Page 62 - Drumul_socialismului_1979_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
*•«*. 2

r' - A
EXTINDEREA MECANIZĂRII - CONDIŢIE HOTARITOARE PENTRU -T

5,00 Tel
10,0« lib
SPORIREA CONTINUĂ A PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE 11.15 fjoi
(pa
11,25 Tel
16,20 Fot
B»r
Cincinalul pc eare-1 par­ cinile sporite ce le revin în veste perspectivele deschi­ Tr* *
curgem in prezent — etapă această etapă, minerii din se unităţilor miniere prin do
In
„Dorim ca prin urgentarea mecanizării lucrărilor, prin intro­ hotărîtoare în realizarea Valea Jiului s-au angajat, extinderea în continuare şi • Tel
vastului program al dezvol­ în marea întrecere socia­ stăpînirea deplină u me­
tării sociale a patriei, ela­ listă pentru întîmpinarea canizării. Totodată, ele de­ 18.15 Tel
ducerea utilajelor complexe, de mare productivitate, să uşurăm borat de Congresul al XI- Congresului al XII-lea al monstrează că încă nu sînt 18,3s Toii
lea al partidului — mar­ partidului şi a celei de-a atinse nivelurile posibilităţi­ nici
chează perioada celui mai
munca minerilor, să îmbunătăţim condiţiile de muncă în general înalt ritm de dezvoltare şi 35-a aniversări a eliberării lor reale. Părerea specialiş­ 18.50 1001
tilor, a celor mai buni mi­
10,00 Tel
patriei, să îndeplinească e-
modernizare a industriei xemplar sarcinile cantitati­ neri, a cadrelor tehnice ca­ «IM
şi, totodată, să asigurăm o creştere mai accentuată a produc­ carbonifere din ţara noas­ ve şi calitative ale planu­ re au dobîndit deja expe­ trei
tră. Potrivit orientărilor lui pe cel de-al 4-lea an al rienţă in acest domeniu 10,38 Noi
cincinalului. Mobilizaţi de
tivităţii şi sporirea producţiei de cărbune de care patria noastră date de conducerea parti­ organizaţiile de partid, mi­ este că avem incă impor­ 15.50 şort Toii
tante rezerve de creştere a
dului, pentru a economisi
combustibilii superiori şi nerii din toate unităţile producţiei de cărbune prin mie
are nevoie pentru dezvoltarea sa economico - socială" pentru a reduce importu­ bazinului au răspuns cu îmbunătăţirea performanţe­ duc
mu
rile de combustibili în ac­ enuziasm chemării la între­ lor obţinute. Mecanizarea
tualul cincinal s-a prevă­ cere a colectivului minei trebuie să-şi dovedească 21,45 Tel«
NIOOLAE CEAUŞESCU zut, pentru industria car­ Lupeni, propunîndu-şi ca mai din plin eficienţa prin
unor
atingerea
obiective pe acest an depă­
boniferă, o dezvoltare mai
niveluri
accelerată decît aceea a şirea planului producţiei înalte ale productivităţii
ansamblului industriei. nete valorice cu 12 milioa­ muncii.
Capacitatea de producţie ne lei, al producţiei marfă 1 Sînt frecvente cazurile
a minelor din Valea Jiului cu 12,5 milioane Ici, să ex­ cînd unele utilaje moderne
creşte în perioada 1976— tragă peste prevederile pla­ de mare capacitate şi pro­
nucui
1980 de la 8,5 milioane to­ nului 40 000 tone cărbune, ductivitate nu produc Li dioprogr;
ne anual la 10 milioane to­ să sporească productivita­ parametrii prevăzuţi dato­ ..."-‘iojur
ne, iar la nivelul anului tea muncii şi să reducă rită întreţinerii superficia­ presei ;
1985 — la peste 14,5 mili­ substanţial cheltuielile. le, deficienţelor privind a- diilor; 0,
oane tone. în acest cadru, Satisfacerea nevoilor tot pr o vizionar ea tehnieo-ma- 5.05 Răsi
al dezvoltării viguroase a mai mari de cărbune pen- terială, abaterilor de la dis- lor ; 10,0
producţiei de_______________ _______ ___ eiplina tehno­ 10.05 Fi
„Cinlarcx
cărbune, au loc logică şi de Din tării
i m p o r t a n t e la normele de Ruleiln i
schimbări ca­ Cît mai mult securitate a crofoutil
litative, care a- muncii, plasă­ Avanprei
sigură valorifi­ rii jncomplete 12.00 Blll
Mugurel
rioară în con­ cărbune de care a locurilor de nes o ; 12
carea ei supe­
înănc : 3
diţiile unei efi­ muncă, insufi­ pretatlve
cienţi; econo­ cientei cunoaş­ S ; 13,00
mice mai ri­ patria are nevoie teri, stăpîniri is,oo Rar
vantai sc
dicate. Pro­ a lor şi altor România
ducţia de hui­ neajunsuri. în Orele sex
lă din Valea ~ toate unităţile naţional
Jiului va fi folosită în mă­ iru cocs şi energie impu­ este necesară o puternică niel“; 20,:
sură tot mai mare pentru ne ca, odată cu deschide­ mobilizare a întregului co­ legii ; 20,.
22.00 O z
fabricarea cocsului şi semi- rea de noi cîmpuri minie­ lectiv de muncă pentru în­ Non stop
cocsului, solicitînd minerii re şi intensificarea extrac­ lăturarea unor astfel de
să-şi aducă o contribuţie ţiei în minele existente din neajunsuri. Acolo unde TIMIŞ. O
sporită la valorificarea su­ Valea Jiului, să se acorde s-au introdus mijloace teh­ litatea ra
perioară a cărbunelui din o atenţie prioritară extin­ nice moderne, trebuie făcut azi; 18,15
acest bazin pentru satisfa­ derii mecanizării şi auto­ totul ca ele să meargă bine. Si jocuri
tru tjuar
cerea cerinţelor sporite ale matizării, modernizării teh­ Concomitent cu îmbună­ Alma Coi
industriei siderurgice. nologiilor de extracţie şi tăţirea activităţii în abate-- Rmisiimci
în contextul sarcinilor ce preparare a cărbunelui. jele şi la lucrările miniere Consiliile
revin industriei carbon ife- - Specialiştii şi minerii au mecanizate, se impune me­ triale tim
re, problema decisivă o ajuns la convingerea că, la canizarea şi modernizarea agricolii <1
constituie mecanizarea ope­ nivelul tradiţional al do­ tehnologiilor de lucru la Un sat, i
raţiilor de bază, precum şi tării şi cu tehnologiile aşa- toate activităţile din sub­ zică popu
nea litera
a altor lucrări cu volum zise ¿clasice", posibilităţile teran şi de la suprafaţă, — model <
Tovarăş«! Nicolae Ceauşescu la locui de muncă ui minerilor Văii Jiului. mare de muncă. Minerii de creştere a productivită­ punerea capacităţilor de lori cont«
cunosc, îşi manifestă adîn- ţii muncii în abataje şi la transport în concordanţă eu de librări
ca recunoştinţă faţă dc ma­ iucrările miniere au atins noile condiţii de la frontu­ muri p<
rea grijă şi atenţie pe ca­ anumite limite care pot fi rile de lucru, organizarea tiv.
re conducerea partidului, depăşite numai printr-o mai bună a activităţii de
La mina • In cel de-al H-lea tovarăşul Nicolae Ceauşescu mecanizare complexă şi a- întreţinere şi reparaţii prin
trimestru, numărul com­ personal, o acordă mecani­ doptarea tehnologiilor mo­ crearea urnii număr cores­ l€ü
zării şi uşurării muncii în
derne la toate genurile do
punzător de echipe service“.
cea mai mecanizată plexelor puse în funcţiu­ subteran, asigurării tuturor lucrări. înfăptuirea integra­ Experienţa colectivelor
securitate,.
ne la minele din Valea
de
condiţiilor
lă a prevederilor progra­
DEVA :
Jiului se va ridica la 21, Din iniţiativa secretarului mului de mecanizare a mi­ de -muncă de la Lupeni, nessee —
Paroşeni, Petrila, Uricani
general al partidului a fost
nelor din Valea Jiului, e-
Demnă de tradiţiile ■ sale faţă de anul 1976, cinci s-a al combinelor de abataj elaborat programul de me­ laborat pe baza indicaţiilor şi dc la celelalte unităţi a (Patria);
istorice, de locul impor­ introdus primul complex — la 27 iar al combinelor canizare a minelor din Va­ secretarului general al demonstrat că rezolvarea cil IlUNEDOf
învinsă (l
tant pe eare-1 deţine în e- de susţinere .mecanizată, de înaintare în steril la 7. lea Jiului, alte programe partidului, tovarăşul Nicolae succes a problemelor meca­ (Arta) ; F
eonomia judeţului, mina numărul acestor utilaje mereu impulsionate, la în­ Ceauşescu, a devenit una nizării este determinată de în film ?
oameni — de nivelul lor de
Lupeni a devenit în anii creşte în acest an la 7, al • raţă de primul com­ făptuirea cărora au fost din condiţiile hotărîtoare conştiinţă, de spiritul de PETROŞA1
de după eliberare cea mai combinelor de înaintare de plex, introdus in urmă mobilizate fonduri şi mij­ ale atingerii obiectivelor miliard ai­
mare şi mai importantă u- la 2 la 8, iar-al combinelor cu 3 ani la mina Lupeni, loace materiale cu totul puse de partid în faţa mi­ creativitate, de puterea de de întineri
nitate din mineritul Văii . de abataj de la 10 la 14. deosebite, importante for­ nerilor în ceea ce priveşte înţelegere a noilor sarcini şi Star — ei
b|ica) ; LI
Jiului. Capacitatea de ex­ Stăpinind din ce în ce valoarea de achiziţie a ţe umane. valorificarea superioară şi cerinţe puse de partid şi liniştit («
tracţie a huilei cocsificabi- mai bine tehnica modernă celui de-al şaptelea utilaj începînd cu anul 1976, la eficientă a zăcămintelor de de pregătirea profesională. (Muncitor«
Atragerea cadrelor dc spe­
le de la Lupeni a crescut clin dotare, minerii din Lu­ de acest tip a fost redu­ minele din Valea Jiului a cărbune şi realizarea unor cialişti din conducerile u- Abatere ze
în această perioadă de pe­ peni — autorii chemării la să la jumătate, in timp ce fost introdusă tot mai ma­ ritmuri înalte de creştere nităţilor, din combinat 1/ x 5E/v :
ste 3 ori. Este semnificativ siv o gamă diversificată de o producţiei de cărbune Ă!e. M.
că numai în actualul cinci­ întrecere a tuturor mineri­ productivitatea muncii a utilaje la un grad de înal­ cocsiiicabil şi energetic. I.C.P.M.C. şi Institutul dc PETRILA :
nal s-au investit aici 107 lor din toată ţara — au crescut de la 7 tone/post tă tehnicitate, punîndu-se Muncitorii, specialiştii, în­ mine, alături de muncitori rilor — Si
r.’Jorcsc) ;
milioane lei pentru lucră­ extras de la începutul a- la 15 tone. Un salt cu un accent deosebit pe me­ tregul personal minier au la rezolvarea concretă a Conspiraţia
din
problemelor
abataje,
rile de deschideri şi pregă­ nului 31 300 tone de căr­ dublu efect economic, ob­ canizarea complexă a aba­ îmbrăţişat cu căldură acest încredinţarea conducerii torese) ; t
tiri şi 218 milioane lei pen­ bune, îndeplinindu-şi exem­ ţinut prin materializarea tajelor, pe asigurarea con­ program, participînd cu în­ formaţiilor de lucru din a- pentru lott
tru dotarea tehnică. Mina plar sarcinile ce le-au re­ gîndirii tehnico a munci­ diţiilor necesare funcţionă­ treaga energie creatoare la batajele dotate cu com­ BRAD : .Je
a fost înzestrată cu mijloa­ venit in această perioadă rii normale a acestora. Ex­ înfăptuirea iui. S-au depus plexe mecanizate unor şle) ; GUB
ce mecanizate de mare ran­ în întrecerea socialistă. în torilor, inginerilor şi teh­ tinderea utilizării comple­ în acest sens multe efor­ maiştri mineri sau electro­ gini în
dament care uşurează mult frunte — minerii din bri­ nicienilor de la această xelor mecanizate, a com­ turi. S-au întreprins asi­ mecanici cu temeinice cu­ rui) ; OK,
nu aleargă
munca minerilor si spo­ găzile conduse de comu­ mină. binelor de abataj, de înain­ due căutări, s-au experi­ noştinţe în domeniul mine­ Taina mici
resc condiţiile de securita­ niştii Ion Sălăgean, Valen­ tare, a celorlalte utilaje şi mentat multe tipuri de. u- ritului, buni organizatori şi (Flacăra) ;
te, cum sinţ complexele de tin Tofană, Teodor Bonea- • La mina Uricani se instalaţii de mare tehnici­ tilaje, pentru a putea sta­ conducători ai procesului Optimiştii
susţinere şi tăiere mecani­ lo, Constantin Lupulescu, acţionează pentru intro­ tate, modernizarea tehno­ bili care sînt cele mai bu­ de producţie, includerea e- ră) ; HAŢE
zată, plugurile de cărbune, Kacso loan, de la abatajele ducerea — în premieră logiilor de lucru dau o în­ ne pentru condiţiile de ză- lectrolăcătuşilor în forma­ (Popular) ;
combinele de înaintare şi frontale dotate cu tehnică făţişare nouă muncii din cămînt din bazin. ţiile de lucru de la abata­ pentru m
abataj, maşinile de încăr­ modernă, care au atins pe ţară — a unei combi­ subteran, asigură creşterea Cele 18 complexe aflate je, extinderea policalifică­ Compania
cat, forezeie, transportoa­ productivităţi de 15—20 to- ne dc mare capacitate, pe tot mai înaltă a producti­ în funcţiune la minele din rii — s-au dovedit atîtea de lună (C
rele de mare capacitate, nc/post. caro minerii o consideră vităţii muncii şi un grad Valea Jiului au produs în căi de a pune stăpînire pe SIMERIA :
stîlpii hidraulici şi grinzile o adevărată uzină dc să­ de securitate mult sporit. primul trimestru al acestui tehnica modernă. laltă a og]
Conştienţi de rolul deo­
articulate. în scopul creş­ Mina Lupeni, colectivul pat galerii. an aproape o jumătate de ILIA : Arh
na) ; TEL!
terii gradului de securitate ei constituie un exemplu sebit pe care îl are cărbu­ milion de tone cărbune. Ca Ideea mecanizării, a în­ mînjiior (M
nele în dezvoltarea econo-
minieră întreprinderea a pentru celelalte• unităţi mi­ mico-socială a ţării, de sar- urmare a rezultatelor ob­ suşirii noilor tehnologii de
lucru este îmbrăţişată cu
niere din bazin.
fost dotată cu o staţie te- ţinute în abatajele cu me­ încredere de mineri. Cei
legrizumetrică cu 73 punc­ S canizare complexă, toţi in­ mai valoroşi specialişti şi
te, în funcţie, din care 63 dicatorii tehnico-economici cei mai buni mineri îi în­ VRB
cu înregistrare automată, pe combinat au crescut fa­ ţeleg rostul, o îndrăgesc,
cu puternice ventilatoare ţă de perioada corespunză­ văd în ea calea sigură pen­
electropneumatice, aparatu­ toare a anului trecut: pro­ tru îndeplinirea exemplară Timpul i
ră modernă de măsură şi ducţia medie zilnică a fost a sarcinilor actuale şi din 18 aprilie :
control pentru stabilirea mai mare cu 1 570 tone, iar etăpele ce vor urma. A- ral instabil;
concentraţiilor de gaze şi productivitatea medie a ceasta este o grăitoare do­ ros. Vor ci
praf de cărbune. muncii în abataje a crescut vadă a prefacerilor revolu­ slabe sub 1
şi averse «
Ca principală metodă do cu 960 kg/post. în perioada ţionare ce au loc în con­ moderat dii
exploatare a preţiosului ză- O P E R A T I U 1976 1978 1985 ştiinţa minerilor, o expre­ şi vestic. Te
de vîrf, în abatajele din
cămînt din adîncurile Lu- stratul 3 mecanizate cu sie a ridicării lor pe nime între l
peniului se folosesc abata­ complexe (sub tavan artifi­ trepte superioare ale con­ cele maxim
jele cu front lung, a căror cial), s-a aiuns la produc­ ştiinţei socialiste şi că sînt grade.'
producţie deţine o ponde­ PRODUCŢIA DE CĂRBUNE EXTRASA 0,75 tivităţi de l5—20 tone/post. şi vor deveni tot mai ca­ Timpul p
re tot mai mare în extrac­ CU SUSŢINERE MECANIZATĂ (%) 54,00 Prin introducerea şi stăpî- pabili să-şi însuşească te­ 19 şi 20 a;
ţia de cărbune a nunei. nirea din ce în ce mai te­ meinic tehnologiile de lu­ schimbătoan
Numai în cincinalul actual . MECANIZAREA TĂIERII , 1/ meinică a mecanizării s-a cră cu utilajele moderne, mult noros.
această pondere a crescut 28,50 55,00 redresat producţia pe ba­ de înalt nivel tehnic, ce le cipitaţii s
ploaie şl at
de la 60 la sută la 85 la CĂRBUNELUI IN ABATAJE (%) W.HU zin, iar la o serie de uni­ sînt încredinţate să le ex­ mai ales la
sută. tăţi s-au recuperat şi une­ ploateze şi să le întreţină valului.
Relevant pe linia meca­ SAPAREA MECANIZATA A le rămîneri în urmă. corespunzător, să extragă
nizării proceselor de pro­ 35470 80.270 020.000 Aceste realizări sînt sem­ cît mai mult cărbune de La munte,
ducţie din subteran, a creş­ LUCRĂRILOR MINIERE ( m c . ) nificative în ceea ce pri- care patria are nevoie ! instabilă, «
Vor cădea
terii productivităţii muncii ' 5 - mmm formă de.pl
şi uşurării efortului fizic ninsoare.
al minerilor, este faptul că Pagină realizată de C. MAGDALIN
—