Page 58 - Drumul_socialismului_1979_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 6

Faza Judeţeană Ritmu ia însămtnţări
a eencursulisi trebuie să fie intensificat 1
profesional 3,0« TclC.Ş
10.00 Roma
(Urinare din pag. 1) EFORTURI PENTRU dark“
„Stăpîn pe volan“ preşedinta C.A.P. Hiena ÎNLĂTURAREA 10,55 Conci
Orch«
Manea, au fost prezenţi cu RESTANŢELOR uşoar
unii
Plan«! Sa export - pe agenda zilnică vut loc la Deva faza jude­ peste 30 de cooperatori la 11,20 Telex
Duminică, 15 aprilie, a a-
(La C.A.P. Simeria, lucră­
17.00
ţeană a concursului profesio­ refacerea unui dig la gră­ rile în cîmp s-au desfăşurat 17,05 Teleşi Telex
dina de legume.
a conducătorului de întreprindere nal „Stăpîn pe volan“, la ca­ Brigadiera Ileana Pavel pe un front larg. Semăna­ 17,25 Film
re au participat 30 de şoferi
publh
profesionişti, cîştigători ai ne spunea că există real­ tul porumbului în tarlaua zâmbi
etapelor pe oraşe şi muni­ mente condiţii ca pînă la „Tele“ a fost efectuat de 17.45 Lecţii
crătoi
(UitncKe din pag. 1) plimentare a comenzilor în Brad, Petru Pis, losif .foc, cipii. sfârşitul acestei săptămâni mecanizatorul Pavel Vine- 18,10 Reper
unele ţari socialiste, s-au o- Andrei Varga, Csapo Ladis- Concurenţii au susţinut să fie terminate atit semă­ rean, iar Nicolae Bălţatu a 18.30 Itevlsi
fc-rit cantităţi mai mari de lau, Petre Munleanu, Luere- două probe teoretice (cunoaş­ natul porumbului, cît şi er- lucrat la însămînţarea mor­ TV.
producţie destínala exclusiv produse şi pe devize libere, ţia Bulcă, Ana Şchioapa — terea regulilor de circulaţie covilor. La brigada din U- 18.50 1001 <)
producerii de mobilier pen­ îndeosebi în Franţa şi Bel­ de la Deva şi mulţi alţii. şi mecanică) şi proba de con­ bieidarea cerealelor păioa- 19.00 Telejt
© l 1
tru export. Hala este dota­ gia. s-au perfectat deja tra­ — Alte probleme... ducere auto. In urma rezul­ se, iar din dialogul purtat roi, mecanizatorii Aron întrec
ta eu utilaje şi instalaţii din­ tativele în vederea realizării — Mai întâmpinăm greu­ tatelor obţinute şi a îndemî- cu Alexandru Bob am re­ Braşoveanu şi Clemente 19.30 Anchi
tre cele mai moderne, care unor confecţii şi a altor pro­ tăţi in aprovizionarea cu nării demonstrate la practica ţinut hotărî rea mecanizato­ Moraru au erbieidat griul 19.50 „Femi
ne permit produse cu înal­ duse ce vor fi exportate în materie primă şi uneori cu conducerii auto, pe primele rilor de a folosi cu randa­ pe 40 ha. Alţi trei mecani­ Moliei
te performanţe tehnice, com­ Siria, Iordania, poate şi în calitatea acesteia, cu unele locuri s-au clasat următorii ment maxim timpul bun de zatori au lucrat la pregăti­ .21,30 Muzic
petitivo pe piaţa mondială. Turc ia. în această lună vom materiale şi accesorii, pe a- concurenţi : lucru in cimp şi utilajele, rea patului germinativ. 21.45 Telejt
De asemenea, am acţionat participa cu peste 10 pro­ locuri mai sint cazuri de O Categoria pînă la 20 de de a efectua lucrări de ca­
energic pe lingă organele duse la contractările ce vor slabă organizare şi de indis­ ani — Nicolae Stoieuţa (Au­ litate ireproşabilă. Specialiştii din unitate, bri­
noastre superioare de resort avea loc in Capitală şi spe­ ciplină a muncii, nu avem tobaza Haţeg), locul I ; Eu­ gadierii şi şeful secţiei de
pentru asigurarea cu comenzi răm să obţinem noi comenzi încă un laborator central al gen Medrea (I.T.A. Orâştie), MECANIZATORII LA mecanizare, Augustin Bon­
si contracte la nivelul pre­ si contracte atit pentru anul întreprinderii pentru stopa­ locul II ; Petru Niţar (I.T.A. doc, au fost şi ei în cîmp,
vederilor anuale do pian. in c urs, cit şi pentru 1980. rea oricăror materiale cu de­ Petroşani), locul III. DATORIE unde s-au preocupat de
Astfel, dacă în decembrie — Aminteaţi de grija po fecţiuni calitative. în gene­ © Categoria între 20 şi 30 buna desfăşurare a lucrări­ BUCURE
1977 tiveam asigurat cu con­ c are o acordaţi ealităţii pro­ ral însă lucrătorii sint har­ de ani — Gheorghe Cuciula Ca în oricare altă dumi­ lor. Merită, de asemenea, «hoprograir
tracte doar 35 la suia din duselor — factor hotărîtor nici şi corecţi, muncesc cu (S.U.G.C.G. Hunedoara), lo­ nică mecanizatorii de la —.„noj ..'na
producţia anuală destinată in competiţia pe piaţa ex­ dăruire şi răspundere şi a- cul 1 ; Constantin Sibii (Au­ C.A.P. Soimuş au îmbrăcat laude mecanizatorii de la presei ; 8,1
exportului, astăzi procentul ternă. Vă rugăm detaliaţi vem încrederea că vom reuşi tobaza I Deva), locul II; cu toţii hainele do lucru. C.A.P. Sîntandrei, Bîrsău, itiilor; 9,00
9,05 Kăspui
este de 75 la sută. puţin aeest aspect. ca şi în acest an să ne în­ Vasile Ungureanu (Autobaza- Pe Iloria Culeanu, împre­ Banpotoc, Bretea Stresului, lor ; 10,00
— îşi totuşi, în primul tri­ — Noi producem mobilier deplinim şi să ne depăşim I Deva), locul III. ună cu şeful secţiei de me­ Gînţaga, Buituri şi din alte 10,20 Alier
mestru al anului in curs aţi pentru export la secţiile din sarcinile de plan, atit la ex­ canizare Aurel Dobîrtă şi unităţi, unde s-au depus e- folk ; 10,40
® Categoria peste 30 de
înregistrat o nereali/.aro Ia Brad, Haţeg si Deva. Cea port, cit şi la ceilalţi indi­ ani — Valeriu forgoni (Au­ inginera şefă a C.A.P. Iu- forturi şusţinute pentru re­ Buletin do
folcloric ; ]
producţia de export pe rota­ mai bună activitate o are catori — fizici şi de eficien­ tobaza Haţeg), locul I ; cuperarea intîrzierilor acu­ ra radio-ti
ţia t '.T.S. Din ce cauză ? secţia din Brad care şi-a de­ ţă, la care avem rezultate Gheorghe Kizea (Autobaza If Jiana Balo.şi, i-am găsit îri mulate la însămînţări şi de ştiri ; l
— Din lipsa comenzilor păşit lună. de lună planul, bune de la începutul anului: Deva), Jocul II ; Gheorghe tarlaua „între ferme“, unde erbicidatul păioaselor. folclorului
pere interi
ia nivelul prevederilor de acoperind restanţele celor­ depăşiri de 1,3 milioane lei Petrea (I.T.A. Hunedoara), au acţionat la semănatul Dc la 1 Ui
pian. Am compensat insă eu lalte secţii. Privind calitatea la producţia globală, de 3 locul III. porumbului. Remus Lupa.ş curioşilor ;
depăşirea pe relaţia D.L.. in­ produselor, nu se admite milioane lei la producţia Ciştigătorii locurilor I vor a fost prezent la erbicidare, insaminţaui la nai ; 16,20
cit pe total export avem o n i c i un rabat. Este in joc: marfă şi de 2 milioane lei reprezenta judeţul la faza pe Vladimir Moraru la semă­ CAMPING ? nomice ; 1
depăşire de 4 000 lei valută. prestigiul unităţii noastre, al la producţia netă, mobilier ţară a concursului. nat trifoi, losif Rabulea şi trări de n
17,00 Buleti
— t.a nivelul posibilităţi­ ţării. De fapt vreau să vă peste plan în valoare de Martin Andax la plantat Ora amiezii i-a găsit pe Te apăr ş
lor întreprinderii dumnea­ spun eâ nu am avut refu­ 222 000 lei şi beneficii supli­ . cartofi, Jon Pantea la fer­ inginerul şef al C.A.P. mea ; 17,30
voastră ceste foarte puţin, zuri din această cauză. în mentare de aproape 600 000 tilizări, iar Vasile IfrLm, alo muzicii
f ó întreprindeţi în continua­ cadrul fiecărui colectiv se lei. Recomandările date de Un nou cuptor Aurel Ta naşa şi Ion Raţ la Spini, Marin Crişan, cinstin- rii ; 20,00 J
re pentru recuperarea res­ acordă maximă atenţie cali­ tovarăşul N’ieolae Ceauşcscu pregătirea terenului. De du-se eu o bere la campin­ tecului
tanţelor pe C.T.S. şi depăşi­ tăţii. Avem oameni harnici, la Consfătuirea cu cadrele gul Strei. Spunea că dumi­ România -
trial
cont
re-a mai consistentă a sarci­ bine pregătiţi, pe care ne de conducere din economic, de var menţionat şi faptul oă per­ nică, 15 aprilie a.c. Ia a- Memoria p
nilor de plan la export ? bazăm. Aş menţiona ciţiva: din 5—ti martie a.c., consti­ sonalul TESA din CA..P. a ceastă unitate s-a terminat nesc ; 21,iE
— Sigur că situaţia nu ne maiştrii loan Poenaru şi loan tuie şi pentru colectivul La C.A.P. Brad, în scopul participat la sortatul carto­ plantatul cartofilor şi s-au 21,03 Cadet
mulţumeşte. De aceea. ne Faur, muncitorii loan Indrei, J.F.L. Deva un program con­ valorificării resurselor locale filor. între alţii, o contri­ O zi într-(
Non stop
străduim, insistăm, acţionăm losif Gotişei, loan Bocanu, cret de activitate, pe care de materiale de construcţie buţie de seamă la buna însămânţat circa 2 ha cu
cit putem şi cum putem. Sini Dorin Nistora, Salvina A- ne vom strădui să-l materia­ atit pentru satisfacerea ne­ desfăşurare a lucrărilor porumb, urmînd ca acţiu­
avansate înţelegerile de su- c him, Elena Stana — de la lizăm exemplar. voilor proprii, cît şi pentru şi-au adus-o Eugenia Faur, nea să fie continuată luni.
------------------------------------------ populaţie, a început con­ Dorica Luca, Ion Busuioc, „Dac-ă facem azi mai mult
strucţia unui cuptor de var Ileana Nistor, Ioana Jula la semănat, cu atit reali­
cu o capacitate de 10 tonei şi Ileana Dancea. Inginera zăm mai puţin mîine“ —
şarjă. întreaga lucrare se
La secţia mobilii Brad, un realizează în regie proprie. şefă ne-a relatat că semă>- a încercat să se justifice
DEVA: C
nou lot (te produse sint Es-te un exemplu care poate natul porumbului se reali­ interlocutorul. Este un „ar­ (Patria);
pregătite pentru a lua calea fi urmat şi de alte coopera­ zează în condiţii de calitate gument“ în totală contra­ HUNEDOA)
exportului (comode pentru tive agricole privind pune­ superioară, asigurîndu-se o dicţie cu sarcinile de mare învinsă (F
Belgia). rea în valoare a unor resur­ densitate corespunzătoare, răspundere care sint încre­ (Arta) ; Fe
se locale de materiale pen­ astlel incit la recoltare să dinţate specialiştilor din u- in film 7
tru construcţii. rămână peste 60 000 plante nităţi privind încheierea PETROŞAN
miliardar (
ia ha. grabnică a însămînţărijor. de întinerit
Star — se:
blica) ; Ltl
liniştit (C
(Urmare din pag. t) Marin Mălăescu, secretar ad­ (Muncitor«
localifăjiie huneeforene — junct al comitetului de Detectiv p
cltorcsc) ;
...Aproape 500 de oameni partid, s-a muncit la ame­ siunea (I
ai muncii de la consiliul najarea zonei de parcare din THILA : VI
s
popular municipal'şi institu­ şantiere ale gospodăririi Giopeia, fiind prezenţi la ac- rlile I-II (ft
ţiile subordonate, împărţiţi june peste 25 de cetăţeni, NINOASA :
pe cinci sectoare de activita­ n satele Săcel, Bărăşti şi cerii (Mun<
Adlos muc
te, au lucrat în aceste zile şi înfrumusefării Sînpetru s-au curăţit 2 krii roşie) ; OR
m zona de agrement Valea de şanţuri şi zonele drumu­ nu aleargă
Seacă, în centrul civic, pe peste 89 mii lei ; lucrări la fără a fi traşi de mînecu, rilor, iar la Subcetate 20 de Taina mici
drumul naţional Hunedoara— care s-au evidenţiat în mod fără a fi sancţionaţi. cetăţeni au plantat 90 de (Flacăra) ;
Deva, in zona Castelului etc. deosebit circumscripţiile e- brazi şi pini pe alei, în faţa A cineea p
Ei au executat lucrări edili- Jcctorale 6, 8, 9, 11, 32, 34. ION VLAD gării şi în zona şcolii. cultură) ; 1 ct
toa-eu
tar-gospodăreşti, de înfrumu­ ziarist colaborator Şi la noi, ne relata tova­ (» -eîar) :
seţare a zonelor verzi şi lo­ — Civilizaţia străzii, spu­ Hunedoara răşul Gheorghe Cuteanu, pri oraşul; CA:
r
curilor de agrement. nea tovarăşul Viorel Răcea- mărul comunei Bretea Rol a 7-a sub c
— Pe agenda activităţilor nu, prim-virepreşedinte al IN COMUNE ALE mână, s-a muncit cu sîrg la sa do culţi
de muncă patriotică, execu­ Comitetului executiv al Con­ înfrumuseţarea localităţilor. Misiune pe
tate ia Hunedoara în ultima siliului popular municipal, JUDEŢULUI La Măceu, Gînţaga şi Vîl- şui) ; 1LIA
(Lumina) ;
săptăminâ, nc spunea ing. înseamnă propriul nostru cele s-au curăţit 4 km de datul mînji
N. Groza, şeful sectorului grad de civilizaţie, de con­ In satele comunelor din şanţuri şi zonele adiacente
gospodărie comunală şi lo­ ştiinţă civică. Civismul nos­ judeţul nostru s-au între­ ale drumurilor, au fost vă­
cativa, se înscriu : 20 mii de tru constă în putinţa fiecă­ prins duminică, alături de ruiţi pomii. Am fost infor­
cetăţeni cu 100 mii ore de ruia dintre noi şi depinde activitatea desfăşurată pen­ maţi că asemenea acţiuni
muncă. Printre altele, s-au de însuşi respectul faţă de tru pregătirea terenului şi s-au întreprins in mai toate
plantat 500 arbori ornamen­ stradă, de zona verde, de efectuarea Insăminţării cul­ comunele, între care amin­
tali, 6 km de grad viu, s-au oraş, a cărui ţinută trebuie turilor agricole, numeroase tim Unirea, Rapoltu Mare, Rezultatele
reparat şi întreţinut 20 km să o respectăm. Avem dato­ acţiuni de gospodărire şi în­ Geoagiu, Hia, Gheţari, Zam, din 15 apt
de drumuri ele., valoarea ria fiecare dintre noi să frumuseţare. La Sîntămăria- Vaţa de Jos, Bucure.şci, Băl­ Constructori
lucrărilor atingind cifra de păstrăm curăţenia străzii, Orlea — ne relata tovarăşul ţa, Certeju de .Sus şi altele. C.S.M. Si
F.C.M. Gali
Steagul r
Viitorul Vai
F.C. Cont
A trecut o săptăminâ do pendenţoi. suveranităţii şi IN AJUTORUL LECTORILOR Şl două — 97 la sută din cele mai departe a colaborării Şoimii Sibiu
F.C.M. G
t ind, la invitaţia unor şefi respectului reciproc in re­ de crom, două — 26 la cu ţările de pe acest con­ C.S.M. Drob
de state africane, tovarăşul laţiile dintre naţiuni. Ex­ PROPAGANDIŞTILOR, AL CELOR CARE sută din cele de cobalt, tinent. Cu Libia, de pildă, Poiana C
Nicolae Ceauşcscu, împreu­ primând această realitate, două — 44 la sută din cele se dezvoltă cooperarea în Dinamo Slat
Autobuzul
nă cu tovarăşa Elena preşedintele Ga bon ului (ea PREZINTĂ INFORMAREA POLITICĂ de mangan ete. domeniul construcţiilor, a- Chimia Braz
Ceauşcscu, efectuează o vi- să luăm doar un exemplu), Acesta este unul din te­ grieulturii, transporturilor Progresul Vi
Cită oficială po continen- s-a adresat preşedintelui meiurile dezvoltării conti­ maritime şi s-a exprimat I Metalul P
■p 1 negru. NICOLAE CKAUŞESCU cu nue a raporturilor econo­ dorinţa comună pentru in­ Chimia Tr.
Viitorul £
Prima ţară vizitată a fost următoarea apreciere: „Con­ Cronica? evenimentelor sâpt&toîali mice ale ţării noastre cu tensificarea cooperării eco­ înfrăţirea Ot
Jainahiria Arabă Libiana cepţiile dumneavoastră no­ ţările africane. în acest nomice şi tehnologice, cul- C.F.R. Clu
Populară Socialistă, urmată vatoare, gîndirea dumnea­ context amintim că Româ­ tural-ştiinţifice şi asistenţei Mureşul Dcv
F.C.M. Re
apoi de Republica Gabone- voastră clarvăzătoare, cu­ nia a stabilit şi întreţine tehnice, îndeosebi în dome­ C.I.L. Sighet
ză şi Republica Populară rajul, amploarea activităţi­ 0 nouă şi fructuoasă relaţii diplomatice cu 47 niile învăţămîntului, pre­ Aurul Br;
Angola. De ieri a început lor dumneavoastră politice, state africane din cele 49 gătirii cadrelor şi ocrotirii Dacia Orăştic
Fond de ci
vizita in Zainbia, urmînd acţiunea de zi cu zi a ma­ membre ale Organizaţiei sănătăţii. Ici. Report :
altele in R.P. Mozambie, relui dumneavoastră partid, solie de colaborare Unităţii Africane (O.U.A.). Asemănător evoluează ra­
Republica Burundi şi K.D. audienţa considerabilă de Pe continentul african au porturile cu celelalte ţări
Sudan. care vă bucuraţi in exte­ şi pace In Africa fost înfiinţate 23 misiuni africane vizitate pînă în
Ţările africane, popoare­ rior au imprimat întregii diplomatice ale României, prezent dş tovarăşul Nicolae
le lor, făcînd parte din lu­ societăţi româneşti un pu­ între România şi statele a- Ceauşcscu.
mea a treia, cu aspiraţii ternic dinamism, generator rării po multiple planuri, oferă continentul african fricane au avut loc 42 vi­ Dialogul cu Africa este Timpul pr
17 aprilie :
spre dezvoltare, cooperare, ai unei dezvoltări economi­ spre binele părţilor aflate cooperării economice. Este zite la nivel înalt, din care terenul afirmării unităţii moaşă cu cc
spre o lume mai bună şi ce remarcabile, usigurlnd în dialog, al cauzei şi în­ suficient să amintim că A- 18 în Africa şi 24 în Româ­ de vederi asupra unor pro­ senin. Vintu.
mai dreaptă, au primit pe astfel o creştere constantă ţelegerii internaţionale. frica deţine o pondere con­ nia. Cu acest prilej au fost bleme fundamentale alo o- general slab.
Temperatul
preşedintele României în- a nivelului de viaţă al po­ Peste această trăsătură siderabilă în rezervele şi semnate 29 documente co­ menirii contemporane, în­ ii cuprinsă î
tr-o atmosferă de entuziasm porului român“. comună. între România şi producţia mondială dc dia­ mune de însemnătate ma­ tre care se situează dezar­ de, iar maxi
şi caldă prietenie, ca pe o Vizitele, convorbirile ofi­ ţările africane vizitate dc mante, uraniu, cobalt, aur, joră. marea, lichidarea subdez­ 20 de grade.
Izolat, pe v
personalitate marcantă a ciale cu şefii statelor a 1 ri­ preşedintele Ceauşcscu s-au crom, mangan, fosfaţi, cu­ Noua vizită a preşedinte­ voltării şi a decalajelor, in­ nala brumă.
vieţii politice internaţio..a- cana s-au constituit în fie­ exprimat particularităţi, ţi- pru, azbest, staniu, plumb, lui Nicolae Ceauşcscu în staurarea unei noi ordini
le. militant neobosit pentru care ţara vizitată întiTUn nînd dc tradiţiile colabo- zinc, lemn ele. Trei ţări dc- Africa prilejuieşte încheie- economice mondiale şi al- La munte
r\vDm/ DM) no-, ««..v