Page 66 - Drumul_socialismului_1979_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

ea clasei muncitoare

fUrmare din pag. 1) canic la I.M. Lonea, Ion Va- can şi Uricani, unităţi în ca­ maşini şi utilaje din dotare. n,oo r .
silescu, directorul I.M. Dîlja, . re mecanizarea a devenit o M-iiş fi’ aşteptat ca să aud 17,05
Gheorghe Giuclea, directo­ problemă de maxim interes. aprecieri mai fundamentate 17.35 /
tovarăşul Vasile Patilineţ, a rul I.M. Aninoasa, Radu Vorbitorul s-a oprit apoi, din punct de vedere tehni- 17.50 1
adresat participanţilor un Nicolae, directe#** adjunct pe larg, la probleţiele care co-ştiinţific atunci cînd ex-,
călduros salut si urarea de mecanic la I.M. Vulcan, Au­ primăm opţiuni pentru un ÎS,10 î
„Noroc bun“ din partea to­ rel Brînduş, directorul I.M. trebuie avute mai mult în a- utilaj sau altul, argumentînd Făurirea, în aprilie 1944, sa în miezul acestei veri, l
varăşului Nicolae Ceauşescu, Petrila, Teodor Boncalo, şef tenţie, în viitor, la direcţiile de ce un utilaj este mai bun a Frontului Unic Muncito­ oamenii muncii din ţara 18,20 (
secretarul general al Parti­ de brigadă la I.M. Lupeni, în care să se acţioneze. în decît altul în anumite con­ resc, de către Partidul Co­ noastră, sub conducerea 13.35 1
dului Comunist Român, Mi­ Antoniu Bacu, directorul folosirea utilajelor şi insta­ diţii specifice. Poale că pe munist Român şi Partidul partidului comunist, au stră­ <i r
ner de onoare al Văii Jiului. I.R.I.U.M. Petroşani, Dan laţiilor specifice ramurii viitor nu este rău să vă Social-Democrat, a fost pa­ bătut" mai multe etape isto­ ti
miniere se menţin încă nea­
în continuare, vorbitorul a •Surulescu, directorul I.M. preocupaţi rrrei mult de a- sul hotărîtor şi a reprezentat rice, trecînd de la vechea o- 19,00 X
înfăţişat pe larg politica Lupeni, Dumitru Fodor, rec­ junsuri cu privire la utili­ ceastă latură la fiecare între­ contribuţie deosebit de rînduire burghezo-moşiereas- O 1
partidului în domeniul ener­ tor al Institutului de mine zarea parcului existent, si­ prindere şi să se ţină seama, Importantă în victoria insu­ că la orinduîrea socialistă. tl
giei şi combustibililor, rele- Petroşani. în total, în plen tuaţie care trebuie să deter- într-adevăr, de ce pledăm recţiei naţionale antifasciste In opera de construcţie so- 19,30 II
vînd necesitatea val criticării si în secţiuni, au luat cuvîn­ -mine organele şi organizaţii­ pentru un utilaj sau altul. şi antiimperiăliste armate,' în cialistăr un rezultat de uria­ 19.50 O
mai depline a posibilităţilor tul «3 de tovarăşi. le de partid, conducerile co­ Abordînd problemele meca­ democratizarea ţării şi înfăp­ şă însemnătate îl constituie 20,40 T
P
de creştere a producţiei de Toţi vorbitorii au dat o lective ále unităţilor să ia nizării de pe această poziţie tuirea unităţii politice a cla­ realizarea unităţii întregului 21,45 T
măsuri pentru creşterea in­
cărbune pentru asigurarea înaltă apreciere justeţei în­ dicilor de utilizare a timpu­ trebuie ca dc îndată ce no sei muncitoare. Actul istoric popor în jurul Partidului Co­
dezvoltării în ritmuri înalte întoarcem la unităţi să de la 1 Mai 1944, realizat din munist Român. Desfiinţînd
a întregii economii naţionale, tregii politici a partidului, lui disponibil la toate cate­ constituim colective de spe­ iniţiativa şi sub conducerea clasele exploatatoare, orîn-
care aşigtiră dezvoltarea în
a sarcinilor ce revin colecti­ ritmuri înalte a economiei goriile de utilaje şi maşini cialişti care să analizeze cu Partidului Comunist Român, duirea socialistă a realizat o
velor de muncă din între­ naţionale, a întregii ţări, ma- din dotare. deosebită atenţie condiţiile unirea tuturor forţelor pa­ autentică unitate social-poli-
prinderile miniere şi din u- nifestîndu-şi cea mai vie re­ Organizarea corespunzătoa­ de ia fiecare loc do muncă, triotice naţionale, a însem­ tică a tuturor claselor şi pă­
nităţile de cercetare in a- cunoştinţă faţă de conduce­ re a activităţii în fronturile în dorinţa de a determina cu nat realizarea unei largi co­ turilor societăţii noastre, a
ceastă direcţie. rea partidului, faţă de' tova­ abatajelor mecanizate, coor­ foarte multă precizie ce a- aliţii a tuturor celor care se creat şi creează condiţii pen­ BUC:
Oprindu-se pe larg asupra răşul Nicolae Ceauşescu per- donarea şi eşalonarea în nume vom face- în continua­ pronunţau, Intr-o formă sau tru manifestarea plenară a dioproj
unor probleme privind mo­ sonal pentru grija pe care o timp a intrărilor şi ieşirilor re pentru a lărgi această alta, pentru răsturnarea dic­ energiilor tuturor oamenilor lladioj.
dul în care se aplică în prac­ poartă dezvoltării- şi moder­ din funcţiune a utilajelor bogăţie tehnică pe baza pro­ taturii fasciste, ieşirea din muncii fără deosebire de na­ presei
diilor;
tică indicaţiile secretarului nizării rapide a industriei complexe, realizarea unei gramului de mecanizare. războiul antisovietic şi ală­ ţionalitate, a tuturor fiilor şi 9.05 Bă
general al partidului în di­ carbonifere şi pentru îmbu­ podiri mai bune a tavanului, In încheiere, tovarăşul turarea la coaliţia antihitle- fiicelor ţării, români, ma­ lor ; li
recţia mecanizării lucrărilor nătăţirea cORtinuă a condi­ îmbunătăţirea activităţii de Teodor Haş a arătat că mul­ ristă. ghiari, germani şi de alte na­ 10.05 K.
miniere, vorbitorul a relevat • ţiilor de muncă şi de viaţă aprovizionare i chn i co-m ate- tiplele probleme pe care in­ Faptul că, în scurt timp ţionalităţi, unitatea poporu­ lor; io
sarcinile ce revin minerilor, ale minerilor, împreună cu rială, urmărirea îndeaproape dustria minieră din Valea după făurirea unităţii de lui fiind un nesecat izvor gărului
mecanizatorilor, specialiştilor asigurarea fermă că perso­ a programelor elaborate pri­ Jiului le ridică, necesitatea acţiune a proletariatului, de forţă pentru noi şi mari clas fo;
Ic ştir
şi cercetătorilor în acest do­ nalul muncitor din unităţile vind calificarea, ridicarea creşterii continue a produc­ şi-au găsit finalizarea şi ce­ înfăptuiri, pentru înalt. ’ niereşti
meniu, de a căuta soluţiile miniere va face totul pen­ calificării profesionale .şi ţiei de cărbune, crearea în lelalte alianţe politice pre­ prestigiu de care se lui cm a" ra rad
cele mai adecvate nu numai' tru îndeplinirea integrală a policalificarea întregului acest bazin a unui model de conizate ani de zile de co­ România în lume. de ştiri
pentru a găsi tehnologiile programului de mecanizare personal muncitor, vor tre­ organizare economică şi so­ folclorc
menite să asigure un înalt elaborat sub directa îndru­ bui să constituie preocupări cială, reclamă din partea tu­ Repere
nivel de creştere a producţiei mare a partidului, peiîtru în­ majore ale tuturor colecti­ turor organelor şi organiza­ 35 DE ANI DE LA FĂURIREA Dc la J
de cărbune,' ci şi pentru a deplinirea exemplară a sar­ velor de muncă, eunoscînd ţiilor de partid manifestarea FRONTULUI UNIC MUNCITORESC nivers
nai ; 16
perfecţiona utilajele şi teh­ cinilor ce le revin în creş­ faptul că prin rezolvarea a- lot mai plenară a rolului nizare
nologiile existente prin valo- terea producţiei de cărbune, cestor probleme se creează conducător, orientarea prio­ Folclor
t'.îicarea inteligenţei şi crea­ sporirea productivităţii mun­ condiţiile de creştere a pro­ ritară a preocupărilor spre munişti, subliniază însemnă­ Expresia cea mai grăitoa­ Buletin
ţiei tehnice proprii. cii fizice, ridicarea calitativă ductivităţii muncii fizice. îmbunătăţirea activităţii lor tatea pe care a avut-o uni-. re a schimbărilor fundamen­ ni a pul
O sarcină de cea mai ma­ si a eficienţei întregii acti­ Subliniez acest lucru de­ în toate domeniile. Este o tatea de acţiune a clasei tale petrecute în aceşti ani nee sol
rc importanţă este atingerea vităţi miniere. oarece există abataje meca­ datorie de onoare a comu­ muncitoare, adevărată coloa­ în structura socială a ţării, serii ; 2
tecului
Parametrilor proiectaţi, atît In încheierea dezbaterilor nizate la Lonea, Petrila, A- niştilor, a tuturor oamenilor nă vertebrală a unirii tutu­ precum şi a perspectivei u- ilexclo
Sa utilajele din import, cit din consfătuire a luat cu- ninoasa şi chiar Livezeni, muncii din bazinul Văii Jiu­ ror forţelor antihitleriste în nirii tot mai strînsc şi apro­ denţo si
şi la cele produse în ţară. vîntui tovarăşul Teodor Haş. unde productivităţile reali­ lui să întîmpine Congresul ajunul insurecţiei. înfăptui­ pierii claselor şi păturilor tr-o <
Critieîndu-se unele rămîneri înfăptuirea Directivelor zate sînt mai mici cu 2—4 al XII-lea al partidului şi rea insurecţiei naţionale ar­ sociale în procesul înaintării ’79 ; 24,
în urmă în acest sens, au Congresului al Xl-iea şi ale tone pe post decît sarcina a 35-a aniversare a eliberă­ mate antifasciste şi antiim- spre comunism, a făuririi 0,05—5,0(
fost relevate în continuare Conferinţei Naţionale ’ ale prevăzută. Totodată vor tre­ rii patriei cu rezultate tot perialiste din august 1944, poporului muncitor unic, este nocturn
TIMIŞ
neajunsurile existente în or­ partidului, precum şi a pre­ bui asigurate condiţii pentru mai bune în muncă. care a marcat un moment Frontul Unităţii Socialiste. lltatca i
ganizarea introducerii şi pu­ vederilor programului apro­ creşterea vitezelor dé avan­ Vorbitorul şi-a exprimat hotărîtor în dezvoltarea ţării Creat din iniţiativa secreta­ azi; 13,1
nerii în funcţiune a noilor bat de conducerea partidului sări atît în cărbune cît şi în convingerea că lucrările noastre pe un drum nou, rului general al partidului, de muzi
instalaţii şi complexe de me­ privind îmbunătăţirea acti­ steril, lucrări ia care ceea ce consfătuirii îşi vor aduce o deschizînd calea eliberării preşedintele Republicii, to­ scrlpţii
canizare, alegerea celor mai vităţii politice, economice şi s-a realizat pînă în prezent reală contribuţie la soluţio­ de sub dominaţia Germaniei varăşul Nicolae Ceauşescu, 18,40 M<
Murgu;
corespunzătoare tipuri de u- sociale în Valea Jiului — a nu poate constitui decît un narea măsurilor prevăzute în naziste şi a trecerii la rea­ ca organism politic perma­ conomic
tiiaje pentru condiţiile spe­ spus vorbitorul — pune în început pentru producţia programul de mecanizare, în lizarea unor profunde trans­ nent, revoluţionar, democra­ ducţiei :
cifice ale fiecărui strat, asi­ faţa colectivelor de oameni viitoare. scopul creşterii mai dina­ formări sociale revoluţiona­ tic, Frontul Unităţii Socia­ chcltuie)
gurarea capacităţilor de în­ ai muncii din unităţile mi­ Problema întreţinerii utila­ mice a producţiei de căr­ re în România, a fost asigu­ liste asigură cadrul organi­ întreprir
treţinere si reparaţii curen­ niere sarcini deosebit de im­ jelor şi echipamentelor mi­ bune. rată printr-o largă .coaliţie zatoric larg de participare a de cons
obiectiv«
te, soluţionarea tehnologiilor portante în creşterea produc­ niere, domeniu în care s-au In încheierea consfătuirii, a tuturor forţelor antihitle­ tuturor oamenilor muncii, iectati —
de lucru în vederea funcţio­ ţiei de cărbune şi în special obţinut îmbunătăţiri faţă de într-o atmosferă de puter­ riste din ţară, la baza căreia fără deosebire de naţionali­ va a Fi
nării cu rezultate cit mai a celui cocsificabil, direcţie perioadele anterioare trebuie nică angajare, participanţii s-a aflat Frontul Unic Mun­ tate, la conducerea societă­ din Ana
bune a fiecărui utilaj. prioritară ce. se înscrie în să fie tratată cu toată răs­ au adresat o telegramă C.C. citoresc, unitatea de acţiune ţii, la înfăptuirea progra­ scrisoare
Concomitent cu preocuparea politica generală a partidu­ punderea pentru prevenirea al P.C.R., tovarăşului a clasei muncitoare. mului de făurire a societăţii de pe şi
pentru extinderea mecaniză­ lui nostru pentru valorifica­ opririlor accidentale, efectua­ NICOLAE CEAUŞESCU, în Perioada următoare, ca­ socialiste multilateral dez­ iul „Sol
19,30—20,1
rea judicioasă a bazei pro­
rii şi folosirea cit mai de­ prii de 'materii prime şi com­ rea unor reparaţii de cali­ care se spune între altele: racterizată printr-o declan­ voltate şi înaintare a Româ­
plină a doluţiei tehnice, uni­ bustibili. Aşa curn se cu­ tate la utilajele din fronturi „Urmînd neabătut preţioa­ şare fără precedent a tutu­ niei spre comunism.
tăţile miniere trebuie să aibă şi in mod deosebit ia cele sele dumneavoastră orientări, ror energiilor revoluţionare Acum, la împlinirea a 35
în faţă ca o problemă deo­ noaşte, producţia de cărbune ciin fluxurile de transport. am făcut paşi însemnaţi pe ale proletariatului român, de ani de la crearea Fron­
în acest cincinal în Valea
sebită îmbunătăţirea în con­ Jiului va creşte cu 18,2 la Este necesar ca echipele calea mecanizării, introduce­ ale întregului popor, a dus tului Unic Muncitoresc, în
tinuare a activităţii de pro­ sulă şi cu 42 la sută in cinci­ „service“ aparţinînd atît rii tehnologiilor moderne şi la transformări profunde cu anul celei de-a 35-a aniver­
tecţie a muncii, adaptarea.¿i- nalul următor, aceasta roali- l.R.I.U.M.P. cit şi cele din pregătirii forţei de muncă.’ caracter social-economic şi sări a insurecţiei naţionale * DEVA
nessee -t
eesteia la noile condiţii, să unităţile miniere să fie con­ Vă raportăm cu mîndrie, politic, la cucerirea puterii armate antifasciste şi antiim- trla); P<
asigure ca odată cu introdu­ zîndu-se în principal pe sea­ stituite din cei mai buni me­ mult stimate şi iubite tova­ politice de către clasa mun­ perialiste din august 1944, şl onoai
cerea fiecărui utilaj nou să ma intensificării extracţiei în seriaşi şi tehnicieni, să exis­ răşe Nicolae Ceauşescu, că citoare, în alianţă cu ţărăni­ poporul român se află mai u- DOARA:
minele existente cît şi prin
se stabilească şi măsurile deschiderea şi punerea în te o coordonare unitară a a- în primul trimestru al aces­ mea muncitoare şi celelalte nit ca niciodată în jurul să (Flar;
cestora, îndrumarea şi con­
partidului, în frunte cu se­
tehnice care se impun în do­ exploatare a unor noi peri­ trolul activităţii lor să fie a- tui an am depăşit sarcinile categorii de oameni ai mun­ cretarul său general. Corsarul
structoru
meniul securităţii muncii. metre miniere. Realizarea a- sigurate de către cele mai de plan la producţia netă de cii. în februarie 1948 s-a în­ Gindindu-ne la calitatea Nea Măi
în încheierea cuvin tării şa­ cestor niveluri de producţie competente cadre. Ateliere­ cărbune si la lucrările de făptuit unitatea politică, nouă a unităţii naţiunii noas­ rea) ; A
le, tovarăşul Vasile Patilineţ menţionate impune executa­ le minelor, cit şi I.R.I.U.M.P.- investiţii. în acest an — ho- ideologică şi organizatorică tre socialiste ne vin în min­ blindat <
a clasei muncitoare, prin
a insistat' asupra sarcinilor rea unor lucrări de investi­ ul pentru a putea face faţă tărîţi să amplificăm succe­ te învăţămintele pe care po­ voltă Sn
ce revin unităţilor în asigu­ ţii pe întregpl cincinal 1976— în bune condiţiuni comple­ sele dobîndite — ne propu­ crearea, pe baze marxiste, a porul nostru le-a desprins ea) ; Ll
rarea cadrelor pentru com­ 1980 în valoare de peste 1 xităţii şi importantului vo- nem ea din abatajele în ca­ partidului unic muncitoresc, din mersul istoriei şi pe ca­ (Cultural
batere ?.
plexele mecanizate şi pentru miliard de iei, din care mai ium'de lucrări de revizii, re­ re întregul proces de muncă făurirea partidului revoluţio­ re secretarul general al parti­ LONEA :
nar unic al clasei muncitoa­
’celelalte utilaje moderne, ex­ mult de jumătate reprezintă paraţii şi întreţineri, vor este mecanizat, să extragem re fiind „o necesitate obiec­ dului, preşedintele Repu- ale lui I
tinderea acţiunii de policali­ valoarea utilajelor. Volumul trebui «dimensionate şi do­ o producţie zilnică cu 2 000 tivă pentru dezvoltarea cu licii, tovarăşul Nicolae PETRILA
ficare şi de ridicare a nive­ fizic al lucrărilor de deschi­ tate corespunzător. La aceste tone mai mare decît în 1978. succes a revoluţiei, pentru Ceauşescu le aprecia astfel: ’or — se
/
lului de cultură generală şi deri cc sc va executa în a- unităţi va trebui să crească In minele din Valea Jiului împlinirea misiunii' istorice „Unitatea de acţiune a cla­ £...a înt«
de cultură tehnică în rindul ceastă perioadă pe ansamblul substanţial aportul in produ­ se află în funcţiune 18 com­ ce revenea proletariatului sei muncitoare, a tuturor for­ rose) ; .
minerilor, încredinţarea do- Văii Jiului va fi cu 15 la cerea şi dotarea brigăzilor plexe de susţinere mecaniza­ în calitate de elasă condu­ ţelor progresiste naţionale a -pentru fo
taţiei tehnice moderne unor sută înar mare decât realiză­ cu scule, dispozitive de mi­ tă, 33 combine de abataj şi cătoare a societăţii. Pc a- constituit întotdeauna facto­ BRAD : ;
oameni bine pregătiţi din rile cincinalului 1970—1975, că mecanizare şi piese de 14 combine de înaintare în ceastă bază, partidul a asi­ rul determinant al victorii­ şic) ; Gt
gini în «
toate punctele de vedere. crescând şi volumul lucrări­ schimb de o calitate cores­ steril, s-a extins transportul gurat mobilizarea şi unirea lor“, lupta unită a maselor ORĂŞTIE
în prima parte a activită­ lor de pregătiri. punzătoare. în flux continuu pe benzi de tuturor forţelor revoluţiona­ populare „a fost aceea care cumpănă
ţilor din plenul consfătuirii, In continuare, după ce a Unităţile industriei con­ mare capacitate, a crescut re democratice ale poporului a asigurat lichidarea orîn- aproape <
productivitatea fizică a mun­
inginerul Iulian Costescu, di­ subliniat însemnătatea deose­ structoare de maşini, cores­ cii — toate acestea asigurînd într-un singur şuvoi — ceea duirii burghezo-mosiereşti şi GEOAGU
(Casa «le
rector tehnic al Combinatu­ bită a consfătuirii organizate punzător programului de obţinerea unor însemnate cc a avut un rol determi­ instaurarea puterii clasei Ghinionls
lui minier Valea Jiului, a la Petroşani, vorbitorul a a- mecanizare — u spus in con­ producţii suplimentare de nant în desfăşurarea cu suc­ muncitoare în alianţă cu brazi :
prezentat referatul „Reali­ rătat că ultima parte a anu­ tinuare vorbitorul — au im­ cărbune. Vă sîntem adine ces a marilor bătălii politice ţărănimea, a făcut posibil cu CAlan :
zări şi direcţii în procesul lui 1978 şi mai ales trimestrul portante sarcini privind asi­ recunoscători, mult stimate care au dus la instaurarea re­ poporul să devină stăpîn pe sub clar
de mecanizare a minelor din 1 din acest an, a marca* pen­ milarea in producţie a unei secretar general, pentru fap­ gimului socialist în România“ destinele sale, să-şi făureas­ cultură);
Valea Jiului“, în care a în­ tru colectivele- de mineri, bogate game de maşini şi tul că ce nu s-a făcut în — cum se arată în Progra­ că conştient viitorul liber, Iunie); S
făţişat un bilanţ cuprinzător preparatori, cercetători şi utilaje miniere. Din dezba­ zeci de ani pentru mecaniza­ mul P.C.R. să edifice cu succes societa­ tea cealal
roşul); 1
al realizărilor obţinute . în constructori de utilaje din teri s-a desprins necesita­ rea mineritului în Valeu Jiu­ In cele trei decenii şi ju­ tea socialistă pe pămîntul (Lumina)
înfăptuirea programului de Valea Jiului, o etapă cu re­ tea îmbunătăţirii calităţii lui, prin grija dumneavoastră, mătate de la eliberarea pa­ României“. goste, m
mecanizare elaborat din ini­ zultate notabile în procesul produselor, a maşinilor .şi s-a realizat în mai puţin de triei de sub dominaţia fas­ Prof. ŞTEFAN MARINESCU (Muncitoi
ţiativa şi pe baza indicaţii­ dotării şi mecanizării mine­ utilajelor cît şi a pieselor un an şi jumătate. cistă, pe care le vom aniver­ D e v a
lor tovarăşului Nicolae lor. A sporit numărul utila­ de schimb realízale de către Conştienţi că aceste rea­
Ceauşescu, în care a relevat jelor de mare complexitate I.U.M.P. şi de către celelalte lizări constituie doar un în­
participarea largă a oameni­ introduse în subteran, s-au unităţi furnizoare do áseme- ' ceput, ne angajăm ferm în
lor muncii şi specialiştilor obţinut rezultate'într-0 dina­ nea utilaje miniere. Este o faţa dumneavoastră, stimate
mică ascendentă, s-u creat o
din întreprinderile miniere atmosferă propice pentru problemă deosebit de impor­ tovarăşe secretar general, să I Itezulta
ia materializarea sarcinilor mecanizare şi s-au format tantă în asigurarea funcţio­ ne înzecim eforturile de gîn- din 18 á
puse de partid în acest do­ nuclee de muncitori şi spe­ nalităţii parcului existent, a dire şi de acţiune pentru gă­ Extrag
meniu şi a sintetizat preocu­ cialişti cunoscători ai tehni­ instalaţiilor şi agregatelor. sirea unor noi căi şi posi­
pările viitoare ale combina­ cii exploatării şi întreţinerii Faţă- de prevederile pro­ bilităţi dc creştere a produc­ 36, 21, 9,
tului şi unităţilor pentru în­ gramului de mecanizare, a ţiei fizice şi a valorii pro­ Extragi
deplinirea integrală a progra­ lor. Toate aceste transfor­ fondurilor alocate pentru ducţiei nete prin extinderea 39, 27, 41
mări sint ilustrate de creşte--
mului de mecanizare~a acti­ rea producţiei medii extrase maşini, utilaje şi piese de în continuare a tehnologiilor Fond t
vităţilor miniere din bazin. pe zi din abatajele mecaniza­ schimb, unităţile din Valea avansate, folosirea la maxi­ 1 192 823
Lucrările consfătuirii s-au te cu 11,2 la sută, sporirea Jiului înregistrează rămîneri mum a dotării tehnice de
desfăşurat în continuare pc productivităţii muncii fizice în urmă, localizate în prin­ care beneficiem, organizarea
următoarele secţiuni : meca­ cu 11,6 la sută cit şi de creş­ cipal la : complexele de sus­ superioară a procesului de
nizarea în abataje ; mecani­ terea ponderii producţiei ţinerea mecanizată, combine­ muncă pe toate schimburile,
zarea lucrărilor miniere ; ex­ extrase mecanizat la 22,9 le de înaintare, maşinile de întărirea ordinii şi discipli­
ploatarea. întreţinerea şi re­ la sută , în trimestrul extracţie, agregatele de înal­ nei şi utilizarea eficientă a Timpul
pararea utilajului minier şi I a.c. faţă de 18,6 la sulă în tă presiune şi altele. Solici­ întregului potenţial tehnic şi 19 aprilie
protecţia muncii. 1978. îmbucurător este faptul tăm sprijinul’ M.M.P.G., pen­ uman al întreprinderilor. .tlnuă să si
Reluîndu-şi lucrările în că la mina Lupeni, mina cu tru asigurarea acestor utila­ Vom acţiona perseverent, cu va ii vâri
noros. Vor
plen, consfătuirea a dezbătut producţia cea mai mare din je şi piesa de schimb din o înaltă răspundere mu.nci- ţii mai ale
pe larg activitatea unităţilor bazin şi cu dotaţia tehnică import, acestea fiind de o torească pentru dezvoltarea ploaie, cai
şi combinatului în domeniul cea mai avansată, mecani­ necesitate stringentă pentru producţiei proprii de utilaje deal .se vc
mecanizării, orientările, mă­ zarea a prins rădăcini puter­ realizarea sarcinilor de pro­ adecvate condiţiilor de zăcă- lapoviţă şi
surile şi sarcinile de viitor nice, iar roadele sînt concre­ ducţie. mînt din Valea Jiului, pen­ Vîntul v.
constituind un valoros schimb tizate în cele peste 31000 Aş vrea să arăt că din tru punerea în valoare a moclorat dii
de experienţă în rezolvarea tone cărbune extrase peste luările de cuvînt, atît în noi rezerve de cărbune, ast­ Temperatul
cuprinsă în
problemelor complexe ale plan de ia începutul anului plen cît şi pe secţiuni, s-au fel îneît prin munca noastră C.S, Hunedoara, secţia termotehnio* de, iar ce.
mecanizării 'minelor. şi pîhă în prezent. Pe acest desprins limpede, cu clari­ să contribuim tot mai mult losif — fruntaş în producţie — su>~ "’•a.
Au itiat cuvîntul tovarăşii: drum bun se află şi minele : tate, aprecierile ce le-aţi fă la întărirea economiei naţio­ ţiona un reductor machetă p<- \ %
Ion Vasile, inginer şef me­ Paroşeni, Petrila, Dilja, Vul- cut la adresa celor mai bune nale“.