Page 6 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Pag. 2
Punctul de documentare politico-ideologică Calitate şi diversitate in = r\
producerea, gospodărirea l'ELEl
sprijin de nădejde în munca de partid
si utilizarea materialelor 9,00 Telcşcoalâ
* 10.00 tlurk lloman-fo
Pornind de la experienţa cordanţă cu planul de mun filme, telelecţii, audiţii co şiere bibliografice destinate 10,53 „Inalţă-tc,
acumulată de organizaţiile că al comitetului de partid. lective, studiu individual şi pregătirii propagandiştilor şi de construcţii ră“. Emis
noastre de partid, de la ge Pentru a putea cuprinde documentar, împrumut de lectorilor. tece interi
neralizarea experienţei şi mai bine toate activităţile cărţi social-politice, consul In cadrul punctului de do rul Casei
indicaţiilor privind organiza cu care ne confruntăm în taţii colective şi individua cumentare sînt folosite si (Urmare din pag. I) ta ne revine exclusiv nouă, din Huşi
rea şi desfăşurarea activită activitatea de zi cu zi, pen le pe diferite teme etc. multan mai multe canale de constructorilor. Sarcina se 11,10 Telex
15.50 Fotbal :
ţilor ’ politico-ideologice şi tru ca întregul colectiv să Documentele plenarei C.C. transmitere a informaţiei, află în prim-planul preo Cehoslovai
cultural-educative, comite fie antrenat în rezolvarea di al P.C.R. din martie 1978 cu care facilitează clarificarea Aceleaşi imperative tre olimpice),
tul de partid al I.M. Petri- verselor probleme, am for prind măsuri deosebite pen unor idei, situaţii şi face ca buie vizate şi în privinţa cupărilor colectivului Şan ne direcţi
la, comisia sa pentru învă- mat următoarele subcolecti- tru perfecţionarea conduce activităţile organizate să fie diversificării materialelor tierului nr. 2 Deva, din ca teşti. în p
ţămîntul politico-ideologic au ve pe probleme : rii şi planificării, aplica mai atractive. De aseme de construcţii, prin folosi drul T.C.H., în care lucrez, 17.50 România
făcut în ultimele luni paşi — subcolectivul de lectori rea principiului autocondu- nea, avem la dispoziţie fiecare lucrător fiind obli 18,15 Lecţii TV.
energici spre perfecţionarea şi propagandişti pentru în- cerii şi autogestiunii econo- următoarele mijloace tehni rea unor materii prime tra gat să o respecte cu stric 19.00 oratorii di
Tribuna T
activităţii actualului punct vţiţămînlul politico-ideologic mico-financiare. De aseme ce ajutătoare : mijloace vi diţionale şi a unor resurse teţe. In acest sens au fost 19,20 1001 de sei
de documentare politico-ideo de partid, U.T.C. şi sindicat; nea, în baza hotărîrii Con zuale (planşe, hărţi, aspecto- secundare locale. Nu sînt luate o serie de măsuri 19,30 Telejurnal
logică, care în activitatea — subcolectivul de lectori gresului al Xl-lea al parti- mat, epidiascop, retrospec- specialist în acest domeniu 20.00 Ancheta 1
noastră reprezintă cadrul de tor), mijloace audio (picup, şi nu mă hazardez să dau' concrete între care menţio- 20.23 Scară de i
îndrumare unitară, de con magnetofon, radio), audio soluţii, însă din activitatea nez : materialele în vrac — dip rege“,
ţinut şi metodică, a activi vizuale (aparate de filmat, mea de constructor consi cimentul, mozaicul, terasi- ţară. Prod
diourllor c
tăţii politico-ideologice şi e- Organizare, dotare, funcţionalitate de proiectare şi televizor). tul, praful de piatră etc. — 22,05 Oaspeţi i
ducative desfăşurată de or In vederea asigurării unei der că zgura de furnal ar se păstrează în lăzi metali noasţrc. S'
ganizaţiile de partid, U.T.C. funcţionalităţi sporite ne-am putea fi folosită în turna spectacolul
şi sindicat. dului, a indicaţiilor şi orien îngrijit ca punctul de docu rea unor panouri mari pre ce prevăzute cu capace, fo- de Centr
în activitatea de zi cu zi, pentru informarea politică, tărilor tovarăşului Nicolae mentare să fie amplasat în- fabricate, metodă încercată losindu-se cu mare grijă, „Eurytmcu:
expuneri şi conferinţe ;
punctul de documentare a — subcolectivul de îndru Ceauşescu, s-au adoptat o tr-un spaţiu aflat în fluxul la blocul experimental din numai în cantităţile nece 22.23 tgart (R.F.
Telejurnal.
reuşit să devină un cadru mare metodică ; serie de măsuri care sa asi de circulaţie al oamenilor, cartierul Gojdu, din Deva, sare ; cărămida se livrează
optim de documentare pen — subcolectivul de- docu gure lărgirea continuă a ca să fie accesibil tuturor cate şi care a dat bune rezul pe şantier şi la punctele
tru propagandişti, lectori şi mentare ; drului de participare a oa goriilor de oameni ai mun tate. De asemenea, zgura de lucru numai containeri-
cursanţii de la învăţămîntul — subcolectivul tehnic. • menilor muncii la elaborarea cii. în acest context am re de furnal ar mai putea fi
politico-ideologic, folosin- Numărul şi structura aces şi înfăptuirea politicii inter partizat pentru punctul de do zată, evitîndu-se spargerea BgAPIO
du-se în acest sens cu suc tor subcolective s-a stabilit ne şi externe a ţării noas cumentare politico-ideologică întrebuinţată la infrastruc ei, risipa. în vederea eco
ces materialele bibliografice în i-aport cu posibilităţile şi spaţii pentru metodică în tura unor drumuri,?în lo nomisirii materialului lem BUCUREŞTI
existente, tehnica de stocare necesităţile impuse de acti tre. Pornind de la aceste o- sprijinul muncii organizato cul balastului şi al pietrei nos s-a luat măsura înlo dioprogramul d.
şi predare a diferitelor in vitatea politico-ideologică pe rientări principiale, organi rice, pentru popularizarea şi sparte, ceea ce ar reduce cuirii cofragului din pa Radiojurnal ;
formaţii, un cadru de des-- care o desfăşurăm în cadrul zaţia noastră de partid a dezbaterea hotărîrilor de costul unei asemenea lu presei ; 8,10 Cu-
făşurare a procesului educa organizaţiilor noastre de iniţiat diverse acţiuni pentru partid şi a legilor ţării, o nouri mobile din lemn la diilor: 9.nn Bul
ţiei politice permanente, a partid. a aduce mai pregnant pro încăpere pentru documentare crări cu aproximativ 50 la elevaţiile blocurilor, cu co- 3.05 Răs
schimburilor de experien Toate activităţile organiza blemele economice în sfera şi instruire metodică a pro sută. Sînt însă şi alte ma i'raje plane de dimensiuni Rut* : io,v.
ţă etc. te în cadrul punctului de muncii de propagandă. în ,v pagandiştilor şi lectorilor terii prime şi resurse se man, prin care se econo 10,05 StŞ>'
Alternait
în organizarea punctului documentare se desfăşoară ceastă acţiune un rol im etc. cundare care ar trebui a- 10,40 T V
de documentare am pornit pe baza programului lunar portant a revenit şi punctu Fireşte că una din prin trase în circuitul economic, misesc anual aproape 60 I do şi
lui de documentare politico-
de la rolul pe care acestea de activitate, în care, de re cipalele preocupări ale co folosite la realizarea unor mc de lemn. cloric
le au în educarea politico- gulă. cuprindem următoarele ideologică. mitetului nostru de partid materiale de construcţii, De bună seamă că în do radio
ştiri
ideologică a membrilor de probleme : pregătirea lunară Pentru ca punctul de do o constituie asigurarea unei prin care să se reducă con meniul utilizării şi gospo folcl
partid, a întregului personal a propagandiştilor, acţiuni cumentare să-şi atingă sco activităţi consistente şi sus sumul de ciment şi de e- dăririi materialelor pe şan-.- Repet,
muncitor din întreprinderea de popularizare a hotărîri- pul propus, în cadrul aces ţinute la punctul de docu nergie electrică, să se asi De la î
noastră. lor de partid, a legilor ţării, tuia am organizat următoa mentare. Acesta a devenit tier mai avem şi noi nea curioşilor ;
întreaga activitate a punc dezbateri, expuneri, infor rele compartimente cu do un important mijloc de spri gure totodată costuri re junsuri. Disciplina şi cb.ib- nai ; 16,20 Cc.
tului de documentare este mări politice, mese rotunde, tări tehnice ; biblioteca, fil jinire a întregii munci poli duse lucrărilor, dar şi du zuinţa, răspunderea şi auito- nomice ; 16,40
tico-ideologice ce se desfă
trări do muzi<
moteca, fonoteca, fototeca,
condusă de un colectiv în simpozioane, schimburi de şoară la I.M. Petrila. rabilitate şi funcţionalitate exigenţa nu-1 caracteri 17,00 Buletin d
care se regăsesc comitetele experienţă, audienţe colecti seturi de planşe etc., fieca obiectivelor. zează încă • e fiecare mun- Te apăr şi te
de partid, U.T.C. şi de sin ve, întîlniri cu membrii de re cu dotările corespunză Referindu-mă la necesi citor, ceea ce conduce pe mea ; 17,30 Po
dicat, comisia de femei, prin partid nou primiţi, instruiri toare. TIBERIU SVOBODA, tatea imperioasă de bună ale muzicii ; 17
care se coordonează întrea ale colectivelor ce desfăşoa De asemenea, sectorul de secretar adjunct cu gospodărire şi utilizare ra alocuri la risipă sau la ca de estradă ; 18
ga activitate pe baza pla ră muncă politică de la om documentare mai cuprinde probleme de propagandă litate îndoielnică a urnor rii ; 20,00 Muzi
20,15 România
nului _de muncă trimestrial, la om, vizionări de filme, mape documentare pe dis în comitetul de partid ţională, economică a ma lucrări, situaţii care recla dustrial conteni
întocmit în nemijlocită con- proiecţii de diapozitive, dia- cipline, planuri tematice, fi I. M. Petrila terialelor pe şantiere, aceas- mă remedieri, soldat^ cu Memoria pămîi
consumuri suplimentari de nesc ; 21,oo Bul
.materiale şi manopera, de 21,05 Cadenţe s
O zi .(ntr-o ori
Perfecţionarea activităţii consiliilor populare timp. Sîntem conştienţi de Non stop muzi
toate acestea şi ne stră
duim, de la şeful şantie
Creşte răspunderea rului şi pînă la fiecare ICîNEM/
muncitor, să ne îmbunătă
cetăţenilor pentru buna ţim activitatea, să ne spo DEVA : Nea
rim grija faţă de materia liarciar (Patria
lele cu care lucrăm, faţă peste ani (Arc:
gospodărire a comunei de calitatea lucrărilor, pen POARA : Detec
iar (Flacăra) ; 1
Activitatea politico-socială Păclişa, Ioan Bălu din Reea tru evitarea remedierilor, cială (Arta) ;
(Constructorul) j
a cetăţenilor este tot mai şi alţii, precum şi formaţia să căutăm şi să aplicăm ŞANi ; Conspi:
. amplă şi mai complexă, iar ele meseriaşi de ia S.G.C.L. soluţii constructive moder (Unirea) ; aL
înţelegerea răspunderii ce le Haţeg condusă de maistrul ne, eficiente. Dar, repet, în (7 Noiemoric) ;
revine in soluţionarea tutu Tiberiu Şnek. lereastrâ spre r,
ror problemelor de ordin e- In primăvara acestui an acest important domeniu al blica) ; LUPENj
conomic şi edilitar-gospodă- am început şi executăm, cu calităţii, diversităţii, gospo să trăieşti (Cultt
mă-mâ. in depăi
resc se reflectă pregnant în participarea locuitorilor din dăririi şi utilizării materia noasă (Muncitor
contribuţia pe care şi-o a- sat, lucrări de reparaţie ca lelor de construcţii, trebuie CAN : Colonel
duc la întărirea şi dezvolta pitală la şcoala din Păclişa, (Muncitoresc) ;
să concure mai activ, mai
rea autogospodăririi, la au la care s-au făcut pînă acum ferm şi mai responsabil Umbra păsării i
tofinanţarea. activităţii con lucrări în valoare de 35 000 norul) ; PETRII
siliului popular. lei. Au fost efectuate lu atît cercetătorii, proiectan nii rămîn oann
toresc) ; AN1NC
în toate satele comunei crări de curăţire şi înfru ţii cîţ şi -producătorii de nou împreună
Toteşti s-au construit an de museţare a zonelor şi spa materiale de construcţii, resc) ; BRAD
an, datorită muncii şi hăr ţiilor verzi, s-au curăţit şi aşa cum cere partidul, aşa despre fericire
niciei oamenilor,, importante văruit pomii, s-au plantat C.S. Hunedoara — Laminorul faluming 1000. Şeful de schimb, sublnginer Barbu Viorel cum impun exigenţele ac şie) ; ORĂŞTIE
obiective social-culturale şi alţi pomi şi arbuşti, s-au re (dreapta), împreună cu maistrul electrician Drăghin Aron (stingă), secretarul B.O.B. pe amintirilor — s
(Patria) ; Cine r
s-au executat numeroase parat şi vopsit garduri şi schimbul „B“, urmăresc fluxul de laminare (care este şi televizat), de la pupitrul de tualei etape de construcţie ciştigâ (Flacăra;
lucrări edilitar-gospodăre.şti s-au zugrăvit faţadele mul comandă al dispecerilor. Foto : N. NEGRU a României socialiste. GIU-BAI : Floa
care i-au îmbogăţit zestrea tor case făcîndu-se şi o cu che (Casa de cui
şi i-au sporit gradul de răţenie generală în curţi. De ŢE(3 : Plopii de
frumuseţe. Acestea sînt o asemenea, s-a muncit la re nea satului
dovadă concretă a creşterii pararea şi întreţinerea CITITORII SCRIU CU ÎNCREDERE ZIARULUI BRAzil';' juu
drumurilor, la curăţirea pă
răspunderii cetăţenilor pen şunilor şi fîneţelor şi Ia exe nată; CALAN: (
păr şi lacrimi ii
tru buna gospodărire a co sa de cultură) ;
munei, a fiecărui sat în par cutarea altor lucrări gospo O ANALIZA CONCRETA PE MARGINEA CONSFĂTUIRII se preocupă stăruitor pentru Aurul Iul Maclei
te. Anul trecut, de exemplu, dăreşti. Executăm, de ase a desface către populaţie un rlile I-II (Mureş
menea, cu participarea locui
au fost realizate prin mun torilor, lucrări de moderni ŞI EFECTUL EI volum continuu sporit de Taina micilor n
ca patriotică a locuitorilor ORGANIZATE LA ORĂSTIE mărfuri. Aceasta se reflectă (Lumina) ; TELI
lucrări de gospodărire şi zări şi dotări la şcoala din în urma nerealizării pre în depăşirea planului la a- tălie de neuitat
înfrumuseţare a căror valoa Toteşti. vederilor de plan la export cest principal indicator al
re se ridică la aproape înfăptuirea obiectivelor de pe primele două luni ale a- muncii noastre, de la înce
700 000 lei. ordin edilitar-gospodăresc şi nului de către colectivul de în condiţiile adîncirii continue a democraţiei socia putul anului, cu peste 1,5 la I ROW Oi
e
de înfrumuseţare — sarcină
Am început anul trecut şi permanentă şi de înaltă res pe platforma de preindus- liste, ale participării tot mai active a oamenilor sută. în primul trimestru
trializare a U.F.E.T. Orăş-
realizăm — prin contribuţia ponsabilitate civică pentru tie, comitetul de partid şi muncii la activitatea de organizare şi conducere a în a.c. au fost vîndute mărfuri
în muncă şi în bani a tutu toţi cei ce muncesc şi tră treprinderilor, a întregii vieţi economico-sociale, spo care însumează cu aproape Rezultatele coi
ror locuitorilor comunei — iesc în comuna noastră — a conducerea unităţii au ana reşte şi menirea organelor de presă, chemate să re - 3 milioane lei mai mult faţă din 1 aprilie 1
un important obiectiv de in constituit şi constituie o lizat cu exigenţă situaţia şi flecte convingător şi eficient dinamica realităţii noas de perioada similară a anu Ascoli — Juven
au stabilit măsuri concrete:
teres general ; dispensarul preocupare de zi cu zi a repartizarea sarcinilor pen tre socialiste. lui trecut. Prin cei 12 ges Atalanta — inte:
medical uman. Acest obiectiv organelor comunale de partid tru export pe echipe şi ture, tionari plecaţi la diferiţi Catanzaro — Bi
care are termen de dare în şi de stat, a Consiliului co Acţionînd consecvent în aceste direcţii, Redacţia furnizori, fabrici şi depozi Florentina — A'
Milan — Napol:
folosinţă în luna noiembrie munal al F.U.S. Tot ceea ce organizarea mai bună a lu ziarului „Drumul socialismului“ Deva organizează pe te din ţară, am adus în uni Roma — Laner<
a acestui an, datorită efor am realizat pînă acum şi crului, sortarea atentă a ma riodic întîlniri cu cititorii, pe localităţi, în cadrul că tăţi mărfuri, în afara repar Torino — Perug
sei lemnoase. Ca urmare, în
turilor şi strădaniilor tutu vom face de aici înainte tiţiilor, in valoare de circa Verona — Lăzi
ror cetăţenilor va fi termi este rodul muncii pline de luna martie au fost recupe rora oameni ai muncii de diferite vîrste şi profesii 1,5 milioane lei. (ION BO- Constructorul Ia
rate integral restanţele, rea-
LETA, preşedintele Coopera
F.C. Constanl
nat în semestrul I. La con hărnicie a cetăţenilor şi de lizîndu-se suplimentar la ex îşi spun deschis părerea despre tematica ziarului şi tivei de consum Orăştie). Nitramonia —
strucţia acestui edificiu — putaţilor din fiecare sat, port : ^ 188 mc celuloză de eficienţa materialelor publicate, propun noi căi şi so şteagul roşu
la care în afară de muncă, fapt care relevă creşterea fag cojită, 17 tone mangal de luţii de abordare în presa judeţeană a unor proble „CEA MAI BUNA Rapid — Progr.
locuitorii contribuie şi cu su răspunderii locuitorilor pen bocşă, 153 mc cherestea de me ce-i preocupă, ori cu care se confruntă în mun PATRULA ŞCOLARA Mureşul — C.F.F
ma de 129 000 lei — s-au tru buna gospodărire a co fag. (NICOLAE FRÎNCU, ca şi viaţa de toate zilele. DE CIRCULAŢIE“ Gloria Bistriţa —
F.C.M. Reşiţa
evidenţiat prin activitatea munei. secretarul comitetului de Sala festivă a Liceului in Fond de ciştigi
desfăşurată tovarăşii Axente partid de la U.F.E.T. Orăş Pe aceste coordonate s-a axat şi recenta consfă dustrial „Aurel Vlaicu“ O- 1 009 094 lei.
Podeanu. Reghina Muntean, MOISE MICLOŞONI, tie). tuire cu cititorii din Orăştie ai ziarului nostru, con- răştie a găzduit desfăşura
Aurora Mihăiesc din Toteşti, vicepreşedinte sfătuire-dialog deosebit de interesantă şi utilă, boga rea etapei de zonă a con
Olivia Pascu şi deputaţii al biroului executiv PRIMELE APARTAMENTE tă în idei şi propuneri, de care redacţia noastră va cursului pionierilor „Cea
Ioan Nuţiu Lepădătoni din al Consiliului popular ţine cont. mai bună patrulă şcolară de Vreme,
Cîrneşti, Ga.şpăr Ştefoni din comunal Toteşti PREDATE circulaţie“. Juriul a fost
BENEFICIARILOR Iată şi primele ecouri ale consfătuirii de Ia O-
răştie — dovadă elocventă că cititorii scriu cu încre foarte exigent, iar concu Timpul probabi
LUCRĂRI ÎN AVANS PE ŞANTIERUL BARAJ dere ziarului. renţii — foarte bine pregă 3 aprilie 1979: Vi
Invăţînd din greutăţile şi
DE LA RlU MARE-RETEZAT experienţa anului trecut, tiţi. În urma punctajului a- tiv călduroasă cu
Organlzindu-şl temeinic nat cu 10 zile înainte de pregătind mai bine planul cumulat, primele trei locuri bil, mai mult sei
munca şi folosind din plin termen lucrările de excava pe acest an, constructorii reuşit să predăm la termen tru predare în luna iunie au fost ocupate, în ordine, se vor semnala t
de: Şcoala generală nr. 1
be de ploaie. ’
utilajele din dotare, pre ţii grosiere £n zona centra şantierului nr. 5 Orăştie al beneficiarilor primele locu a.c. (Ing. MIRCEA CHIRI- Orăştie, Şcoala generală Be- sufla moderat din
cum şi timpul efectiv de lă a barajului. Prin aceas T.C. Deva au încheiat cu bi inţe din acest an. In prezent LA, şeful şantierului). riu, Liceul „Aurel Vlaicu“. Temperatura min
lucru, constructorii şantie ta el au creat condiţiile în ne primul trimestru al anu acţionăm cu forţe sporite la Cîştigătorilor le-au fost acor cuprinsă Intre l
ceperii in avans a lucrări
rului nr. 3 baraj, de pe a- lor do injectare pentru con lui, atît la planul fizic, cit blocurile 5 şi 5 G, cu cîte 15 MĂRFURI PESTE PLAN date diplome şi premii în de, iar cea may
menajarca hidroenergetică solidarea fundaţiilor nucleu şi la cel valoric. Cu recep apartamente, din Orăştie, şi VÎNDUTE POPULAŢIEI obiecte. (MIHAI ZVINCA, 13 şi 18 grade. )
Bîu Mare-Ketezat, au termi lui. ţia scării a VX-a a blocului la blocul din Geoagiu, cu 12 Lucrătorii din cadrul Coo Subrcdacţia „Cuvînt pionic- se va produce
ceaţă.
7, cu 82 de -apartamente, am apartamente, prevăzute pen perativei de consum Orăştie resc'j Orăştie).