Page 57 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 57
în cinstea zilei de
O BRIGADA — 22 000
Mae Ceausescu « TONE DE CĂRBUNE
Lucrînd într-un abataj
T o v a r ă ş u l Nicolae frontal echipat cu complex
Ceauşescu, secretar general cu preşedintele Kaunda mecanizat de susţinere, tă
al Partidului Comunist Ro iere şi încărcare, brigada
mân, preşedintele Republicii Oţelăria electrică nr. 2 de la C.S. Hunedoara : Inginerul condusă de Kacso Ioan, din
Duminică
după-amiază,
Socialiste România, şi tova- preşedintele Republicii So jinul acordat luptei de eli Ilie Marinescu — şeful secţiei — analizează împreună cu sectorul VI al I.M. Lupeni,
berare naţională, împotriva
săşa Elena Ceauşescu au colaboratorii săi, subinginerii Constantin Palaghia şi Ioan a extras suplimentar de la
eosit duminică, 15 aprilie, la cialiste România, tovarăşul dominaţiei şi asupririi, a po Popa, parametrii calitativi ai oţelului elaborai. Foto : N. NEGRU începutul anului mai mult
de 22 000 tone de cărbune
'Lusaka, unde efectuează o Nicolae Ceauşescu, s-a întîl- liticii imperialiste şi colo cocsificabil. La baza aces
vizită oficială de prietenie, nit, la reşedinţa ce a fost nialiste, pentru drepturile tui succes deosebit stau or
la invitaţia preşedintelui rezervată înalţilor oaspeţi tuturor naţiunilor de a fi ganizarea temeinică a pro
români la Lusaka, cu Ken
Partidului Unit al Indepen neth David Kaunda, preşe deplin stăpine pe propriile ducţiei .şi a muncii, întreţi
denţei Naţionale, preşedinte destine, de a se dezvolta po nerea şi exploatarea raţio
le Republicii Zambia, dr. dintele Republicii Zambia. trivit voinţei şi aspiraţiilor nală a utilajelor de mare
Kenneth David Kaunda, şi a La întîlnire au participat proprii. productivitate, dăruirea şl
abnegaţia destoinicilor mi
doamnei Betty Kaunda. Ştefan Andrei, ministrul ro Continuînd dialogul deve neri de aici.
Lusaka, a patra etapă a mân al afacerilor externe, şi nit tradiţional între cei doi
noului itinerar african al W. M. Chakulya, ministrul şefi de stat, preşedinţii PRODUCŢII SPORITE
preşedintelui României, con afacerilor externe al Repu Nicolae Ceauşescu şi Kenneth DE METAL LA
stituie, în acelaşi timp, al blicii Zambia. David Kaunda au relevat cu HUNEDOARA
patrulea moment al dialogu Cu acest prilej, preşedinte satisfacţie că în ultimii ani Planul la export-pe agenda zifnică
lui româno-zambian la nivel le Kenneth David Kaunda l-a relaţiile dintre România şi Siderurgiştii liunedoreni,
înalt, început la Bucureşti în salutat încă o dată, cu mul Zambia au cunoscut un curs cărora li s-au decernat de
1970 şi continuat apoi, alter tă căldură, pe tovarăşul ascendent, rodnic. a conducătorului de întreprindere eurînd „Steagul roşu“ şi
„Diploma de onoare“ de în
nativ,’ în 1972 şi 1974, în cele Nicolae Ceauşescu, dînd o Cei doi şefi de stat au ex treprindere fruntaşă pe ţa
două capitale. înaltă apreciere contribuţiei primat hotărîrea comună de ră pentru locul I obţinut în
Prietenia, colaborarea, so pe care tovarăşul Nicolae a amplifica şi diversifica întrecerea socialistă pe a-
lidaritatea — caracteristicile Ceauşescu o aduce la afir conlucrarea dintre cele două „Comerţul exterior constituie o necesitate imperi nul 1078 — fiindu-Ie confe
majore ale relaţiilor româ- marea idealurilor de liberta partide, ţări şi popoare, de oasă a desfăşurării normale a activităţii noastre eco rit Ordinul „Steaua Repu
Socialiste
blicii
România"
no-zambiene —■ au marcat te şi independenţă naţională nomice, a asigurării materiilor prime, materialelor clasa I — îşi amplifică zi
din primele clipe evenimen ale ’ popoarelor, pentru spri- (Continuare în pag. a 4-a) şi altor produse, a dezvoltării generale a economiei de zi succesele în muncă.
tul sosirii înalţilor oaspeţi României. Iată de ce comerţul exterior trebuie să stea In perioada caro a trecut
români la Lusaka, expresie A pe primul plan în activitatea fiecărei unităţi econo din acest an, harnicii si-
a unor raporturi exemplare, mice, a fiecărui organ de partid, a tuturor oamenilor derurgişti din Hunedoara au
cu valoare de simbol, exis începerea convorbirilor oficiale produs peste sarcinile de
tente între cele două ţări muncii“. plan 35 000 tone dc metal —
fontă, oţel şi laminate —,
care, deşi situate la aproape NICOLAE CEAUŞESCU în condiţiile înregistrării u-
10 000 km disţanţă una de Luni, 16 aprilie 1979, la' lelor evenimente ale vieţii nor însemnate economii de
alta, sînt strîris legate prin Lusaka, au început convor internaţionale actuale. materiale.
aspiraţiile comune de inde birile oficiale dintre tovară Cei doi preşedinţi şi-au Acest imperativ de impor mul trimestru al anului ? —
pendenţă şi progres social, şul Nicolae Ceauşescu, se exprimat deplina convingere tanţă covirşitoare pentru l-am întrebat pe tovarăşul PESTE 16 000 1 LAPTE
de pace şi înţelegere. cretar general al’Partidului că noul dialog la nivel înalt dezvoltarea rapidă şi armo ing. Corneliu Ionescu, direc LIVRAT
Această a doua vizită la Comunist Român, preşedin româno-zambian va întări şi nioasă a economiei ţării torul unităţii. SUPLIMENTAR
Lusaka a solilor poporului tele Republicii Socialiste mai puternic colaborarea şi noastre trebuie să se afle — Fără falsă modestie, pot Organizând judicios acti
permanent în centrul preo
român ilustrează, totodată, România, şi Kenneth David conlucrarea dintre cele doua cupărilor tuturor unităţilor afirma că întregul nostru co vitatea fermei zootehnice şi
orientarea consecventă a ţă Kaunda, preşedintele Repu ţări şi partide, atît pe plan lectiv acordă maximă aten asigurînd o bună furajare
rii noastre spx e dezvoltarea blicii Zambia. bilateral, cît şi pe arena in economice care au sarcini la ţie îndeplinirii sarcinilor la a animalelor, cooperatorii
-
export. Intre acestea se nu
solidarităţii şi colaborării cu înainte de începerea con ternaţională, ’ în interesul export. In vederea dezvoltă din Brad au reuşit să li
vreze suplimentar, faţă do
tinerele state africane, cu vorbirilor, cei doi preşedinţi ambelor popoare, al cauzei mără şi întreprinderea de rii acestei activităţi şi a graficul la zi, peste 10 000 1
statele care au păşit pe calea au făcut declaraţii. generale a destinderii, pro prelucrare a lemnului Deva, creşterii nivelului tehnic al lapte. Pentru contribuţia la
dezvoltării de sine stătătoa In continuare,, cele două gresului şi păcii în întreaga unitate relativ tînără. dar produselor, la secţia de mo depăşirea sarcinilor de plan
re. delegaţii au procedat la un lume. care se înscrie deja consec bilă din Brad am pus în aferente fermei merită să
Un mare număr de locui larg şi aprofundat schimb de Convorbirile se desfăşoară vent în rîndul colectivelor funcţiune o nouă hală de fie evidenţiaţi cooperatorii
Iulia Pasca, Iosif Ghiurea,
tori ai capitalei zambiene au informări privind unele as într-o atmosferă de caldă de muncă hunedorene cu re Rafila Avram, Maria Paş-
venit la aeroport pentru a-i pecte ale vieţii politice, e- prietenie şi înţelegere tovă zultate bune. DUMITRU GHEONEA cău, Sînziana Raţ, Maria
conomice şi sociale din răşească, caracteristică rela — Ce preocupări şi rezul Vasiu, Elena Adam, Dumi
România şi Zambia, precum ţiilor dintre cele două ţări tate are I.P.L. Deva în ac tru Iovan şi alţii.
(Continuare în pag. a 4-a) şi la o analiză a principa şi popoare. tivitatea de export pe pri- (Continuare în pag. a 2 a)
Localităţile hunedorene- Duminică, pe ogoare s-a lucrat cu forţe sporite
şantiere ale gospodăririi
şi înfrumuseţării INTENSIFICAT !
LA C.A.P. HARAU O
HUNEDOARA pect pentru ordine şi fru • Bilanţul activităţii desfăşurate du ® Rezultate mai bune au înregistrat uni MOBILIZARE SUSŢINUTA
mos şi dincolo de poarta u-
zinei. minică de cooperatori şi mecanizatori se tăţile din raza consiliilor unice agroin
Luna aprilie, cu zile foar — După mine, nu poţi fi concretizează în pregătirea terenului pe dustriale de stat şi cooperatiste din De Respectînd programul de
te capricioase, la început cu gospodar adevărat dacă nu mai mult de 1 000 ha, însămînţarea cu va, Simeria, Ilia, Călan şi altele. • activitate stabilit din seara
ploi iuţi şi reci, a îngreunat ai o atitudine identică atît porumb a peste 800 ha şi plantatul cu Acum, cînd starea vremii s-a ameliorat, zilei precedente, duminică
într-o oarecare măsură ac acolo unde lucrezi, ca şi a- cartofi a 200 ha • Tot în această zi au să fie intensificat ritmul la semănat şi dis-de-dimineaţă cooperato
tivitatea gospodărească. casă, ca şi pe stradă. Eu nu fost erbicidate mai mult, de 1500 ha rii şi mecanizatorii din Hă-
Dar, în pofida acestui fapt, concep două moduri de com erbicidatul cerealelor păioase ! rău au ieşit cu toate forţele
în municipiul Hunedoara portare. Asta ar însemna să în cîmp. In tarlaua numită
s-au organizat largi acţiuni nu mă respect în primul
cetăţeneşti de masă pentru rînd pe mine. de localnici „Ghimzel“, l-am
înfrumuseţare şi gospodări — Strada, zona verde, sînt întîlnit pe mecanizatorul
rea cartierelor. oglinda noastră, a tuturor Sebâstian Pădureanu, care,
In faţa unităţii nr. 44 „Tos- oamenilor — ne spunea tî- împreună cu brigadiera
ca“ se lucra dc zor ia ame nărul Nicolae Berevoescu, ileana Pavcl şi cooperatorii
najarea rondourilor. şeful serviciului organizato Aurel Sturza şi Valeria
— Ştiţi — ne spune Iudith ric al consiliului popular
Sperii, şefa unităţii — noi municipal. Aşa cum le îngri Zoica au lucrat la însămîn
vrem să facem cartierul cît jim, aşa le avem. Orice e- ţarea porumbului. Tot aici
mai frumos, la nivelul pre forturi se fac pentru cură se aflau la arat mecaniza
tenţiilor siderurgiştilor hune- ţenie. pentru aspectul stră torii Alexandru Bob şi Ko-
doreni. De fapt,’ în ulti zii, dacă nu păstrăm această roşi Ion. Intr-o tarla veci
mul timp, noi cei de la curăţenie,, înseamnă că efor nă, sub supravegherea di
I.C.S.A.P., sub îndrumarea turile au fost făcute în za rectă a inginerului şef An
organizaţiei de partid, am dar,
fost mereu antrenaţi în ac Pe Anton Lăcătuş, munci drei Dima, tractoriştii Pam-
ţiuni de muncă patriotică tor la secţia aglomerator II fil Cepălău şi Petrică Lo-
pe şantierele de gospodărire din C.S.II., l-am întîlnit a- ghin au lucrat cu randa
şi înfrumuseţare din muni ment sporit la erbicidarea
cipiu. runeînd în mijlocul străzii
In centrul civic, în zona hîrtia de la gogoaşa pe care griului, fiind ajutaţi de;co
poştei, ii recunoaştem pe zi o mînca. întrebîndu-1 de ce operatorii Aurelia Albu şi
darul şamotor Ioan Albu, face acest lucru, ne-a răs Gaşpar Cristian. Primarul
de la secţia cuptoare indus puns’, ridicînd din umeri : comunei, Titus Marinoiu şi
Ce, numai eu arunc ?
triale din C.S.II., amenajînd
zona din faţa blocului. NÎ TÎRCOB
Duminică, mecanizatorul Sebastian Pătiureanu a lucrat cu spor la însămînţarea po
