşul Nicolae rea apăsării colonialiste, do mite şi insufla generaţiilor căi ferate Timişoara
cumente şi imagini înregis
Ceauşescu şi-a exprimat con viitoare sentimentele de dra
toţi luptătorii S.W.A.P.O., în vingerea că, prin lupta uni trate în timpul celor două goste şi libertate pentru pa
libertatea
războaie
pentru
numele C.C. al P.C.R. şi al tă a ţărilor africane, a ţări Angolei compun în sălile tria -lor. ORGANIZEAZĂ CONCURS ÎN ZIUA DE
său personal. lor socialiste, a altor state, muzeului o adevărată fres Preşedintele Republicii So
Arătînd că Partidul Co a ţărilor progresiste, antiim- cialiste România a semnat 23 APRILIE 1979, ORA 11,00, PENTRU OCU
munist Român, România au perialiste din întreaga lume, că, încununînd momentul în Cartea de onoare a mu
acordat şi vor acorda şi în este posibilă o soluţionare proclamării independenţei zeului, în care au fost în PAREA URMĂTOARELOR POSTURI :
viitor întregul lor sprijin justă şi rapidă a cauzei po care deschide orizonturile scrise cuvintele :
¡luptei de eliberare din Na porului namibian, înlătura vieţii noi pentru poporul an „Am vizitat cu mult inte ® 1 tehnician pentru probleme de retri
mibia, tuturor popoarelor din rea definitivă a colonialis golez. res Muzeul central al forţe
Africa australă, tovarăşul mului şi dominaţiei imperia Apreciind în mod deose lor armate din Luanda, care buire şi normarea activităţii de cons^
Nicolae Ceauşescu a adresat liste dé pe continentul afri bit preocuparea gazdelor ne-a oferit o grăitoare ima
poporului namibian urarea pentru conservarea şi evo- gine a luptei pline de e- trucţii şi mecanizare
ca prin folosirea şi conti can. cai-ea paginilor glorioase din roism a poporului angolez
nuarea tuturor căilor luptei, Intîlnirea a decurs intr-o istoria luptei de eliberare pentru scuturarea jugului ® 1 inginer (tehnician) pentru probleme
.inclusiv lupta aivnată, să atmosferă de caldă prietenie naţională, tovarăşul Nicolae dominaţiei coloniale, a ho-
pună capăt cit mai rapid şi deplină înţelegere reci Ceauşescu a adresat cele tărîrii sale de a-şi apăra li de decontarea producţiei
dominaţiei străine. în acest procă. bertatea şi independenţa cu
mai calde felicitări organi cerite cu preţul unor mari @ 1 inginer (tehnician) pentru probleme
zatorilor Muzeului militar sacrificii“. de verificarea documentaţiei tehnice
Oaspefi ai locuitorilor
La Muzeul nafionai de execuţie
din Quifangondo © 1 economist (tehnician) pentru pro
Simbătă dimineaţa, secre „Trăiască Republica Socialistă de antropologie bleme de aprovizionare
tarul general al Partidului România — Trăiască Republi ® 1 inginer (tehnician sau maistru) pen
Comunist Român, preşedin ca Populară Angola“ ; „Tră Sîmbătă la prînz, tovară festat deosebita admiraţie
tele Republicii Socialiste iască Partidul Comunist Ro şul Nicolae Ceauşescu şi to pentru străvechea cultură ce tru probleme de mecanizarea lucră
România, tovarăşul Nicolae mân — Trăiască M.P.L.A. — varăşa Elena Ceauşescu au s-a dezvoltat pe aceste lo Ir rilor de construcţii şî transporturi.
Ceausescu, şi tovarăşa Elena Partidul Muncii“, „Trăiască vizitat Muzeul naţional de curi, pentru inventivitatea
Ceauşescu âu făcut o vizită popoarele român şi angolez“ ; antropologie al Republicii şi spiritul practic al artiza încadrarea se face cu respectarea preve^
la Quifangondo. Situat la 19 „Trăiască prietenia româno- Populare Angola. nilor acestei regiuni a Afri
kilometri de Luanda, Quifan angoleză“ — sînt urările re La sosirea la muzeu, to cii, pentru frumuseţea crea dărilor Legii nr. 12/1971.
gondo a intrat în istoria ţă- luate şi scandate de mulţime. varăşul Nicolae Ceauşescu ţiilor lor materiale şi spiri
rii-gazdă ca locul unde, în Tovarăşul Nico'lae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu tuale, care le-au asigurat Cei încadraţi şî membrii lor de familie
toamna anului 1975, s-a des se îndreaptă spre miile de au fost salutaţi, cu deosebită dăinuirea trainică în timp,
făşurat una din marile bătă locuitori veniţi în întîmpi- stimă de Henrique Abran- continuitatea artei şi muncii vor beneficia de permise de călătorie gratu
lii’ale luptei de eliberare na nare, îi salută cu multă cor ches, directorul naţional al pe aceste pămînturi. ită pe calea ferată.
ţională şi care a reprezentat dialitate. Mulţimea aclamă muzeelor şi monumentelor, Mulţumind pentru vizita
prima etapă spre victoria îndelung, înconjurînd cu căl care a prezentat apoi ex pe care înalţii soli ai po Cererile se depun la Biroul personal al
definitivă a revoluţiei ango dură, cu dragoste, pe distin plicaţii amănunţite înalţilor porului român au făcut-o
leze. oaspeţi în legătură cu sem Muzeului naţional de antro I.P.I.C. C.F. Deva, din strada G. Bariţiu, nr.
Vizita tovarăşului Nicolae şii soli ai României prietene, nificaţiile multiple ale nu pologie, Herique Abranches,
Ceauşescu a fost primită cu în această atmosferă entu meroaselor exponate ce pot directorul naţional al mu 13. Relaţii suplimentare se pot obţine la bi
entuziasm de locuitorii din ziastă, tovarăşul Nicolae fi văzute în sălile muzeului. zeelor şi monumentelor, şi-a roul personal al I.C.C.F. cu sediul în Timi
Quifangondo şi din împreju Ceauşescu şi tovarăşa Elena Muzeul naţional de antro exprimat deosebita satisfac
rimi, care au făcut o caldă Ceauşescu şi-au luat rămas pologie este o prestigioasă ţie de a fi putut prezenta şoara, strada 13 Decembrie, nr. 12, telefon
manifestare de prietenie bun de la locuitorii din instituţie culturală, inaugu tovarăşului Nicolae Ceauşescu
înalţilor oaspeţi. ,,Trăiască Quifangondo, reînlorcindu-se rată la 13 noiembrie 1976, ca şi tovarăşei Elena Ceauşescu 23930-31 sau de Ia conducerea Şantieru
Ceauşescu — Trăiască Neto“ ; la Luanda. re şi-a propus două obiec aspecte ale istoriei, tradiţii lui 34 C. F, Deva, prin telefon C.F.R. 451,
tive principale: înfăţişarea lor şi obiceiurilor acestor
îndelungatei istorii a locui locuri. Simeria.
Vizita la Muzeul militar torilor acestor meleaguri, ■Răspunzînd, t o v a r ă ş u l
viaţa lor socială, munca şi Nicolae Ceauşescu a relevat
activitatea creatorilor de bu valoarea deosebită a expo
central din Luanda nuri materiale şi spirituale, natelor, capacitatea acesto
aspecte ale organizării lor ra de a reda o imagine ve VlNZARI
politico-economice j pe de ridică a civilizaţiei şi cultu mica
Simbătă la amiază, tova le Nicolae Ceauşescu şi de altă parte, lupta lor comu rii, vieţii de zi cu zi a po • Vînd casă, sat Silvaşu
răşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu cu nă pentru afirmarea fiinţei porului angolez din cele mai de Jos, nr. 73, Duma Fran publicitate
tovarăşa Elena Ceauşescu au noaşterii acestor mărturii ca naţionale, pentru dezvoltare vechi timpuri şi pînă astăzi. cise.
făcut o vizită la Muzeul mi re înscriu în istoria poporu socială. In încheiere, înalţii oas
litar central al forţelor ar lui angolez eroism, abnega Urmărind cu viu interes peţi au semnat în Cartea de (376)
mate din Luanda. ţie, devotament în lupta pen multitudinea obiectivelor pre onoare a muzeului: „Ne-a ANUNŢURI DE FAMILIE
Este o instituţie care evo tru existenţă demnă şi su zentate — grăitoare pentru făcut multă plăcere să vizi • Soţia Marla, fiii Dumi
că pagini din glorioasa luptă verană, intr-un continent ca arta şi munca, imaginaţia şi tăm Muzeul naţional de an • Soţu, sora, fiica, gine tru şl Aurel, mulţumesc pa
această cale tuturor celor
pentru libertate şi pentru re astăzi trăieşte era pro inteligenţa poporului ango tropologie, care cuprinde bo rele şi nepoţii anunţă cu care au fost alături de noi
adincă durere încetarea din
'independenţă, dusă de-a lun gresului şi transformărilor lez de-a lungul secole gate şi valoroase mărturii viaţă a profesoarei Ia greaua încercare prici
gul a numeroase secole de înnoitoare. l o r — t o v a r ă ş u l Nicolae ale existenţei omului pe a- IULIA SURUCEANU nuită prin pierderea celui
populaţia acestor meleaguri. într-o succesiune cronolo Ceauşescu, tovarăşa Elepa ceste străvechi meleaguri ale Corpul neînsufleţit se află ce a fost
CAPILNA VICTOR,
Distinşii oaspeţi din Româ gică ce reconstituie de fapt Ceauşescu au felicitat cu căl Africii, ale civilizaţiei, cul depus în strada Oituz nr. Un bun soţ şi tată. ti
nia socialistă au fost întîm- istoria Angolei, din timpu dură gazdele pentru efortul turii şi tradiţiilor poporului 20 Deva. înmormîntarea va vom păstra o veşnică amin
¡pinaţi la sosire de căpitanul rile civilizaţiei preistorice lor de a strînge şi sistema angolez, care păşeşte astăzi, avea Ioc luni, 1G aprilie tire.
1079, orele 15,00 la Deva.
Pale, care a ţinut să expri- pînă astăzi, sînt prezentate tiza aceste mărturii de va liber şi demn, pe drumul nou (396) (393)
' me , mulţumiri pentru inte numeroase mărturii demon- loare ale istoriei angoleze. al libertăţii şi independen
resul acordat de preşedinte strind idealul fierbinte al a- Oaspeţii români şi-au mani ţei sale“.
ui ......................... i a a ■■ ■■ ■•■■■■■■■■ ■■■•■■■■■ ■■■anung t • o» imiaiiaiiiiiiMimimimiiiimiiiiiiiRiivEiiaB
întreaga comunitate internaţională condamnă Încheierea lucrărilor
• La Sofia au avut loc Phan Hien, ministru ad constituţională şi organiza celei de a Il-a sesiuni
convorbiri intre Stanko To- junct al afacerilor externe rea acestei consultări.
dorov, preşedintele Consi al R.S. Vietnam, conducăto Crearea unei comisii în cu asprime atacurile rasiştilor rhodesieni a reuniunii pregătitoare
liului de Miniştri al K. P. rul desemnat al delegaţiei sărcinată cu elaborarea le
Bulgaria, şi primul minis vietnameze la convorbiri. gilor electorale şi redacta a Conferinţei O.N.U.
tru al R.D.p. Yemen, Aii rea textelor adaptînd Con împotriva capitalei zambiene
Nasser Muhammad Hasani, stituţia din 1974 la rezoluţii pentru interzicerea |
care face o vizită oficială la le Uniunii Democrate a Po
Sofia. Au fost discutate porului Malian (U.D.P.M.), LONDRA 14 (Agerpres). copreşedinte al Frontului sau limitarea folosirii
probleme ale relaţiilor din a fost hotărită la congresul — Secretarul general al Patriotic Zimbabwe. Purtă
tre cele două ţări, ca şi li constitutiv al acestei for Commonweaith-ului, Shri- anumitor categorii de
nele chestiuni vizînd situa maţiuni politice unice, de torul de cuvînt -al Depar
ţia internaţională actuală, guvernămînt, care a avut dath Ramphal, a dat publi tamentului de Stat, Hod_ arme convenţionale
îndeosebi în regiunea O- loc la 28—31 martie la Ba- cităţii, la Londra, o decla
rientului Mijlociu. O în capitala -Cambiei au mako. raţie în care condamnă cu ding Carter, a subliniat
luat sfîrşit lucrările Confe Preşedinţia comisiei res profunda îngrijorare a Sta GENEVA 14 (Agerpres). —•
• Existenţa unor posibi rinţei internaţionale de spri pective revine lui Sori Cou- asprime atacul rasiştilor telor Unite în legătură cu La Geneva s-au încheiat re
lităţi reale de extindere a jinire a mişcărilor de eli iibaly, secretar politic al cent lucrările celei dc-a Il-a
cooperării industriale pe berare naţională din Africa U.D.P.M. rhodesieni împotriva capi acest fapt.
termen lung între R.S.F. Iu australă şi de solidaritate talei zambiene, Lusaka, sesiuni a reuniunii pregăti
goslavia şi R.D. Germană cu statele africane „din pri • Agenţiile internaţionale subliniind că acesta va ge toare a Conferinţei O.N.U.
a fost subliniată în cadrul ma linie“. La lucrări au de presă relatează că, sîm- pentru interzicerea sau limi-
recentei sesiuni a comisiei luat parte peste 300 de ‘de bătă, aviaţia regimului ra nera un sentiment de mî- tatca folosirii anumitor cate
mixte pentru cooperarea in sist de Ia Salisbury a lan nie profundă în toate ţă GABERONES 14 (Ager gorii de arme convenţionale.'!
dustrială dintre cele două legaţi din 60 de ţări, între sat un nou atac asupra te rile Commonwealth-ului. pres). — Botswana condam
ţări, desfăşurată la Belgrad care şi România, conducă ritoriului Zambiei, bombar- nă atacurile sălbatice co Delegaţia română a parti-:
— informează agenţia Ta- tori ai mişcărilor de elibe dind o tabără a forţelor „Prin acest act de provoca cipat activ la negocierile pri—
1
niug. rare naţională, reprezentanţi patriotice zimbabwe, situa mise de trupele regimului dej uite de această reuniune.
ai unor organizaţii politice tă Ia circa 60 km de Lu- re şi sfidare, regimul de la Ea a fost coautoare la o se-t
O Simbătă a sosit la Ha şi de tineret din Africa, re saka. Acesta este cei de-al Salisbury a aruncat mănu .lui Ian Smith împotriva
noi delegaţia guvernamen prezentanţi ai unor orga cincilea atac asupra unor statelor africane vecine, se rie de propuneri pe care ţă-ţ.
tală chineză, condusă de nisme şi organizaţii inter tabere ale patrioţilor zim- şa întregii comunităţi inter arătă intr-un comunicat o- rilc neutre şi nealiniate le-au
Han Nianlong, ministru ad naţionale. babivc situate pp teritoriul naţionale“. prezentat pe parcursul lucră
junct al afacerilor externe, zambian in decurs de o ficial al preşedinţiei Bots- rilor. O atenţie deosebită a
care, conform înţelegerii • Alegerile prezidenţiale săptămînă, soldate cu moar wanei, dat publicităţii de
dintre cele două părţi, va şi legislative iniţiind proce tea şi rănirea a aproxima fost acordată de delegaţia
avea convorbiri cu o dele sul de „revenire Ia o viaţă tiv 400 de persoane. El con jDostul de radio Gaberones. ţării noastre metodelor şii
gaţie vietnameză cu privire constituţională“ in Mali se stituie un nou act de agre WASHINGTON 14 (Ager- Acţiunile agresive ale regi formelor de desfăşurare a
1
la reglementarea probleme află pe ordinea de zi in a- siune împotriva indepen -pres:). ->- Departamentul de negocierilor. La insistenţa
lor din relaţiile dintre R.P. ceastă ţară. In acest sens, denţei şi suveranităţii na mului Smith — se arată în
Chineză şi R.S. Vietnam. un comunicat a convocat ţionale a Zambiei, aflată in Stat al S.U.A. a condamnat comunicat — demonstrează României, regulile de proce-
Pe aeroportul din capita pentru 17 aprilie 1979 la Ba- prima linie a confruntării atacul lansat vineri de for că în realitate rasiştii rho dură garantează dreptul fie
la vietnameză, delegaţia chi malco pe membrii Comisiei cu regimurile rasiste din cărui stat, mare sau mic, de
neză a fost întîmpinată de însărcinate cu revizuirea Africa australă. jele armate rhodesiene îm desieni au pierdut complet a participa la toate fazele
L potriva reşe'iinţei de la Lu controlul asupra situaţiei negocierilor în condiţii de
din Rhodesia.
saka a lui Joshua Nkomo,
deplină egalitate.
REDACJIA Şl ADMINISTRAŢIA. Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 20708. TIPARUL t Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257. 44 065